145,920 matches
-
lui Djuvara retrăiesc însemnate - azi, ignorate - persoane din primul - și, poate, cel mai de elită - exil românesc, la Paris: Cristina Tuduri, „fosta bibliotecară a Regelui", Cristina Sturdza, Alexandru Ghika, Ciotori, fost „diplomat din umbră" al lui Titulescu (ulterior cooptat în Comitetul Național Român), Gheorghe Bumbești, Emil Ghilezan, Citta Davila, Ion Pangal, „mare maestru al francmasoneriei românești", Viorel Tilea etc. Precum și unele persoane din România: Victor Rădulescu Pogoneanu, Dinu Hiotti ș.a. (Un indice de nume ar fi fost foarte util cititorilor acestei
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
speciale" - o prezență atît de complexă - și „valaho-românească", și franțuzească, și internațional experimentată în diplomație, precum era dl Neagu Djuvara? Poate că anii în care i s-a făcut „neprevăzuta propunere" de a conduce o „celulă de informații" sub egida Comitetului Național Român, în legătură cu serviciile speciale „ale marilor puteri occidentale" - vor fi fost „anii cei mai grei din viață" (p. 76 urm.) - dar... Cît de bine, cît ajutor a putut da - în această calitate - luptei Românilor împotriva ocupației comuniste a Sovieticilor
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
la p. 106-107 și urm., o prezentare a colaboratorilor de atunci ai Europei libere : Preda Bunescu, Horia Rădulescu, Octavian Vuia, Ion (Jean) Haralamb, Aristide Burileanu, George Ciorănescu, Cismărescu, Mihai Negulescu și alții. Dar mai ales Ghiță Ionescu, secretar general al Comitetului Național Român (ulterior, profesor universitar în Marea Britanie) - sub „bagheta" căruia dl Djuvara nu a stat prea multă vreme: în 1958-1959 se mută, din nou, la Paris. De astă dată ca secretar general al Fundației Regale Carol I (președinte, profesorul Virgil
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Tulcea, și străbat Delta Dunării. La cei aproape 80 de ani ai săi, Jorge Semprún este în mare formă, astfel încât are mereu în preajmă o mulțime de admiratori (și admiratoare). Când se află că suedezul Hjell Espmark este membru al Comitetului pentru decernarea Premiului Nobel, se adună și în jurul lui numeroși admiratori (dezinteresați). Se schimbă idei, se fac proiecte, se lansează glume care circulă asemenea folclorului (de la babord la tribord). Pelicanii zăriți printre trestii stârnesc un entuziasm la fel de mare ca apariția
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
și instrucțiunile pentru depunerea candidaturii (care cuprinde și o probă practică). Termenul limită este duminică, 27 martie. Candidatul ales va fi vocea organizației în București și în întreaga țară și va avea ocazia să lucreze în strânsă colaborare cu un comitet de prieteni și suținători ai HHC România din care sunt onorat să fac parte, alături de: Pro TV este, de altfel, unul dintre susținătorii activi ai HHC România. Te aștept alături de noi pentru a spune împreună o poveste care, iti garantez
Om bun de comunicare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82519_a_83844]
-
cartierului, vă cerem totodată să fiți partenerii noștri în a facilita adoptarea unui nou act normativ, care să dea tuturor rezidenților dreptul de control asupra dezvoltării cartierului lor. Mulțumindu-vă anticipat pentru parteneriatul dvs, rămân, a dumneavoastră, Cu considerație, Pentru Comitetul de inițiativă “Salvați Piața Charles de Gaulle”, Sandra Pralong Aderez, casazicasa ! Ah, de ce vor să ne ia chiar tot...până și uleiurile din tablouri. M-apuca disperarea de țara asta. Și de mine. Un pic răutăcios dar: Cam câte “secole
Salvați Piața Charles de Gaulle by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82524_a_83849]
-
