868 matches
-
noastre. în acest proces un "interior" sesizează direct un altul, având acces la starea de suflet în ansamblul ei. Comprehensiunea este o desfășurare de viață psihică prin care, pornind de la manifestările exterioare ale vieții sufletești, ajungem la cunoașterea ; lor. Condiția comprehensiunii o reprezintă natura umană universală, pentru că nimic nu se poate produce între manifestările vieții care să-i fie străin. Diferențele individuale pot fi doar diferențe de formă, de treaptă sau de limite ale comprehensiunii. Comprehensiunea este universal umană, altfel operele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sufletești, ajungem la cunoașterea ; lor. Condiția comprehensiunii o reprezintă natura umană universală, pentru că nimic nu se poate produce între manifestările vieții care să-i fie străin. Diferențele individuale pot fi doar diferențe de formă, de treaptă sau de limite ale comprehensiunii. Comprehensiunea este universal umană, altfel operele artistice nu ar putea fi înțelese atât de ușor și direct de toată lumea. Ea este posibilă datorită faptului că individualitatea interpretului și individualitatea autorului sunt înrudite: ele nu pot fi însă nici identice și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ajungem la cunoașterea ; lor. Condiția comprehensiunii o reprezintă natura umană universală, pentru că nimic nu se poate produce între manifestările vieții care să-i fie străin. Diferențele individuale pot fi doar diferențe de formă, de treaptă sau de limite ale comprehensiunii. Comprehensiunea este universal umană, altfel operele artistice nu ar putea fi înțelese atât de ușor și direct de toată lumea. Ea este posibilă datorită faptului că individualitatea interpretului și individualitatea autorului sunt înrudite: ele nu pot fi însă nici identice și nici
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
universal umană, altfel operele artistice nu ar putea fi înțelese atât de ușor și direct de toată lumea. Ea este posibilă datorită faptului că individualitatea interpretului și individualitatea autorului sunt înrudite: ele nu pot fi însă nici identice și nici incompatibile. Comprehensiunea tehnic-artistică a manifestărilor de viață fixate scriptic o numim interpretare, explicitare. Pentru că orice creație are și o parte inconștientă, o explicitare sau o interpretare bine condusă poate da seama și de această parte. Astfel se impune și la Dilthey, pe
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
paralelă între destinul modern al hermeneuticii și semiologiei: și teoriile hermeneutice sunt numai schițate și publicate după manuscrise postume. Hermeneutica pe care o avem acum în vedere este însă o hermeneutică nouă, o hermeneutică filosofică. După ea, sensul textului și comprehensiunea implică Ființa. Soluția acestei filosofii hermeneutice la problema comunicării formulată în contextul tematizării limbajului este, succint formulată, aceasta: oamenii se înțeleg unii pe alții, înțeleg textele și semnificațiile din această lume în temeiul Ființei și a raportului lor privilegiat cu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Augustin, Pascal, Kierkegaard -, l-a alimentat în mod evident. Numai că Heidegger nu pune în sine chestiunea omului, ci numai în vederea chestiunii Ființei. Omul este un fiind privilegiat, pentru care a-și înțelege ființa deschide deja un acces spre Ființă. Comprehensiunea Ființei este atributul determinant și faptul fundamental al existenței umane. Omul este un fiind care înțelege Ființa. Heidegger numește modul propriu de a exista al omului, Dasein, ceea ce înseamnă literal " Ființa aici". Analitica Dasein-ului ne arată mai întîi că omul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Heidegger o teorie a interpretării, ci chiar interpretarea. Hermeneutica face accesibil Dasein-ul propriului său Dasein în privința caracterului său de a fi. Dasein-ul își asigură pe calea hermeneuticii propria explicitare a propriei ființe. Dar totodată el se implică hermeneutic în mișcarea comprehensiunii. 121 Schimbarea pe care Heidegger o aduce în planul hermeneuticii, comparabilă cu arbitrarietatea semnului a lui Saussure în planul semiologiei, este refuzul concepției epistemice asupra înțelegerii. Heidegger răstoarnă situația considerând, invers, cunoașterea drept secundară și ea izvorând dintr-o comprehensiune
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
comprehensiunii. 121 Schimbarea pe care Heidegger o aduce în planul hermeneuticii, comparabilă cu arbitrarietatea semnului a lui Saussure în planul semiologiei, este refuzul concepției epistemice asupra înțelegerii. Heidegger răstoarnă situația considerând, invers, cunoașterea drept secundară și ea izvorând dintr-o comprehensiune mai elementară care este departe de a fi strict cognitivă. Este ceea ce se numește pre-înțelegere sau pre-comprehensiune (Vorverstăndnis), adică structura de anticipare a înțelegerii: "situația existențială prealabilă circumscrie cadrul pretenției de validitate a oricărei încercări de interpretare". A înțelege un
