270 matches
-
a regentului: „Am văzut un film/ Am văzut un film interesant/de Visconti/albanez etc.” Funcția semantică a atributului se apropie de cea a complementului când substantivul regent are proveniență verbală (infinitiv lung, supin) și când implică, asemenea verbului, o complinire: răsăritul soarelui; plecarea Doinei; culesul strugurilor; recoltarea merelor. În aceste sintagme, atributul este expresia sintactică a unei componente semantice cerute de regent. În legătură cu sfera semantică (lexicală și gramaticală) a regentului, sfera semantică a termenului (grupului de termeni) prin care se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și gramaticală) a regentului, sfera semantică a termenului (grupului de termeni) prin care se realizează, topica și perspectiva din care actualizează sfera semantică a regentului, atributul dezvoltă cinci tipuri semantice: • atribut calificativ • atribut de identificare • atribut de clasificare • atribut de complinire • atribut descriptiv. Într-o legătură relativă cu gradul de implicare în procesul de actualizare a sferei semantice a regentului și, derivând de aici, cu gradul de solidarizare cu regentul, în structura enunțului, atributul poate fi solidar (cu regentul) sau izolat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
d. multiplu: „Modul infinitiv este forma nominală a verbului, definind semnificația lui ca proces de acțiune, de devenire, de stare, fără s-o actualizeze în raport cu categoriile timp, persoană și număr.” (I. Iordan, Vl. Robu, 474) ATRIBUTUL DE COMPLINIRETC "ATRIBUTUL DE COMPLINIRE" Regentul poate fi: • un substantiv de proveniență verbală (infinitiv lung, supin): „Orice ridicare-a mânii / nu e decât o îndoială mai mult.” (L. Blaga, Poezii, 89) • un substantiv al cărui plan semantic se caracterizează printr-o trăsătură semantică specifică verbului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Viața..., 109) • un substantiv format prin sufixul de agent - (i,ă) tor: „Spărgătorul de lemne cădea rar în Cuțarida.” (E. Barbu, 333) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Prin conținutul semantic al termenului (grupului de termeni) care realizează această funcție, atributul de complinire împlinește câmpul semantico-sintactic deschis de regent, ca expresie a unei limite exterioare a acțiunii (stării) exprimată, substantival, prin planul semantic al regentului. În legătură cu planul semantic lexico-gramatical al termenului regent, atributul de complinire descrie mai multe perspective, corespunzând la diferite funcții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de termeni) care realizează această funcție, atributul de complinire împlinește câmpul semantico-sintactic deschis de regent, ca expresie a unei limite exterioare a acțiunii (stării) exprimată, substantival, prin planul semantic al regentului. În legătură cu planul semantic lexico-gramatical al termenului regent, atributul de complinire descrie mai multe perspective, corespunzând la diferite funcții sintactice: - a subiectului: „De mine au nevoie până la apariția altuia cu un dosar mai bun.” (P.Sălcudeanu, 217) - a complementului, • direct: „Vederea acelei clădiri care tipărea cărți parcă m-a apropiat vertiginos
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
niciodată camionul trecând, fiindcă, terorizat de urmărirea lui, se ascundea în casă.” (G. Călinescu, C.O., 26) • forme verbal-nominale (infinitiv): A eșuat din nou în încercarea de a-l face să-și apere ființa cea adevărată. b. propozițional (atributiva de complinire): „Nu trebuie să le imputăm ignorarea a ceea ce nu există pentru ei.” (G. Călinescu, U.P., 277) c. multiplu: „Alteori, dimpotrivă, am impresia că gara a fost părăsită nu mult înainte de venirea mea și a Eleonorei...” (O. Paler, Viața..., 9
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
atribut este asigurată în parte de natura lexico-gramaticală a componenților sintagmei (regent și determinant) și marcată de articol, elemente prozodice și elemente de relație. Când substantivul regent provine dintr-un infinitiv lung, funcția de atribut se realizează ca atribut de complinire: „Tu nici nu știi a ta apropiere Cum inima-mi de-adânc o liniștește Ca răsărirea stelei în tăcere.” (M. Eminescu, I, 120) Când substantivul regent se articulează cu articol hotărât, funcția atributivă se realizează ca atribut de identificare: „Atât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ales ambasador)-facultativ („...iată-ne înconjurați numai de spioni...” L.Rebreanu, Îl credeam profesor., Se închipuie Napoleon.). Chiar din aceste exemple se poate vedea că, în procesul de constituire a sensului enunțului sau și de stabilizare a sensului verbului regent, complinirile numite Predicativ suplimentar nu sunt facultative. De altfel, unele exemple cu care se ilustrează cele "două" funcții reprezintă același model: complement predicativ: M-a luat drept tine/ drept altcineva. ( p.292) - predicativ suplimentar: Ne-am regăsit alții. (p.301) Termenul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și funcționarea enunțului sintactic, a două dimensiuni funcționale, complementare: • de complement semantic obligator, în anumite condiții lexicale, morfologice și sintactice ale verbului regent; • de asumare implicită a predicației, printr-o perspectivă secundară de actualizare. Cer în mod obligator o asemenea complinire semantică verbe de simțire, apreciere etc. care, întrebuințate cu un pronume reflexiv, dezvoltă un sens gramatical categorial între reflexiv (obiectiv) și dinamic: a se considera, a se simți, a se crede, a se ști etc.: „El se consideră/crede/simte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
