504 matches
-
drept de preemțiune din pravile... Așa este, numai că aici vine Mihai Racoviță voievod, care la 30 mai 1704 (7212) hotărăște ca acel loc să fie cumpărat în părți egale atât de Ștefan Luca visiernicul cât și de Manolache Hrisoverghi comisul. Numai că fostul mare comis nu i-a mai dat jumătate din banii cheltuiți de „Ștefan Luca ftori vistiernicul”, deși acesta dim urmă l-a păsuit multă vreme. Atunci zice vodă: „Pentru care lucru domniia mea am socotit depreună cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Așa este, numai că aici vine Mihai Racoviță voievod, care la 30 mai 1704 (7212) hotărăște ca acel loc să fie cumpărat în părți egale atât de Ștefan Luca visiernicul cât și de Manolache Hrisoverghi comisul. Numai că fostul mare comis nu i-a mai dat jumătate din banii cheltuiți de „Ștefan Luca ftori vistiernicul”, deși acesta dim urmă l-a păsuit multă vreme. Atunci zice vodă: „Pentru care lucru domniia mea am socotit depreună cu tot al nostru sfat și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
din banii cheltuiți de „Ștefan Luca ftori vistiernicul”, deși acesta dim urmă l-a păsuit multă vreme. Atunci zice vodă: „Pentru care lucru domniia mea am socotit depreună cu tot al nostru sfat și l-am dat rămas pre Manolache comisul”. Îl privesc pe bătrân cum își pune mâna streșină la ochi și privește admirativ la casele Ghicăi vodă, frumos așezate într-o latură de grădină plină cu tot soiul de flori. În jur străjuiesc copaci a căror coroană a fost
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sfînta mănăstire Trei Sfetitelor...precum să să știe că, avîndu sfînta mănăstire...un loc de casă cu pivniță de piatră, risipită, pre Ulița Ciubotărească, unde sîntu feredeile, care locu au fostu cumpărătură răposatului lui Vasilie Vodă (Lupu) de la Mihaiu Fortună comisul. După aceea au făcut Vasilie Vodă școale domnești pre acel locu, încă și feredeile (după cum să vădu). Deci, după ce le-au gătitu toate, le-au închinatu danie sfintei sale mănăstiri Trei Svetitelor și au fostu acele școale pînă în zilele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și moșie ce am despre părinții mii în tîrgu în Iași, pre Ulița Rusască din Tîrgul de Gios, de unde sintu Precupețele, din pod din fața tîrgului din vale, alături, pre lîngă păretele pivnițăi Mănganilor pînă în gardul ogrăzii lui Ion Racoviță comisul cel mare și alături cu gardul la vale pînă în Ulița łigănimei (łigănimea Domnească) ce vine pe subt deal și pre uliță pînă la pîrîu, unde iaste Podul łiganilor, și pre matca pîrîului la deal pînă unde agiunge în locul lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o cîrciumă cu tot locul ei...pe Ulița Cizmăriei, precum și doaî ceti de țigani ce le zîc Comăneștii și Coroeștii, însă acești țigani cu primire monastirii s-au lăsat supt purtare de grijă, adică a dăruitoarei și a fiului său comis Vasîle Rosăt”. Și tu crezi că acești țigani au fost lăsați de mănăstire în seama donatorilor așa pe ochi frumoși? Nuuu! Onorații donatori tot cu inimă curată spun că: „Dăm pe tot anul la monastire Sfîntului Spiridon pentru aceste doî
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
liniștea satului în mii și mii de fâșii. O prezență insistentă îmi deschidea cu grijă ochii să o las să-mi intre în piept să-și bată ultima oară ritmul doar pentru câteva clipe. Era moș Caletcă, un fel de comis voiajor sau păpușar al acelor ținuturi. Olog, cu un trup împuținat de vremuri și suferință, colinda satele împărțind niște păpuși la fel de triste ca și el și o mulțime de păsărele din ghips cu pene multicolore, agățate pe câte o o
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
față, deși este vorba tot de o danie. Uite ce spun marii boieri la 19 noiembrie 1611 (7120): „Iată eu, Nicoară Prăjescul mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron stolnic și Dumitru Buhuș. Scriem... că am luat... cu tocmeală, două fălci de vie în țarina Copou,... de la fratele nostru Voruntar mare comis,... Și am dat acele vii sfintei mănăstiri... Sfântul Sava... pentru sufletul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