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
încercări de interpretare". A înțelege un lucru înseamnă a te dovedi la înălțimea lui, a-l putea lua într-un anumit fel. Heidegger consideră aspectul implicit, "prelogic", hermeneutic, prealabil celui apofatic, propozițional. El folosește termenul de hermeneutică pentru a caracteriza comprehensiunea antepredicativă, fără ca totuși să iasă, așa cum Husserl o făcea, în afara limbajului. * în spiritul întregii sale gândiri, Heidegger nu vrea să ne lase să luăm drept simple și adevărate propozițiile cunoașterii științifice. El vrea să ne arate că nici discursul științei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
într-un context superior prin generalitate și astfel depășește gradul de conștientizare al individualității creatoare. 125 Mersul istoriei este cel care raționalizează momentul anterior, oferind o perspectivă mai generală. Necesitatea acestui travaliu al istoriei în procesul hermeneutic este consecința finitudinii comprehensiunii noastre. Eroarea hermeneuticilor clasice, istorico-psihologice, este de a crede că istoria poate fi oprită pentru a produce momentul unei cunoașteri nerelative, științifice. Chiar istoricitatea vieții subminează constituirea epistemologică a disciplinelor socio-umane. Gadamer acuză naivitatea pozitivistă a istorismului care poate crede
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
filologico-retorică și cea istoric-psihologică văd în mișcarea circulară a interpretării un instrument formal. Heidegger și Gadamer spun că cercul este real, că se rotește dar și înaintează în timp. Mișcarea nu este numai formală, tehnică, instrumentală. Anticiparea de sens a comprehensiunii, care rezultă din apartenența noastră la o tradiție, deschide cercul spre viitor. Cercul nu mai este numai ciclicitate, ci descrie de fapt intersecția mișcării tradiției cu mișcarea interpretului. Pentru Gadamer, cercul nu e metodologic, el descriind un moment structural ontologic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Conflictul interpretărilor. Eseuri de hermeneutică, Ed. Echinox, Cluj, 1999 12. Ricceur, Paul, De la text la acțiune. Eseuri de hermeneutică (II), Ed. Echinox, Cluj, 1999 13. Ricceur, Paul, Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Editura Trei, București, 1998 14. Riedel, Manfred, Comprehensiune sau explicare? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1989 15. Poggeler, O., Heidegger und die hermeneutische Philosophie, K. Alber, 1983. III. Postmodernism 1. Codoban, Aurel, Filosofia ca gen literar, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992 2. Derrida, Jacques, Scriitura
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de la Încheierea oficială a procesului („aniversare” care a marcat și anularea sa pe teren, prin desființarea rapidă a colhozurilor la Începutul anilor ’90 ai secolului trecut), paginile sale fiind dureroase deopotrivă pentru martori, cercetători și pentru toți cei Înzestrați cu comprehensiune. Bibliografietc "Bibliografie" Materiale de arhivătc "Materiale de arhivă" Arhivele Serviciului Român de Informații. Direcția Județeană Suceava a Arhivelor Naționale (ale României). Fond „D” (Documentar), dos. 1908; 4638; 4640; 7611, vol. 1; 7778, vol. 3, 27, 32, 36; 9047, vol. 3
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
volumul Pe marginea cărților (1923). Postum, i-a mai apărut o carte, Figuri și note istorico-literare (1944). Nici pedant, nici amator de frivolități impresioniste, B. trezește încredere prin moralitatea gestului său critic, dar, nu mai puțin, prin calma, discreta lui comprehensiune. Clar și sistematic, cu un bun-simț ce asigură moderația evaluărilor, criticul nu e o natură divagantă. Sobrietatea, care divulgă poate la el un minus al fanteziei, dictează fidelitatea lecturii. Ceea ce urmărește, operând cu instrumente de precizie, este să reconstituie „îndărătul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
de comunicare). 5.2.1. Identificarea stărilor conflictuale în cadrul comunicării medic-pacient Problemele privind comunicarea dintre medic și pacient nu se rezumă la probleme de limbaj. Medicul trebuie să înțeleagă nu numai boala, ci și bolnavul. Această înțelegere înseamnă cunoaștere și comprehensiune, nu numai cunoștințe, înseamnă cunoașterea unui individ (cunoaștere-idiografică). În înțelegerea unui individ, sunt de evitat, mai întâi, două greșeli: a) suprasimplificarea; b) proiecția (îi atribuim caracteristici care sunt ale noastre). Cunoașterea individului prin mijlocirea “clasei logice generale” căreia îi aparține
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