teme de răsunet, cel ce te-mpresori cu cripte.” (T. Arghezi, I, 262) 2. Enunțul de bază, primar, descrie o primă direcție, principală, în construirea planului semantic global al enunțului complex. Enunțul secund dezvoltă o direcție nouă, care poate aduce: • compliniri, precizări, nuanțarea etc. planului semantic al enunțului primar: „Dumneata... dumneata... mi-a răspuns el clar și afectat (afectare cu care se plimba și printre rânduri, cu raglanul pe el și se uita la noi fără să ne vadă), dumneata nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
îngăimat: - D-apoi ai să-l poți face, dragul tatei?!” (I. Creangă, 153). Apartenența ambelor structuri la categoria enunțurilor complexe, întemeiate pe o relație de incidență este determinată de raportul semantic dintre cele două enunțuri înglobate; enunțul-dialog (enunțul personajului) reprezintă complinirea semantică a verbului zicerii, predicat al enunțului narativ (enunțul naratorului): „Dacă-i așa, hai și tu cu noi, zise Harap Alb, că doar n-am a te duce în spinare.” (I. Creangă, 214) „Harap Alb atunci se bate cu mâna
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
imaginez sufletul ca o floare colorată în diferite culori, în funcție de starea de spirit a fiecăruia. Sufletul este ca și viața, dacă nu este îngrijit, iubit și educat, moare și se usucă. El are nevoie de hrană spirituală. Sufletul este o complinire a funcțiilor inimii, le presupune. Fericirea sufletului este dată și influențată de lucrurile din jur. O sursă a sufletului este cititul, lectura.Sufletul meu îl cunosc numai eu, numai eu știu ce-i place, ce și dorește.Îl întrețin veșnic
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Aceasta îl incită să distingă două întrebuințări ale PC: un aspect încheiat al prezentului (PC1) și o "formă temporală de trecut" sau "aorist de discurs" (PC2): În sine, am făcut este un perfect care furnizează prezentului fac fie forma de complinire, fie forma de anterioritate. Însă, atunci cînd am făcut, formă compusă, devine "aoristul discursului", va primi funcția de formă simplă, astfel încît am făcut poate deveni cînd perfect, timp compus, cînd aorist, timp simplu. (id.) Posibilitatea unei narațiuni la PC
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ce privesc acțiunile patrimoniale amintim: termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii (art. 700 al. 1 din Codul civil de la 1864); termenul de 1 an prevăzut de art. 1334 din Codul civil de la 1864 care prevedea că: "Acțiunea vânzătorului pentru complinirea prețului și a cumpărătorului pentru scăderea prețului sau pentru stricarea contractului, se prescriu în termen de 1 an din ziua contractului"; termenul de 1 an reglementat de art. 1904 din Codul civil de la 1864 care prevedea că: "Acțiunea medicilor, a
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
gramaticii discursive. Atomizarea, operată de multiplicarea perspectivelor unilaterale de analiză, nu poate decât să afecteze înțelegerea complexității limbajului politic și a mecanismelor sale discursive. Dezvăluirea modului de organizare a semnelor verbale pe care o întreprinde sintaxa se dovedește deficitară fără complinirile abordării semantice și pragmatice. La nivelul organizării sintactice, limbajul politic trebuie să răspundă unor exigențe de coeziune, susținute la nivel discursiv prin prezența mărcilor specifice. Proprietate esențială a discursului, coeziunea vizează ansamblul trăsăturilor care asigură unitatea sintactică a unei manifestări
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Sărbătoarea Maicii Îndurerate Prefața autorului Cine și-ar închipui că ar găsi în această carte discuții ascetice, ar rămâne decepționat. Cartea, deși nu este lipsită de referințe doctrinale, care sunt reprezentate prin citări abundente de autori, nu are nicidecum intenția complinirii în vreun fel a patrimoniului ascetic agonisit de-a lungul timpului de către cei mai mari teologi și de sfinții maeștri de suflete. Scopul acestei scrieri se poate vedea în savoarea ei de situație de urgență. Lumea a alunecat iar în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
etc. (b) Grupul nominal cu articol nehotărât superfluu poate include, pe lângă substantiv, diverși constituenți strâns legați sintactic și semantic de acesta: modificatori restrictivi (cu rol de categorizare, care participă semantic la denotația întregului grup nominal), cuantificatori, constituenți cu rol de complinire sintactico-semantică a substantivului etc. Structurile de acest tip apar atât în poziție sintactică predicativă (vezi supra (a)), cât și în poziție argumentală (complement, grup nominal aflat în recțiunea unei prepoziții). Prezența articolului subliniază valoarea nedeterminată a substantivului și sugerează că
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