care vodă era reprezentat călare pe un cal alb... Apoi Ion Neculce în „O samă de cuvinte” scrie: „Când i-au tăiat capul lui Barnovscchivodă, calul lui au și început a sări, cât n-au mai putut să-l ție comisul în mână. Și scăpându-l din mână, pe loc au cădzut de au murit. Și vădzând turcii, mult s-au mirat și au dzis <nevinovat au fost acest om>. Și au cunoscut pe Barnovschivodă turcii că au fost drept și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și eu am fost prea bună, făcusem atâtea eforturi pentru a demonstra că nu sunt ca ea, pentru a-i liniști temerile lui Udi, iar după dimineața aceea deja devenise imposibil, certitudinea lui asupra păcatului care nu fusese, de fapt, comis, era imposibil de demontat, iar acum mă gândesc deodată la ea, la cea mai frumoasă dimineață a vieții mele, este pentru prima dată când îndrăznesc să mă bucur de ea, nu reușesc să înțeleg de ce nu rămăsesem acolo, lângă geam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de a se apropia de Dumnezeu. Se naște o voință profundă de a-și schimba viața și de a-și dori un altfel de viitor. Există trei elemente care conduc la formarea unei astfel de atitudini: a) durere datorită păcatului comis; b) recunoașterea păcatului ca un act detestabil; c) propunerea de a nu mai înfăptui păcatul. Ceea ce îl ajută pe penitent în pregătirea pentru spovadă nu este nicidecum autocontemplarea, ci contemplarea lui Dumnezeu, a Paternității sale, a jertfei lui Cristos, a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dregători domnești la 19 noiembrie 1611, devenim martorii unui act de pioșenie și respect față de Arpentie, mare postelnic. “Iată eu, Nicoară Prăjescul mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron Stolonic și Dumitru Buhuș... Dăm știre cu această carte că am luat... două fălci de vie în țarina Copou,... de la fratele nostru, Voruntar mare comis... Și am dat acele vii sfintei mănăstiri,... Sfântul Sava
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstiri,... Sfântul Sava, în târgul Iași pentru sufletul răposatului... Arpentie postelnic... ca să aibă a-l scrie în sfântul mare pomelnic și a-l pomeni în toate slujbele dumnezeiești, după rânduiala sfintei Biserici creștine. Și... am dat fratelui nostru, Voruntar mare comis, vii pentru vii, trei fălci în țarina Stroeștilor, la Cotnari”... ― Din porunca dată de Ștefan Tomșa al II-lea la 27 mai 1612 tuturor slujbașilor domnești care strângeau dările către visterie, aflăm că în coasta chervăsăriei (vămii) mănăstirii Sfântul Sava
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
o familie de răzeși moldoveni, familia sa având o suprafață de 8 hectare de teren agricol, dar își descoperea înaintașii într-un document din 24 februarie 1837, care probează că spătarul Enache Negruț arendează moșia Boțăști din ținutul Fălciului, fraților, comisul Anastasie Ioan și Vasile Ioan. Ducându-și cercetările mai departe, Ioan Costache Enache scrie o istorie a Ioanilor și întocmește arborele genealogic al acestei familii din care se trage. Avem de-a face, așadar, cu un caz tipic de fărămițare
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
Apartamentul are propriul patio și o piscină mică și ovală. Mobilierul este confortabil, chiar luxos, În special patul faraonic. Camerele sînt impersonale Într-o manieră neplăcută: aerul tremură de strălucirea „de după“ a unor Întîlniri fugitive și a unor petreceri improvizate; comiși voiajori, participanți la conferințe și tineri În luna de miere au făcut aici lucruri de nepovestit, lăsînd În urma lor o substanță psihică pe cît de umană, pe atît de demnă de iertare. Nici un fel de curățenie nu o poate Înlătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să-l amestec cu albușurile de ou, exact așa cum m-a învățat Iris. Și, o clipă mai târziu, bărbatul se află la ușa bucătăriei și se uită prin fereastră. N-am de gând să dau rasol cu prăjitura pentru cine știe ce comis voiajor. Poate să aștepte câteva clipe. Termin de amestecat zahărul, după care mă duc la ușă și-i deschid. Vă pot ajuta cu ceva ? zic politicoasă. Bărbatul mă privește în tăcere preț de câteva momente, aruncându-și din când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și neatârnata lor albie. Negustorul vrea să fie boier, țăranul - fecior boieresc, boierul mic - boier mare, boierul mare - domn. Și boierii mici cum se formeaza? Prin meritele personale ce le au pentru stăpânii lor, nu prin slujbe făcute țărei. Camerdinerii, comișii de la grajduri, vechilii de moșii, vătajii, se boieresc toți și au o progenitură foarte bogată. Această progenitură umple cancelariile și aleargă la fiecare suplicant ca să-i toarne cenușă sau năsip pe hârtie. Mulți de acei care au început astfel cariera
