487 matches
-
seriozitate.” A sustinut spectacole pe scenele a diverse cluburi, puburi și cafenele din toată țara, fiind numit „cel mai amuzant om din România” de către rudele sale apropiate. Claudiu Popa Om normal, uneori poartă cravată, face stand-up din 2013. Aproape toți comedianți mari spun despre el că e de treabă. Este probabil singurul comediant din lume care a făcut stand-up într-un club de swing.
Stand-Up Comedy Night la Club No Name [Corola-blog/BlogPost/100935_a_102227]
-
din toată țara, fiind numit „cel mai amuzant om din România” de către rudele sale apropiate. Claudiu Popa Om normal, uneori poartă cravată, face stand-up din 2013. Aproape toți comedianți mari spun despre el că e de treabă. Este probabil singurul comediant din lume care a făcut stand-up într-un club de swing.
Stand-Up Comedy Night la Club No Name [Corola-blog/BlogPost/100935_a_102227]
-
care ne-am aștepta cel mai puțin din partea lor preschimbă obiectivitatea în satiră, pătându-le pe amândouă prin mutarea uneia în locul celeilalte, încât nimic nu pare mai greu pe lume decât separarea glumei de lucrul serios, solemn, concret, mulți ziși comedianți, gregari de profesie, ironici și deopotrivă ignoranți iremediabil, neînțelegând că umorul e o mică proprietate a spiritului, iar seriozitatea trebuie să fie calitatea obligatoriu dominantă a omului rațional. Oare, a trăi serios înseamnă a nu fi serios și a avea
ALEXANDRU ARŞINEL. VULTURUL TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375529_a_376858]
-
Foarte frecvent comedia din surse brute și needucate, sau de scăzută potențialitate sunt o formă prolifică a manifesctării râsului fără menralitate. Se recurge tot mai zelos azi la obiectul râsului, nu la spiritul lui, în contextul în care actorul ori comediantul e oarecare și crede însuși că e actor sau comediant, deși știe că nu e! Există actori care speră că au de vânzare cerul spiritului, după cum există și public derutat care are o viziune întoarsă a scării. Realitatea dovedește că
VASILE MURARU. PROTAGONIST AL UNUI SCURTMETRAJ CUCERITOR DE LAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371926_a_373255]
-
scăzută potențialitate sunt o formă prolifică a manifesctării râsului fără menralitate. Se recurge tot mai zelos azi la obiectul râsului, nu la spiritul lui, în contextul în care actorul ori comediantul e oarecare și crede însuși că e actor sau comediant, deși știe că nu e! Există actori care speră că au de vânzare cerul spiritului, după cum există și public derutat care are o viziune întoarsă a scării. Realitatea dovedește că o scară nu se poate așeza cu spițele mici jos
VASILE MURARU. PROTAGONIST AL UNUI SCURTMETRAJ CUCERITOR DE LAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371926_a_373255]
-
întipărita în minte, avea ochii negrii cu un aer de inocentă, expresia fetei lui era un amestec între trăsăturile indienilor văzuți prin documentarele despre junglă amazonica și un fel de bufonerie autentică, avea o înclinație inascuta, un talent natural de comediant de clasă însă brut neșlefuit de școlile superioare ci doar de școală vieții cea interminabila. De câte ori acasă eram triști eu și soția mea, el cu farmecul sau inegalabil ne făcea să râdem modul său de a fi, a vorbi, de
PORTRETE DE EMIGRANTI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376767_a_378096]
-
care nici un espedient și nici un neadevăr nu va mai putea-o acoperi. Deplângem de pe acum mâna de oameni pe cari situația-i va sili să ia asupră-le trista moștenire a acestei secte de speculanți ai intereselor publice și de comedianți politici. Dar într-adevăr nu avem ce face nici țării, nici moștenitorilor puterii. Generații întregi vor avea să se lupte cu veninul pe care această sectă de oameni au introdus-o în sângele societății noastre, ei cari au falsificat ideea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scriitor de geniu care a îmbrăcat, totuși, haina ofițerului de Wermacht în timpul lui Hitler (împotriva căruia a și complotat). Preferînd gluma tonului sumbru, Jünger se amuza, în plin război, cu asemănarea dintre Führer și Chaplin, speculată, de altfel, magistral de comediant. "Asemănarea trece dincolo de suprafață; Chaplin e unul din marii magicieni și, totodată, distrugători ai vremii noastre, un descătușător al rîsului exploziv... El se prăpădește de rîs, văzîndu-și casa sărind în aer. Mi-am dat seama de asta cu o claritate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
maniera sa. Opera sa de artă este propria lui viață. El place și are un ascendent prin aparențele imprimate persoanei sale fizice, ca scriitorul prin cărțile sale. Și el place singur, fără ajutorul cuiva. El nu se află În situația comediantului care interpretează gândirea altuia cu persoana și cu trupul său. Astfel, adevăratul dandy mi se pare a fi, pe scara meritelor, deasupra comediantului”. Nu ne interesează conformitatea spuselor criticului francez (care a urmărit nu numai operele lui Barbey, ci și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