în timpul acelor ani rușinoși pentru poporul român. A intervenit în mai multe rânduri pe langă Antonescu pentru abolirea legilor rasiale și pentru oprirea persecuțiilor. Numai în Transnistria, rugămințile ei au salvat viețile a mii de evrei. Chiar credeți că prestigiosul Comitet ales de Parlamentul Norvegian ar fi acceptat nominalizarea Regelui Mihai la Premiul Nobel pentru Pace dacă ar fi existat chiar și o urmă de dubiu că ar fi avut vreo putere de decizie în legătură cu Holocaustul? Ați spus apoi că Majestatea
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
ceea ce stă scris în articol, cu o singură excepție: Premiul Nobel pentru pace se dă uneori și unor oameni responsabili de crime de război (Peres și Rabin) sau care dovedesc după primirea premiului că nu l-au meritat (Obama). ”Prestigiosul comitet” face și prostii uneori. Mulțumesc de lămuriri @George. Părerea mea a fost (greșit) formată numai din ce am gasit (în fugă poate) pe google - referiri la un singur interviu pentru Europa Liberă și nimic despre perioada dintre abdicare și revoluție
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
îl amețește pe cititorul obișnuit. Mai tîrziu, cîteva lucruri aparent neverosimile i s-au întîmplat profesoarei mele. într-un moment de relativă liberalizare, pentru a demonstra "deschidere politică", Ceaușescu a oferit unor intelectuali șterși și obedienți cîteva locuri în temutul Comitet Central. Din eroare, probabil, a pătruns acolo și un intelectual de mare clasă, Zoe Dumitrescu Bușulenga. Să presupunem oare că pînă și cele mai înguste minți pot fi uneori sensibile la farmec personal și la sclipire intelectuală? Greu de admis
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
avea parte de o asemenea lectură? Înainte de orice, fără a aluneca în biografism, relația autorului ca persoană cu textul Duducăi Mamuca nu e deloc nepolemică. Cu cititorii, nici atât, mai ales cu cei importanți (ca Maiorescu). După ce, în 18 aprilie 1863, Comitetul de Inspecțiune a Școalelor de Dincoace de Milcov ( același Maiorescu fiind membru, iar V.A. Urechia președinte) îl avertizează pe criterii de imoralitate, Hasdeu ripostează: adăugă nuvelei pasaje cu adevărat explozive.Urmează demiterea sa din funcția de profesor colegial, celebrul
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
texte rămase în arhiva lui, pentru a le putea confrunta cu episoade cît de cît echivalente din Cronică. (De pildă, în "istoria complotului de la Iași", Vinea a fost direct implicat, fiindcă făcea parte, alături de N.D. Cocea, prin 1918, dintr-un "comitet revoluționar republican". Povestea complotului se află, în Cronică, în partea a X-a, Augusta sau Marșul nupțial, dar urmele ei nu se regăsesc nici în Lunatecii, nici în Venin de mai. În schimb, e interesant că Vinea și Cocea sînt
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
care i-a plăcut cartea, făcând mai târziu studii politehnice și devenind apoi învățător. S-a implicat în 1917, odată cu revoluția burgheză rusă din februarie 1917 în mișcarea națională și apoi unionistă din Basarabia. Devine pentru calitățile sale oratorice liderul comitetului executiv al soldaților moldoveni de la Odessa. Este repede remarcat de publicistul și revizorul școlar din Chișinău, George Tofan, care împreună cu Onisifor Ghibu au înființat Partidul Național Moldovenesc: „Asemenea hotărât vorbește marinarul Gafencu de la Odessa, luptător convins care arată activitatea de
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
soldaților moldoveni de la Odessa. Este repede remarcat de publicistul și revizorul școlar din Chișinău, George Tofan, care împreună cu Onisifor Ghibu au înființat Partidul Național Moldovenesc: „Asemenea hotărât vorbește marinarul Gafencu de la Odessa, luptător convins care arată activitatea de propagandă a Comitetului din Odessa. E multă încredere, dragoste și entuziasm în vorbă simplă, dar bine potrivită a acestui moldovean înalt, uscăcios, cu ochii vii”. Vasile Gafencu a devenit deputat în Sfatul Țării și a activat în comisia de control și de agricultură
