112,180 matches
-
colegul său, T. Petranovic, aflat într-o bună formă, deși nu fusese programat în seara respectivă. Cu mult umor a întruchipat Wolfgang Grascher pe mama Simone, într-un rol de travesti suculent. Corpul de balet este bine condus de directorul companiei, coregraful Renato Zanella. Periplul meu scurt vienez s-a încheiat cu bucuria de a fi trăit emoții artistice de o puternică intensitate și emoție, dar și de a avea unele experiențe mai puțin fericite, privind modernizarea teatrului liric, cu orice
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
legendarului N. Stroe, mama lui Eugen și a Danei. Povestea de dragoste dintre celebrul comic N. Stroe și frumoasă Începătoare În teatrul de revista, Rolanda Cămin (Kaminski), a Început ca In basme, la spectacolul „Circul Tănase”, pus În scenă de Compania Cărăbuș la Circul Paladium, după ce Sală Savoy fusese avariată de bombardamente. Un roman de dragoste, cu flori și ciocolată, care s-a concretizat cu cei doi copii, Eugen, născut În 1952 și, doi ani mai tarziu o fată - Dana. Au
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
taxă pe camera, de obicei mizeră, pusă la dispoziție de patron, dar a nu percepe decât chirii minuscule burtă-verzimii purtătoare de arme și bulane înseamnă orice, dar nu echitate socială. N-am nici o milă de directorii, președinții și stăpânii de companii mai mari sau mai mici. Pentru ei se va găsi oricând o soluție, că de aia au avocați și contabili bine unși cu parale verzi. Nici măcar n-aș fi adus în discuție această lege-simptom dacă nu s-ar citi cu
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
aluzia, "clin d'oeil"-ul pentru inițiați. De pildă, pe inventatorul unui ascensor avant la lettre din film, un fel de scripete tras de robi, care să-i urce pe Cezar și Cleopatra, îl cheamă... Otis (numele celei mai faimoase companii producătoare de lifturi din Europa!) ș.a.m.d. Sau, multe replici ale scenariului sînt... replici la expresii celebre, comutate din alte secole în anul 52 î.C., cînd Cleopatra face un pariu "istorico-imobiliar" cu Cezar: dacă Ea va reuși să
Nasul Monicăi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14232_a_15557]
-
briza abia mai sufla, cît să gonească țînțarii. Atunci mama puse bine mătăniile și un lung răstimp cercetă în liniște iureșul vieții care se desfășura în preajma noastră. Se născuse într-o casă modestă, dar a crescut în splendoarea efemeră a companiei bananiere, din care i-a rămas măcar o educație îngrijită de fată bogată, făcută la colegiu Înfățișarea Maicii Domnului, în Santa Marta. În timpul vacanțelor de Crăciun broda la gherghef cu prietenele, cînta la clavecin pe la tîrgurile de binefacere și se
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
să sancționeze? Ele se compun din oameni de fotbal, unii cunoscuți, ori din juriști. Dl Dragomir le-a "condamnat" public și la o oră de vîrf pe canalul național de televiziune la ridicolul cel mai deplin. Marionete, dl Boc și compania. Trase pe sforicele de dl Dragomir și compania. Făcute de... Ce să mai spun de ce, știți dv. prea bine. Aștept să aud de demisia d-lor și d-nelor de care dl Dragomir, și-a bătut joc cu atîta candidă cruzime
Sfînta mare nerușinare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14294_a_15619]
-
fotbal, unii cunoscuți, ori din juriști. Dl Dragomir le-a "condamnat" public și la o oră de vîrf pe canalul național de televiziune la ridicolul cel mai deplin. Marionete, dl Boc și compania. Trase pe sforicele de dl Dragomir și compania. Făcute de... Ce să mai spun de ce, știți dv. prea bine. Aștept să aud de demisia d-lor și d-nelor de care dl Dragomir, și-a bătut joc cu atîta candidă cruzime. Dar n-o să aud. Ceea ce este revoltător în
Sfînta mare nerușinare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14294_a_15619]
-
comuniști (ambii părinți au luptat în Spania, unde tatăl său și-a pierdut un braț), care a cunoscut o anumită ascensiune socială în anii de început ai regimului comunist (Vladimir își reamintește de copilăria sa petrecută în cartierul Primăverii, în compania odraslelor nomenclaturii, inclusiv de fostul său coleg de clasă, Nicu Ceaușescu), dar a căzut repede în dizgrație. În plus, în momentul scrierii cărții, autorul avea deja un deceniu de ședere în Occident și implicit de acces nelimitat la toate sursele
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
