681 matches
-
reamintește de lucrarea Paradoxa Emblemata a lui Andreas Freher (1649-1728), în care sînt analizate raporturile dintre unitate și varietate și în care se afirma că "Aici [Lumea fizică] este Truda, iar acolo [Cerul] este Odihnă/Repaos" [vezi și notă despre Compasul cel de aur (ÎI, 29)]; 61 de foi conțin text pe ambele fete; 8 foi au text pe o singură față, pe verso găsindu-se fie cîte un desen, fie cîte o gravura, pe toată pagina. Textul este în mare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Luvah. 53 (ÎI, 23) Influence înseamnă și "aflux spiritual", sau "putere ce se revarsă de la corpurile cerești asupra omului și asupra lumii" (sens astrologic). Stelele participa atît la actul cosmogonic, cît și la influențarea timpului prin "destin". 54 (ÎI, 29) COMPASUL CEL DE AUR (GOLDEN COMPASSES): Vezi și John Milton, Paradisul pierdut, cartea a VII-a (pp. 239-240), în care Fiul lui Dumnezeu creează cu ajutorul "compasului de aur" Universul: "Și Cerul larg/ Deschise veșnicele-i porți, iscînd/ Armonioase sonuri din țîțîni
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
participa atît la actul cosmogonic, cît și la influențarea timpului prin "destin". 54 (ÎI, 29) COMPASUL CEL DE AUR (GOLDEN COMPASSES): Vezi și John Milton, Paradisul pierdut, cartea a VII-a (pp. 239-240), în care Fiul lui Dumnezeu creează cu ajutorul "compasului de aur" Universul: "Și Cerul larg/ Deschise veșnicele-i porți, iscînd/ Armonioase sonuri din țîțîni/ De aur, ca să-i lase slobod drumul/ Ieșirii Împăratului Măririi,/ În Duhul lui și în Cuvîntul lui/ Pornind acum noi lumi să făurească./ Stăteau pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
învăluit,/ În Haos și în nenăscuta Lume -/ Căci Haosul îi auzise glasul./ Și îl urma întreaga lui suita,/ În lung cortegiu și strălucitor,/ Priveliștea Creației s-o vadă,/ [...] Ci rotile încinse se opriră/ Și el lua atunci în mîna-i sfîntă/ Compasul cel de aur, pregătit/ În a lui Dumnezeu făurărie,/ Cu el să circumscrie Universul/ Și toate lucrurile nou create./ Înfipse Fiul un picior în centru,/ Pe celalalt în jur apoi sucindu-l/ Prin vastul și întunecat adînc,/ Rostind:/ "Te-ntinde
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mult din capodoperă lui Milton, numeroase elemente de împrumut fiind evidente. În Biblia autorizată în limba engleză (versiunea "King James", 1611), în Proverbe (Proverbs), 8, 27, întîlnim una dintre cele mai vechi utilizări a ideii de creație (a cerurilor) cu ajutorul compasului: "When he prepared the heavens, I was there: / When he set a compass upon the face of the depth". În versiunea Bibliei în limba engleză revizuită în 1881-1885 și 1901, citim: "When he established the heavens, I was there: / When
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Cînd El a întemeiat cerurile eu eram acolo; cînd El a tras bolta cerului peste față adîncului" (Biblia de la București). Ambele traduceri, "zare" și "bolta" redau ideea de arc de cerc; "zare" sugerează un cerc întreg orizontal, descris de un compas cu vîrful aflat la zenit, care este, așadar, perpendicular pe planul Pămîntului; "bolta", mai mult, sugerează și ideea de adîncime a cercului: o (s)emisfera. Blake a folosit această imagine a creației prin intermediul compasului, care implică imaginea unui Dumnezeu Arhitect-Matematician-Geometru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cerc întreg orizontal, descris de un compas cu vîrful aflat la zenit, care este, așadar, perpendicular pe planul Pămîntului; "bolta", mai mult, sugerează și ideea de adîncime a cercului: o (s)emisfera. Blake a folosit această imagine a creației prin intermediul compasului, care implică imaginea unui Dumnezeu Arhitect-Matematician-Geometru, într-unul dintre cele mai mărețe desene ale sale: The Ancient of Days (Cel Îmbătrînit de Zile / Cel Vechi de Zile), care reprezintă frontispiciul poemului Europe a Prophecy (1794). Era un raspuns tăios dat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sale: The Ancient of Days (Cel Îmbătrînit de Zile / Cel Vechi de Zile), care reprezintă frontispiciul poemului Europe a Prophecy (1794). Era un raspuns tăios dat lui Voltaire, care în Candide (cap. 25) l-a ridiculizat pe Milton pentru utilizarea compasului în episodul redat mai sus din Paradisul pierdut. The Ancient of Days al lui Blake este însă nu Dumnezeul trinitar al lui Milton, cum bine remarcă Damon, ci Urizen, care creează un univers geometric precum cel al lui Pitagora și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din grupul făcut de Blake pentru Îl Penseroso (de Milton; 1631), intitulată "The Spirit of Plato" (că. 1816) se observă trei sfere, iar în cea din partea dreaptă un bătrîn, care este Jupiter (Dumnezeul lui Platon), ține în mîna dreaptă un compas perpendicular pe o treaptă de piatră [vezi ilustrația în Roob, op. cît., p. 626; vezi Descriptions of the illustrations to Milton's 'L'Allegro' and ' Îl Penseroso', scrise de Blake că. 1816, în care explică faptul că în fața personajului Jupiter