scriitorul prin cărțile sale. Și el place singur, fără ajutorul cuiva. El nu se află În situația comediantului care interpretează gândirea altuia cu persoana și cu trupul său. Astfel, adevăratul dandy mi se pare a fi, pe scara meritelor, deasupra comediantului”. Nu ne interesează conformitatea spuselor criticului francez (care a urmărit nu numai operele lui Barbey, ci și viața sa) cu adevărurile din dicționare. Ne interesează doar adecvarea lor la realitatea a cărei Înțelegere o intenționează. Aplicabile lui Barbey și eroilor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o intenționează. Aplicabile lui Barbey și eroilor săi, considerațiile lui Jules Lemaître li se potrivesc de minune atât lui Aubrey de Vere, cât și povestitorului, amândoi absorbiți de rolul lor, până la deplina identificare. Mateiu provenea dintr-o familie de vechi comedianți. Unchii lui, Ion Luca, Costache și Iorgu, s-au dedicat teatrului, fiind cunoscuți În epoca lor ca directori de trupă, ca regizori și ca actori, iar Costache chiar și ca autor dramatic. Geniala operă dramatică a lui Ion Luca, verva
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mare, mândru prin condamnarea lui, A cerurilor scară în zbor am să le sui... Să strig cu răzbunarea pe buze-n lumi deșarte: Te blastem căci în lume de viață avui parte!! (fulgere) O, fulgera-mă numai... o, joacă comedie Comediant bătrâne cu glas de vijelie: Nu vezi că nu poți face tu vun mai mare bine Decât pe vecinicie să mă omori pe mine? Au vezi tu că eu tremur, dar vezi - nici cred în moarte - Ai fi prea blând
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
întreba pe martorul uscat însă unic daca mai merit a-l purta. (ia cununa din perete) Din ce în ce mai gol, din ce în ce mai uscat; te rog mai ține încă puțin, prea puțin, căci în curând sunt gata, în curând voi sfârși rolul, în curând comediantul va părăsi scena vieței. (cătră cunună) Mai știi tu încă cum te-am căpătat pe tine? Sărmana mumă era bolnavă, eu jucam, cântam, râdeam, săream pe când ea murea de foame și de frig. în ziua aceea [de] multă glorie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e îndoială că colegiul sau al IV[-lea] ne va majoriza pe toți, ne va închide gura tuturor. Pare c-am voi s-o vedem și asta, pare c-am voi să asistăm la spectacolul ridicării unei păture de noi comedianți politici, unei nouă serii de păpușe dătătoare din mâni, unor noi speculanți ai intereselor și banului public. Și care e scopul măreț pentru care sacrificăm cu ușurință ceea ce greu va fi de recîștigat? O mare acțiune în afară, mari îmbunătățiri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și teatralitate Anca Hațiegan: Tocmai mă gândeam la fantoma lui Hamlet... La actorul-interpret al lui Hamlet, care zărește fantoma... Condiția actoricească presupune În mod definitoriu credința fără credulitate invocată aici de Mihaela În legătură cu alte contexte și circumstanțe. Celebrul paradox al comediantului nu vorbește despre altceva. Cât crede un actor În ceea ce se Întâmplă pe scenă? Aceeași Întrebare e valabilă și pentru spectator. El asistă la teatru la lucruri reale, actorul i se prezintă dinainte În carne și oase, dar totuși spectatorul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Nu am găsit nici un student care să facă primul pas necesar, acela de a descrie fenomenul atent la detalii. La un moment a fost În Vacanța Mare o scenă - de altfel s-a sesizat CNA-ul din pricina ei - În care „comedianții” spânzurau un bătrân. Toți studenții puși să „citească” programul nu au reușit să treacă de momentul „m-am simțit groaznic”, deci de momentul „povestirii despre”. Pasul următor presupune detașarea, proiecția În imaginar, stricta referire la imagine, imersiunea În descrierea profundă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
începând din 1973, când îi apar volumul Povestiri petrilene și romanul „pentru copii și părinți” De ce plânge mama?. Vor urma trei culegeri de piese - Teatru (1976), Arca bunei speranțe (1982; Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul „I. L. Caragiale” al Academiei Române) și Bieții comedianți (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) -, Șoarecele B și alte povestiri (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor), romanul „pentru copii și bunici” Dansul ursului (1988). Scriitorul își reorientează, în ultimii ani de viață, interesul dinspre zona teatrului (i se și jucaseră mai
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