descoperit pe balconul apartamentului bavarez: "... de mai multe zile mi-am descoperit locatarul de pe balcon. E «un păianjen ca un neg& lucru a scriitoarei. A doua categorie de însemnări o constituie relatarea vacanțelor petrecute în țară (și nu numai) în compania soțului ei, filozoful Mihai Șora. Este partea solară a jurnalului, în care tonul este entuziast, viața redevine o sărbătoare o dată cu revederea rudelor și prietenilor dragi, băile de mulțime de la tîrgurile de carte și reuniunile de la Neptun ale scriitorilor de limba
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
recunoaște vina. La scurtă vreme după aceea însă, soția criticului este cea care își revendică uciderea tovarășului ei de viață. Cînd încurcăturile ajung la apogeu, Andre Ehrl König își face din nou apariția. Petrecuse incognito o săptămînă de amor, în compania unei tinere contese. Între timp, moare editorul iar criticul este cel care rostește, la ceremonia funebră, necrologul acestuia. Hans Lach, care întreținea și cu soția editorului o relație amoroasă, se refugiază cu aleasa inimii sale, liberă în sfîrșit, în Insulele Canare
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
Nicolae Manolescu Dintre cele 1222 de fișe cîte cuprinde Opisul emigrației politice (românești), publicat recent de dl Mihai Pelin la Editura Compania, un mare număr sînt ale unor scriitori. De altfel, scriitorii au dat o parte semnificativă a disidenței anilor '70 și '80, și, totodată, a emigrației politice. Autorul a avut acces la cîteva dosare ale fostei Securități, aflate astăzi în custodia
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
-
Târgu-Mureș sau la București vin, din când în când, puternice semnale ale consecvenței. Un asemenea semnal a fost spectacolul cu piesa Evei Ensler Monoloagele vaginului, organizat de revista "Cosmopolitan" (cu sprijinul Institutului Est European de Sănătate a Reproducerii, Teatrul Ariel, compania Underground) și prezentat cu scopuri caritabile, în turneu la București în sala Teatrului Nottara. Atacând frontal ipocrizia decenței practicată zgomotos de "consumatorul" de teatru, titlul avea de ce să înspăimânte. Dincolo de titlu, se joacă o piesă document care colectează dramele din
Monoloagele vaginului de Eve Ensler by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15053_a_16378]
-
e repede marginalizat de un regim care-l dezamăgește. Se exilează în Israel și apoi în Germania. Andrei Goldner a fost un social-democrat convins, pe care cedarea Ardealului în 1940 l-a prins la Cluj. A fost recrutat într-o companie de muncă forțată destinată de hortyști evreilor cu studii superioare. Ajungînd compania prin apropierea Vienei, Goldner evadează împreună cu mai mulți deținuți. Revenit în țară, nu e de acord cu fuziunea dintre partidul său și PCR, este exclus, marginalizat ca și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
Israel și apoi în Germania. Andrei Goldner a fost un social-democrat convins, pe care cedarea Ardealului în 1940 l-a prins la Cluj. A fost recrutat într-o companie de muncă forțată destinată de hortyști evreilor cu studii superioare. Ajungînd compania prin apropierea Vienei, Goldner evadează împreună cu mai mulți deținuți. Revenit în țară, nu e de acord cu fuziunea dintre partidul său și PCR, este exclus, marginalizat ca și Gall, exilîndu-se ulterior în Israel și Germania. Discuția dintre cei doi a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
Bîtfoi Marius Tudor și Adrian Gavrilescu sunt doi autori foarte curajoși, sau poate de o inconștiență sănătoasă și consecventă, atunci când atacă o sumă de clișee ridicate la rangul de adevăruri de circulație în limbajul politic postcomunist. Cartea lor de la Editura Compania, aparent prefațată de intenții cuminți, extrem de ambițioasă în fond, pune inspirat accentele grave în ceea ce privește evoluția politică și intelectuală a României ultimilor 13 ani - decupând o problematică largă, generoasă, cât pentru alte zeci de studii conexe. Temele vizate cu prioritate sunt
Democrația de dicționar by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15064_a_16389]
-
o critică așadar bazată pe surse și concepte, care îi dau adâncime și semnificații reale, mult dincolo de confortul chinuit al automatismelor despre care se vorbește mai sus. Marius Tudor, Adrian Gavrilescu, Democrația la pachet. Elita politică în România postcomunistă, Editura Compania, București, 2002, 351 p.