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Îl Penseroso', scrise de Blake că. 1816, în care explică faptul că în fața personajului Jupiter zboară zeul Hermes, ușor de identificat după aripile din dreptul capului]. Jupiter al lui Platon, așadar, este un demiurg care și el creează tot cu compasul (rațiunii abstracte, geometrice), la fel ca Newton, în celebra ilustrație color a lui Blake intitulată Newton (1795), în care omul de stiință este reprezentat ca tînăr nud șezînd pe o stîncă sub un ocean. Lîngă el se află un Polip
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este reprezentat ca tînăr nud șezînd pe o stîncă sub un ocean. Lîngă el se află un Polip (vezi notă respectivă: simbol al societății materiale cu religia să). Stă aplecat înainte privind în jos, în timp ce cu mîna stîngă ține un compas (care formează un triunghi aproape echilateral, unghiul de sus fiind ușor ascuțit, ca. 55°, cel din dreapta jos 60°, iar cel din stînga jos că. 65°) cu care desenează o figură geometrica (un triunghi care pare a fi echilateral, în interiorul căruia
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vorba de mîna stîngă, din arătător și din celelalte trei degete unite ieșind două raze care formează un unghi de aproape 90° (88°-89°, în funcție de copie). În The Ancient of Days cele două raze se pierd în adînc, în Newton compasul descrie triunghiul și semisfera pe un pergament care nu este derulat complet. Imaginea această a sulului de hîrtie în derulare a fost interpretată ca simbol al creației imaginative (Damon, 1973), sau al profeției (Mitchell, 1972). Roob (op. cît., p. 633
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
această interpretare Roob a găsit-o în lucrarea lui Newton Opticks (1704), în care acesta afirmă că întreaga lume este organul de percepție al lui Dumnezeu. Joyce însă vedea un "ciclon" în [semi]cercul pe care Newton îl desenează cu compasul în pictură lui Blake (cf. Finnegan's Wake); prin termenul "ciclon" Joyce se referea la 1. concepția lui Blake, împrumutata de la Descartes și Böhme, potrivit căreia privirea operează că un vîrtej creativ deschis; 2. miopia "ciclopica" a materialismului lui Newton
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prin ochi tu vezi." ("This Life's dîm Windows of the Soul / Distorts the Heavens from Pole to Pole / And leads you to Believe a Lie / When you see with, not thro', the Eye [...]."). Explicațiile lui Robert Fludd privind semnificația compasului completează tabloul semantic complex al acestuia ca simbol și reprezentare a unei idei extrem de eficiente și de puternice: însăși unitatea lui Dumnezeu era exprimată în lumea vizibilă materială prin polaritatea repaos-mișcare, reprezentată de picioarele fix și mobil (care desenează) ale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
completează tabloul semantic complex al acestuia ca simbol și reprezentare a unei idei extrem de eficiente și de puternice: însăși unitatea lui Dumnezeu era exprimată în lumea vizibilă materială prin polaritatea repaos-mișcare, reprezentată de picioarele fix și mobil (care desenează) ale compasului, cele două fiind legate prin "legătură iubirii și justiției." (Utriusque Cosmi, vol. ÎI, Frankfurt, 1621, apud Roob, op. cît., p. 627). Similar, manuscrisul Paradoxa Emblemata aparținînd lui Dionysius Andreas Freher (1649-1728) (care a circulat în cercuri engleze "boeme", inclusiv Societatea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Paradoxa Emblemata aparținînd lui Dionysius Andreas Freher (1649-1728) (care a circulat în cercuri engleze "boeme", inclusiv Societatea Philadelphia condusă de John Pordage și Jane Leade), tratează relațiile dintre Ungrund și Grund, vid și substanță, unitate și diversitate, emblemă folosită fiind compasul, cele două picioare delimitînd două domenii distincte: "Prin acest instrument [Compasul] ele sînt Combinate. Aici [Lumea fizică] este Truda, iar acolo [Cerul] este Odihnă/Repaos". În Zohar și la Böhme se întîlnește aceeași identificare a punctului primordial prezent în toate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în cercuri engleze "boeme", inclusiv Societatea Philadelphia condusă de John Pordage și Jane Leade), tratează relațiile dintre Ungrund și Grund, vid și substanță, unitate și diversitate, emblemă folosită fiind compasul, cele două picioare delimitînd două domenii distincte: "Prin acest instrument [Compasul] ele sînt Combinate. Aici [Lumea fizică] este Truda, iar acolo [Cerul] este Odihnă/Repaos". În Zohar și la Böhme se întîlnește aceeași identificare a punctului primordial prezent în toate lucrurile (corespunde lui bîndu hindus; sanscr. = "punct") cu ochiul acului care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fizică] este Truda, iar acolo [Cerul] este Odihnă/Repaos". În Zohar și la Böhme se întîlnește aceeași identificare a punctului primordial prezent în toate lucrurile (corespunde lui bîndu hindus; sanscr. = "punct") cu ochiul acului care unește cele două capete ale compasului, i.e. cu Sophia, matricea divină. (Vezi Roob, op. cît., p. 629). Similar, în simbolismul masonic compasul semnifică rațiunea; că în sistemul lui Blake și Shaftesbury, în cosmologia de inspirație pitagoreico-creștină a francmasonilor Dumnezeu este Arhitectul Suprem care creeaza o ordine