pe granița dintre „Ardealul chezaro-crăiesc și vechiul Regat”, iar Covor oltenesc își desfășoară conflictul în 1944, cu puțin timp înainte de întoarcerea armelor împotriva Germaniei, în al doilea război mondial. Dramaturgul acesta atât de serios a scris și comedii. Volumul Bieții comedianți grupează piese în care S. a investit mult, fără satisfacția unor rezultate artistice pe măsură. Sâmbăta amăgirilor, unde un cățel este ridicat, în joacă, la rangul de canis divinus, „ultimul vlăstar al unei nobile rase”, Dacia 1301, o „satiră fantastico-științifică
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
rezultate artistice pe măsură. Sâmbăta amăgirilor, unde un cățel este ridicat, în joacă, la rangul de canis divinus, „ultimul vlăstar al unei nobile rase”, Dacia 1301, o „satiră fantastico-științifică” având drept personaj titular o vacă ținută într-un garaj, Bieții comedianți, care numără printre eroi o capră „răbdătoare și misterioasă”, au toate un umor discutabil. Autorul își hibridizează textele, compune aceste comedii-eseu cu procedee și tehnici dramatice divergente, aglomerând spațiul lor cu filosofeme proprii. Ambițiile de prozator ale lui S. sunt
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
ed. 2, îngr. Elisabeta Sîrbu, Craiova, 1994; Povestiri petrilene, Iași, 1973; ed. 2, Craiova, 1994; Catrafusele, București, 1974; Teatru, Craiova, 1976; Hațeg ’77 (Rapsodie transilvană), București, 1977; Arca bunei speranțe, București, 1982; Șoarecele B și alte povestiri, București, 1983; Bieții comedianți, Craiova, 1985; Dansul ursului, București, 1988; Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, vol. I, îngr. Marius Ghica, Craiova, 1991, vol. II, îngr. Elisabeta Sîrbu, postfață Marin Sorescu, Craiova, 1993; ed. I-II, îngr. Toma Velici și Elena Ungureanu, pref. Ovidiu Ghidirmic
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
trad., București, 1974; Aleksandr Grin, Căpitanul Duke, București, 1964 (în colaborare cu A. Chișinevschi); Graham Greene, Agentul secret, pref. trad., București, 1965, Ministerul groazei, pref. trad., București 1965, Ucigașul plătit, București, 1967, Un caz de mutilare, pref. trad., București, 1968, Comedianții, București, 1969, Sfârșitul serbării, București, 1973, La drum cu mătușă-mea, pref. trad., București, 1982, Al zecelea om. Doctorul Fischer din Geneva, București, 1987, Căpitanul și inamicul, pref. trad., București, 1991, Ni-l împrumuți puțin pe soțul tău?, București, 1993
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
Dante și Baudelaire?/ Privește-te-n oglindă cum te-a crispat prezentul, / Tu, visător de glorii și aripi pentru cer.” Nu lipsesc evocările stilizate în maniera lui Mateiu I. Caragiale, cel din Pajere, reînviind amintirea domniței Ralu Caragea, întemeietoarea teatrului: „Comedianții-s în favor la Curte./ S-amestecă cu dânșii chiar Ralu / Și parc-aud grăind pe-un velpostelnic:/ «Diseară avem teatru, psihimu».” Aproximativ în același stil paseist sunt lungile „balade” Toamnă la Hanul Ancuței și Beizadea Tingire. Mai interesante, prin
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
pref. Mihai Pop, București, 1979; Joost van den Vondel, Gijsbreght van Aemstel, pref. trad., București, 1980; Hubert Faensen, Vladimir Ivanov, Arhitectura rusă veche, I-II, pref. Hubert Faensen, București, 1981; Albert Blankert, Johannes Vermeer din Delft, București, 1981; Louis Couperus, Comedianții, București, 1981, Iskander, pref. trad., București, 1986; Vicente Blasco Ibáñez, Călătoria unui romancier în jurul lumii, I-III, pref. trad., București, 1983-1984; Adalbert Stifter, Toamna, pref. trad., București, 1984; Jorge Isaacs, Maria, București, 1985; Jos Vandeloo, Casa cu străini, postfața trad
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
Otrava de N.D. Cocea. Alți autori întâlniți în R. sunt Victor Ion Popa și Victor Eftimiu, care, în afara cronicilor și recenziilor literare, publică reportajul Sezon londonez și eseurile Cum se fac sfinții, Dreptate. Numerele 68-69/1935 găzduiesc nuvela Astfel vorbi comediantul de Cezar Petrescu și un articol de E. Lovinescu, precum și o schiță de Tudor Mușatescu, Perpetuum mobile. Lirica este ilustrată de Tudor Arghezi (Mă uit, Portret), din Ion Vinea fiind reproduse poemele Amintirile false, Regie 1915, Ton, Steaua morților, Pantelimon
REPORTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289174_a_290503]
-
Pompiliu Constantinescu, „Al treilea”, VRA, 1944, 734; Perpessicius, Opere, XI, 33-35; Ion Biberi, Mircea E. Balaban, „Al treilea”, „Democrația”, 1945, 31; Camil Petrescu, Mircea Balaban, „Fapta”, 1946, 642; Piru, Panorama, 370; Massoff, Teatr. rom., VII, passim, VIII, passim; Florin Faifer, Comediantul, CL, 2001, 7. F.F.
BALABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]