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
amintiți cazul de câțiva ani în urmă când ia buzunărit de bani pe niște bieți oameni, promițăndu-le construcția apartamentelor). Din implicațiile sale politice din ultimul timp reținem doar organizarea împreună cu Iu. Roșca și colonelul SIS A. Bejenari a așa numitului „Comitet pentru Apărarea Constituției și a Democrației” (CaCaDu), care timp de câteva luni alături de Congresul Civic (CC!) al lui Voronin au organizat manifestații antiguvernare care însă nu s-au soldat cu nimic. Șefii le-au comandat și „holopii” au executat. Să
PERICOLUL CARE NE PÂNDEŞTE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380637_a_381966]
-
trebuie să susțină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova și Bucovina de Nord. ÎN SENATUL STATELOR UNITE 28 IUNIE (ZI LEGISLATIVĂ, 11 IUNIE), 1991 Dl. PRESSLER (pentru el însuși și Dl. HELMS) a depus următoarea hotărâre, care a fost trimisă Comitetului pentru Relații Internaționale HOTĂRÂRE ... Citește mai mult Statele Unite recunosc dreptul reunificării Moldovei cu România! În 28 Iunie 1991 Senatul SUA a emis rezoluția 148, prin care hotărăște că Guvernul SUA trebuie să susțină eforturile Moldovei de negociere a reunificării României
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
Statele Unite trebuie să susțină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova și Bucovina de Nord.ÎN SENATUL STATELOR UNITE 28 IUNIE (ZI LEGISLATIVĂ, 11 IUNIE), 1991Dl. PRESSLER (pentru el însuși și Dl. HELMS) a depus următoarea hotărâre, care a fost trimisă Comitetului pentru Relații Internaționale HOTĂRÂRE... X. VALERIU DULGHERU - PERICOLUL CARE NE PÂNDEȘTE, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. Perioada de înregistrare a candidaților la președinție a luat sfârșit. Acest colț de țară cu doar vreo
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
Fundației Principesa Margareta a României un nou automobil Dacia Duster, pentru proiectul Tinere Talente. La ceremonie, la recepție și la dineul care a încheiat seara, au participat ambasadorul Franței la București, dl François Saint-Paul, reprezentanți ai companiei Dacia, membri ai Comitetului Director și angajați ai Fundației Principesa Margareta a României, precum și ziariști. Dl Mugurel Mărgărit-Enescu a oferit, în fața invitaților, o diplomă companiei Dacia, pentru a onora astfel generoasa și constanta ei contribuție la dezvoltarea proiectelor caritabile ale fundației Alteței Sale Regale
AUTOMOBIL DUSTER PENTRU PROIECTUL “TINERE TALENTE” de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380734_a_382063]
-
a avut loc Seara Palatului Elisabeta dedicată Fundației Principesa Margareta a României. Evenimentul a reunit personalități din viața culturală și economică românească, reprezentanți ai societății civile, susținători fideli ai fundației. Au fost prezenți, de asemenea, angajații fundației și membri ai Comitetului Director. Gazda serii a fost Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare, iar bursierii programului anual “Tinere Talente” au susținut un recital în Sala Regilor. Au fost prezenți tenorul Vasile Moldoveanu, maestru al cântului de operă, dirijorul Tiberiu Soare și tenorul Teodor Ilincăi
SEARA FUNDAȚIEI PRINCIPESA MARGARETA A ROMÂNIEI LA PALATUL ELISABETA, 12 MAI 2016 de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380748_a_382077]
-
parte musulmani, care locuiesc în Xinjiang Uyghur Autonomous Region, la aprox. 1600 de km de Kunming! Atac terorist în gara Kunming I „Orașul Minorităților” din Kunming, zona musulmană. Acest trist eveniment s-a produs cu două zile înainte de începerea lucrărilor Comitetului Național al CPPCC (Chinese People’s Political Consultative Conference), care a început cu un moment de reculegere în memoria victimelor actului de terorism de la Kunming. Evident, de la conferința nu au lipsit Președintele Xi Jinping și Premierul Li Keqiang. O lege