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și neatârnata lor albie. Negustorul vrea să fie boier, țăranul - fecior boieresc, boierul mic - boier mare, boierul mare - domn. Și boierii mici cum se formează? Prin meritele personale ce le au pentru stăpânii lor, nu prin slujbe făcute țărei. Camardinerii, comișii de la grajdiuri, vechilii de moșii, vătajii, se boieresc toți și au o progenitură foarte bogată. Această progenitură împle {EminescuOpIX 464} cancelariile și aleargă la fiecare suplicant, ca să-i toarne cenușă sau năsip pe hârtie. Mulți din acei cari au început
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se arată vreo legătură cu vreunul din cei patru slujitori domnești, totuși al patrulea, Giurge, reapare și în alte câteva documente cu dată ulterioară, ajutându-ne să-i stabilim identitatea și descendența. Este una și aceeași persoană cu Giurgea Hrăbor comis, căruia, pentru 300 de zloți tătărești, la 14 decembrie 1508, i se întărește stăpânirea pe o cumpărătură, „un sat pe Bîrlad, anume Blăneștii și cu moara în Bîrlad”, din ținutul Tecuciului. Fiul său a fost Maxim Hrăbor, mare postelnic în timpul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului”, cum găsim motivarea în opisul de vânzare, confirmând informația dată de Neculce: „și pe cale, pân’la Focșani mărgîndu cu oastea, tot zapcieturi era”. Cumpărătorul Torceștilor a fost, în cele din urmă comisul, pe atunci, Vasile Costache, fiul mai mare al vornicului Gavriliță, care s-ar putea să nu fi fost cu totul străin și dezinteresat de ieșirea hârtiilor împovărătoare ce au adus greul cel mare pe capul locuitorilor din Torcești, determinând pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unor danii, a fost Mitre Apostol, pe când era vel căpitan de Codru (1683), și pe care, potrivit actului din 1697, îl aflăm cu părți de moșie în toți cei patru bătrâni ai satului și moșiei Torcești, urmând, parcă la concurență, comisul Vasile Costache, fiul cel mare al vornicului Gavriliță Costache, în momentul când acesta se afla în culmea puterii ca mare dregător și boier „făcător de domni”. Vânzarea cvasitotală a satului se face în jurul anului 1684, potrivit zapisului păstrat în copie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puterii ca mare dregător și boier „făcător de domni”. Vânzarea cvasitotală a satului se face în jurul anului 1684, potrivit zapisului păstrat în copie, cu scriere modernă și defectuoasă, zapis dat și iscălit de către 15 locuitori, în favoarea „dumisali lui Vasili Gavril comisul al doilea, de i-au vândut a noastră dreaptă ocină și moșie, toata siliștea Torceștii [...] dreptu o sută și douăzeci și patru galbeni bani gata, de ne-au plătit un greu mare ce ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de ceilalți Costăchești cu prenumele Iordache. Nu știm care a fost împrejurarea pentru care li s-a atribuit porecla acestor Costăchești de la Torcești. Emanuel Vogoride-Conachi, la prefața la ediția a II-a a poeziilor lui Conachi, scrie greșit că „marele comis a ținut pe Paraschiva Venin, fata vistiernicului Iordache Venin de la Torcești”, distanța în timp dintre Anghel, Paraschiva și Iordache neîngăduind, practic, o asemenea înrudire. Suntem acum în măsură să stabilim corect relația matrimonială dintre familia Conachi și familia Costache de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iordache neîngăduind, practic, o asemenea înrudire. Suntem acum în măsură să stabilim corect relația matrimonială dintre familia Conachi și familia Costache de la Torcești. În primul rând nu Anghel a fost cel căsătorit cu Paraschiva Costache, ci fiul său, aga, apoi comisul Constantin Conachi, în a doua căsătorie a acestuia. Apoi, Paraschiva nu era fiica lui Iordache Costache-Venin, ci a marelui vornic Vasile Costache, soră cu Toader, cu Constantin și cu ceilalți arătați mai sus, deci ea îi era mătușă lui Iordache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a acelui „greu mare ce ni-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe sama hârtiilor în zilele Ducăi Voevod” scriu ei, punându-se sub protecția boierilor Dumitrașco Mitre, inițial a „dumisali lui Vasile Gavril, comisul al doilea”, în cele din urmă. De fapt, disoluția devălmășiei de aici începuse mai dinainte prin înstrăinările din 1633 și 1634, poate chiar cu mult timp mai devreme, dar actele nu s-au păstrat pentru anii anteriori; acum forma veche
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]