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
aceeași identificare a punctului primordial prezent în toate lucrurile (corespunde lui bîndu hindus; sanscr. = "punct") cu ochiul acului care unește cele două capete ale compasului, i.e. cu Sophia, matricea divină. (Vezi Roob, op. cît., p. 629). Similar, în simbolismul masonic compasul semnifică rațiunea; că în sistemul lui Blake și Shaftesbury, în cosmologia de inspirație pitagoreico-creștină a francmasonilor Dumnezeu este Arhitectul Suprem care creeaza o ordine cosmică perfect geometrica, măsura tuturor lucrurilor fiind iubirea frățeasca. (Vezi ilustrația God measuring the world with
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de nivel al realității integrale "trans-infinite". Astfel, pentru Blake Dumnezeu este Infinit și creează o infinitate de infinități, fiecare om în parte fiind o astfel de infinitate. 71 (ÎI, 129) Sau "stabiliți locuri fixe". 72 (ÎI, 142) Despart adîncul cu compasul: Este cel puțin intersant că scrierea poemului Vala (1795/1796/1797-1804) practic coincide cu publicarea lucrării lui Lorenzo Mascheroni Geometria del compasso (Geometria compasului) (1797), în care acesta arată că toate construcțiile geometrice care pot fi realizate cu riglă și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
astfel de infinitate. 71 (ÎI, 129) Sau "stabiliți locuri fixe". 72 (ÎI, 142) Despart adîncul cu compasul: Este cel puțin intersant că scrierea poemului Vala (1795/1796/1797-1804) practic coincide cu publicarea lucrării lui Lorenzo Mascheroni Geometria del compasso (Geometria compasului) (1797), în care acesta arată că toate construcțiile geometrice care pot fi realizate cu riglă și compasul sînt realizabile numai cu compasul (fapt anticipat pe la 1670 de danezul Georg Mohr). Blake a atribuit lui Urizen compasul că un instrument exemplar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Este cel puțin intersant că scrierea poemului Vala (1795/1796/1797-1804) practic coincide cu publicarea lucrării lui Lorenzo Mascheroni Geometria del compasso (Geometria compasului) (1797), în care acesta arată că toate construcțiile geometrice care pot fi realizate cu riglă și compasul sînt realizabile numai cu compasul (fapt anticipat pe la 1670 de danezul Georg Mohr). Blake a atribuit lui Urizen compasul că un instrument exemplar, arhetipal, de măsură cu ajutorul căruia spațiul putea fi ordonat în diverse geometrii, ad infinitum, conform principiului romantic
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
scrierea poemului Vala (1795/1796/1797-1804) practic coincide cu publicarea lucrării lui Lorenzo Mascheroni Geometria del compasso (Geometria compasului) (1797), în care acesta arată că toate construcțiile geometrice care pot fi realizate cu riglă și compasul sînt realizabile numai cu compasul (fapt anticipat pe la 1670 de danezul Georg Mohr). Blake a atribuit lui Urizen compasul că un instrument exemplar, arhetipal, de măsură cu ajutorul căruia spațiul putea fi ordonat în diverse geometrii, ad infinitum, conform principiului romantic al "diversismului", care postula "infinită
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Geometria del compasso (Geometria compasului) (1797), în care acesta arată că toate construcțiile geometrice care pot fi realizate cu riglă și compasul sînt realizabile numai cu compasul (fapt anticipat pe la 1670 de danezul Georg Mohr). Blake a atribuit lui Urizen compasul că un instrument exemplar, arhetipal, de măsură cu ajutorul căruia spațiul putea fi ordonat în diverse geometrii, ad infinitum, conform principiului romantic al "diversismului", care postula "infinită abundență în infinită unitate" (cf. formulă lui F. Schlegel). 73 (ÎI, 156) sumbrul adînc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ce operează spre Vest și la momentul actual sunt, într-un fel sau altul, legate de Germania. Inițial diferențele dintre trasee, tarife, dotări și moduri de operare au fost minore. Decizia în favoarea uneia sau alteia dintre firme se făcea cu compasul în mână, încercându-se o minimizare a distanțelor și costurilor de completare, sau era rezultatul unei alegeri subiective legate de amplasarea punctelor de vânzare a biletelor. Treptat, Atlassib a reușit să-și surclaseze concurenții printr-o acoperire mai bună a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]