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
în contextul Est-european al problemei (Brecht, Shklovsky, Brodsky etc.). Aceeași autoare a publicat în "Comparative literature" 56, 2004, p.243-261, un articol despre impactul poliției secrete în viața literară, în Uniunea Sovietică și în România. Mariana Tuțescu este membru în Comitetul științific al revistei "Revue de linguistique romane" publicată la Zürich, iar numele ei a putut fi întâlnit de mai multe ori în reviste franceze de lingvistică. Despre relația dintre identitate și globalizare, cu aplicație la cultura românească, am scris în
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
a dus la crearea unui nou domeniu, scientometria. Din anii '80 funcționează Societatea Internațională de Scientometrie și apare revista "Scientometrics", în a carei sfera de preocupări intră aspectele cantitative ale științei despre știință, comunicării în știință și politicii științei. În comitetul editorial se află și acad. Alexandru Balaban. Intră în sfera lor de preocupări și domeniul socio-uman? La început, acest domeniu a cam fost neglijat, dar ulterior a intrat în atenție. De exemplu, în ultimul număr apărut (septembrie 2006), chiar primul
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
dacă ar afla de invitația noastră (nu Îi știm Încă adresa) și ne-ar face onoarea să o accepte! Pe 10 decembrie se vor decerna premiile Nobel. Președintele USA, Barak Obama va primi premiul Nobel pentru pace. Excelentă alegere a Comitetului de decernare a premiilor! În ziarul „Curierul de Vâlcea” din 21 februarie 2008 scriam: “Sătui de promisiuni deșarte Întru schimbarea În bine a vieții În plan intern și a politicii externe, alegătorii americani se Îndreaptă spre senatorul Obama cu speranța
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și scrierile lor. Mă simt onorată de propunerea făcută de a Îndeplini funcția de secretară a Asociației Canadiene a Scriitorilor Români și consider că voi reuși să mă ridic la Înălțimea așteptărilor și responsabilității, sprijinită fiind de ceilalți membrii ai Comitetului Executiv. 12 octombrie 2009 Corina Diana Haiduc Luca Povestea aceasta se petrece pe la Începuturile activității mele, ca doctor În Canada. Era pe la jumătatea anilor '80. Trecusem examenele de echivalență a studiilor, terminasem stagiile de practică În spitale canadiene și acum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
accentuează prin două atribute atitudinea ilegală, deci spune că prin comunicarea acestei vești, acestei scurgeri ilegale se ajunge la o situație intolerabilă și nelegală, situație creată de acest personaj. Vom vedea dacă domnul Manolescu va merge până la capăt, și cu Comitetul Director, pentru excluderea lui din Uniune, nu mai este o treabă simplă, o simplă jignire, o Înjurătură sau nu știu ce care să fie mediată de o Comisie de Onoare a Uniunii, este vorba de o acuzație gravă care distruge reputația și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Klinkenberg, membru al Grupului de la Ličge, autor al Retoricii generale și al Retoricii poeziei. În nenumărate articole și cărți ulterioare, au existat referințe la Poetica matematică. Dar, dintre efectele imediate, cel mai semnificativ a fost numirea mea ca membru în comitetele editoriale ale câtorva reviste internaționale de teorie sau/și analiză literară: Poetics (Olanda), Zeitschrift fur Literaturwissenschaft (Germania), Poetics Today (Israel), Literary and linguistic computing (Anglia). Anterior fusesem numit în comitete editoriale internaționale de lingvistică, de exemplu în cel al revistei
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]