Democrația de dicționar by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15064_a_16389]
-
se încheie astfel" "Acum, dragi copii, sper că Aramis va reuși să vă amuze tot atît de tare, cu scrisul său, pe cît îi amuza pe tații și pe mamele voastre atunci cînd conspira, era îndrăgostit sau se lupta, în compania celor trei prieteni ai săi: Athos, Porthos și D'Artagnan". Deși e evident că "Aramis" nu e, aici, decît un dublu al naratorului Dumas, e semnificativ faptul că el e singurul dintre muschetari care nu se referă niciodată, direct, vorbind
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
o versiune germană a primeia. Împovărați de moștenirea Securității și Stasi. Răspunsuri germane, române și maghiare la o provocare istorică/ Die Èrblast von Stasi und Securitate. Eine Debate mit deutschen, rumänischen und ungarische Antworten, trad. Kathrin Lauer, Nora Iuga, Editura Compania, București, 2002, 204 p.
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
se instala, umilă, coabitarea spontană ( și vag adulterină) cu clipa celorlalți. Adică a acelora care au nevoie de S.O.S-uri credibile pe care nu și le pot oferi ei înșiși. Evident, aceste proiecte sînt susținute material de către mari companii, fundații, instituții și oameni de afaceri sau de către alte structuri economico-financiare. Dorința sustragerii de sub determinarea mecanismelor pieței ajunge, în felul acesta, doar o tristă și naivă utopie. În timp ce primei categorii de artiști piața îi plătea produsul finit și marfa se
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
altui roman, apărut și el la Cartea Românească și, prin amabilitatea lui Laurențiu Ulici, care mi-a pus la dispoziție mașina și șoferul lui, am putut să vizitez litoralul. Ați mers și dumneavoastră atunci cu mine și mi-ați ținut companie pe bancheta din spate. Or, pe parcursul a 700 de km, făcuți în cele două zile, având ca scop un turism cultural, ne-am cunoscut mai bine. E drept că ne-am văzut de fiecare dată în timpul schimburilor de scriitori, în
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
mână de supraviețuitori au rămas în viață (cu totul patru bărbați și trei femei). Evitând contactul cu omul alb, ei au supraviețuit în valea unor canioane, păstrând cu strictețe un mod de viață și tradiții unice. în 1908, lucrătorii unei companii de electricitate le-au descoperit satul. în 1911, Ishi a fost descoperit lângă gardul unei măcelării: venise singur în lumea omului alb, epuizat refăcându-se după boală, înfometat. A ajuns în custodia unui șerif care, neștiind prea bine ce să
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
fie al meu. Un singur vânător sau mai mulți erau desemnați în limba yahi printr-un singur cuvânt: wanàsi. în perioada colaborării lor, Prof. A. Kroeber și Mr. Ishi au devenit prieteni, iar familia Kroeber petrecea deseori întregi după-amieze în compania unor oaspeți indieni. De fapt, Ishi nu era numele originar: pe acela nu avea să-l dezvăluie nici unui alb, niciodată. În limba yahi, ishi înseamnă om. După ce a colaborat cu Prof. Kroeber, lăsându-se filmat și explicând ritualul vânătorii (din
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
Nu de mult am coborît iarăși treptele ce conduc în subteranul Teatrului Act de pe Calea Victoriei ca să văd premiera cu spectacolul Premiera de (sau mai exact după) John Cromwell, în regia lui Theo Herghelegiu. Cea mai productivă în zona spațiilor și companiilor neconvenționale. Piesa este cunoscută iar subiectul o foarte bună chemare pentru o introspecție, teatrală, în culisele spectacolului și al tipologiei actoricești. De aceea, maniera de "teatru-n teatru" este poate cea mai bună formulă de tratare, o perspectivă tentantă atît
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
premiere (nu doar una, cum se afirmă de obicei): nu doar o libertate, proaspăt recucerită, după patru decenii de cenzură, ci și o violență, o grosolănie, un libido încărcat de excremente care i-ar fi lăsat visători pe Șeicaru și compania, marii precursori în materie. Tot în Apostrof-ul de pe aprilie, dl Ion Vartic demontează, cu maliție, o legendă pusă în circulație, cu încîntătoarea lui naivitate, de Mircea Zaciu pe seama postumității lui Mircea Eliade și pe care JURNALUL LITERAR, prin Aristarc-Florescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
în China în martie 1945, ajuns prizonier, după ce Japonia a pierdut războiul, l-a inspirat pe dramaturgul Den Fujita, o adevărată conștiință a societății japoneze actuale, să scrie piesa Ghidul războiului. Marcând aniversarea a 100 de ani de relații româno-japoneze, Compania 1980 din Tokio a întreprins, cu sprijinul Guvernului Japoniei un turneu în țara noastră, oferind două reprezentații cu Ghidul războiului în sala Atelier a Teatrului Național din București, în zilele de 27 și 28 aprilie 2002. În prezența ambasadorului Japoniei
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]