care sporesc gingășia și frumusețea acestei minuni vii și dau profunzime dragostei materne. Baciul apare asemenea unui Făt-Frumos al basmelor noastre, însușirile sale fizice fiind prezentate direct, dar acestea le presupun și pe cele morale deoarece "frumusețea fizică este o complinire a frumuseții morale". (Ion Rotarii) Prin îmbinarea lor, autorul anonim a reușit să simbolizeze pe românul dintotdeauna. Gingășia și delicatețea menționate anterior nu sunt numai trăsături fizice, ci și morale, căci ele provin și "dintr-un fel de măsură și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fac paralelisme, se urmărește circulația motivelor, tehnicilor și influențelor literare. Se găsește aici, in nuce, abordarea teoretică din volumul următor, Eseuri de literatură engleză și americană (1973), în care perspectiva analitică se îmbină cu cea istorică, astfel încât analiza devine o complinire în spirit universitar a textului literar. Remarcabile prin fluiditate și acuratețe, traducerile autoarei captează spiritul și sonoritatea originalului, ilustrînd o gamă literară diversă, de la varietatea lexicală a lui I. Creangă la concentrarea textului lui V. Voiculescu, coborând în tiparele arhaice
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
anarhie (...). Departe de a se anula, curentele se completează". Ceea ce nu contravine considerațiilor noastre, cu singurul, insă credem că trebuitorul adaos că nu există o separare netă între cele două aspecte ale criticii, adnotate astfel de către Pompiliu Constantinescu, de facto complinirea lor producîndu-se foarte frecvent în chimismul unuia și aceluiași text... Trecînd peste această contopire între cele două filoane ale criticii moderne, care pot fi mai lesne izolate la modul teoretic decît în analiza ca atare, să apoximăm, totuși, aspectul "liric
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
ale lui Henri Rousseau (Le Douanier). Interesante sunt cele patru lucrări hors-texte ale autorului, în care culoarea prinde viață și pulsează, predominant în tonuri de roșu, gata parcă să se metamorfozeze, ca într-o confirmare cromatică a fluidității versurilor. Sunt compliniri grafice ce se încadrează tehnicii colajului formând articulația interioară a poeziilor. Accentul cade, așa cum o spune și titlul volumului, pe elementul spectacular, manifestat atât la nivel semantic, prin insurgența și pitorescul cuvintelor, cât și la nivel formal, prin dialogul imaginii
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
cumpărător de conformare cu caietul de sarcini și cuprinde PLANUL DE AFACERI pe 5 ani. Sunt punctele obligatorii ale Planului de afaceri următoarele capitole: 1) Rezumatul executiv cu elementele esențiale ale planului de afaceri: Punctaj 0 - 5 puncte Gradul de complinire*) 0 - 3 puncte Claritatea și concizia rezumatului 0 - 2 puncte ------ *)arată cât de complet este rezumatul executiv (dacă au fost atinse toate punctele esențiale) 2) Analiza firmei care se privatizează prin care potențialul cumpărător probează cunoașterea firmei/afacerii. Sunt prezentate
HOTĂRÂRE nr. 2.193 din 30 noiembrie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor privind privatizarea societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat care au ca obiect principal de activitate cercetarea-dezvoltarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164306_a_165635]
-
ca fiind dată preluării bunului), soluționarea notificării se va face în funcție și de acest element - faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul statului constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă - deci, fără titlu; ... f) prevederile legii au caracter de complinire în raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare și, în măsura în care acestea din urmă conțin alte măsuri, prevederile legii se aplică cu prioritate în raport cu respectivele măsuri. De asemenea, măsurile reparatorii prevăzute de lege prevalează asupra altor proceduri care tind să înlăture de la
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2003 (*actualizate*) de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 **) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149654_a_150983]
-
legilor anterioare). Ținând seama că legiuitorul a avut în vedere și acele imobile care nu au fost încă restituite, prin formularea și nerestituite cuprinsă la art. 1 din lege, rezultă că domeniul de reglementare al legii are și caracter de complinire în raport cu celelalte acte normative cu caracter reparatoriu din domeniul imobiliar, inclusiv din fondul funciar, în sensul că domeniul de reglementare al acesteia acoperă și acele terenuri din intravilanul localităților care, până la intrarea în vigoare a acesteia, respectiv 14 februarie 2001
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2003 (*actualizate*) de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 **) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149654_a_150983]
-
sub incidența acesteia nu pune în discuție neconstituționalitatea textului dedus controlului, ci reprezintă exclusiv o problemă de interpretare și aplicare a legii, ceea ce excede sferei controlului de constituționalitate. Într-adevăr, a statua în sensul solicitat de autoarea excepției ar presupune complinirea lacunei legislative menționate și, totodată, o pronunțare cu privire la modul de interpretare a legii, ceea ce ar contraveni art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicata, conform căruia "În exercitarea controlului, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra problemelor de drept
DECIZIE nr. 209 din 15 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV alin. (1) coroborat cu art. 1 pct. 30 referitor la art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150294_a_151623]