tipuri extreme de interpretare, pe medicii timofili (care păcătuiesc printr-o atitudine prea înțelegătoare față de bolnavi, riscând să nu vadă problema medicală din cauza interesului acordat problemelor de viață personală ale pacienților) și pe medicii timofobi (reci și apersonali, lipsiți de comprehensiunea umană) - extremismul ambilor constituind pierderi mai ales în rezolvarea judicioasă a cazurilor psihiatrice. 5.2.1.2. Sursele de conflicte care perturbă comunicarea medic-pacient O bună comunicare este o condiție fără de care desfășurarea actului medical de calitate este doar o
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ci elefantul, înzestrat de natură (sau de Dumnezeu, care e forma sa divină) cu trompă. Specificul elefantului, ceea ce face din el o ființă aparte, o ființă superioară, incomparabilă cu celelalte viețuitoare, este trompa. Prelungire a creierului, organ de prehensiune și comprehensiune, instrument care permite fabricarea de instrumente, detector de catastrofe, cititor de viitor, instrument muzical (trompetă), laborator de cuvinte și de concepte, acest apendice i-a permis elefantului să domine lumea, să exercite o putere absolută asupra tuturor ființelor vii. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Această nevoie pentru o bază de cunoaștere solidă și largă, care este literară, filosofică, științifică, tehnică și practică nu ia în considerare numai pregătirea inițială. Cunoașterea cu bază largă, cerută de a învăța să înveți include "a pătrunde înțelesul lucrurilor", "comprehensiune și creativitate" și "putere de judecată și luare a deciziilor" (European Commission, 1996 35). Educația literară, filosofică și științifică îndeplinesc funcția de ajutare a muncitorului să înțeleagă semnificația lucrurilor. Inclusă în "pătrunderea înțelesurilor lucrurilor" este dezvoltarea conștiinței științifice și dezvoltarea
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și luare a deciziilor" (European Commission, 1996 35). Educația literară, filosofică și științifică îndeplinesc funcția de ajutare a muncitorului să înțeleagă semnificația lucrurilor. Inclusă în "pătrunderea înțelesurilor lucrurilor" este dezvoltarea conștiinței științifice și dezvoltarea conștiinței critice prin filosofie și literatură. "Comprehensiunea și creativitatea" implică analiza modului "cum lucrurile sunt asamblate și descompuse". În această categorie a cunoașterii cu bază largă, accentul este plasat pe învățarea folosirii instrumentelor tehnice mai degrabă decât pe cunoașterea abstractă. Documentul susține că învățarea practică ar trebui
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
culorilor, teoria trăsăturilor (Marston), roata (Jolande Jacobi) și cele opt tipuri psihologice (Jung). Această combinație de atitudini și funcții studiate de Jung în „Tipuri psihologice” constituie reprezentarea modernă și modelul grafic cele mai operaționale pentru a servi ca bază pentru comprehensiunea dinamică a principalelor diferențe în comportament. SHAPE \* MERGEFORMAT Capitolul VIII este consacrat prezentării celor opt tipuri de manageri corespunzătoare celor patru culori primare (roșu, albastru, galben, verde) și combinații de câte două culori. Cum să recunoaștem și să interacționăm cu
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
organizație: îi influențează și inspiră pe ceilalți ca să-și îndeplinească obiectivele; Tendința de a abuza de: asertivitate; Sub presiune, devine: nerăbdător, agresiv; se plictisește ușor; Se teme de: rutină, monotonie; Ar fi mai eficace cu: mai mult control și direcție; comprehensiunea mai bună a procedurilor; încetinirea ritmului. Motivații: dorește să comunice de plăcere și fără reguli; Scop: popularitate și aprobare, originalitate; Îi judecă pe ceilalți pentru: facultatea lor de expresie verbală și gestuală; Îi influențează pe ceilalți prin: laude, elogii și
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sigur de el și prea optimist; Se teme de: pierderea propriei sale valori și a acceptării sociale; Ar fi mai eficace cu un plus de: control asupra timpului șis a emoțiilor sale, obiectivitate; să-și țină mai mult promisiunile. Motivații: comprehensiune și sociabilitate; Scop: intimitate, reducerea tensiunilor; Îi judecă pe ceilalți pentru: umanismul lor; Îi influențează pe ceilalți prin: oferta de servicii, sfaturi; Valoarea pentru organizație: se poate conta pe el, sinceritate; Tendința de a abuza de: toleranță; Sub presiune, devine
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Dacă nu lumea veche, cine altcineva poate restabili echilibrul între două lumi noi? Vechea Europă este cea care, pe parcursul a multe secole, a fost călăuzitoarea universului și este cea în măsură să constituie inima sau elementul necesar de compensare și comprehensiune al unei lumi care tinde să se dividă în două. Națiunile Occidentului străvechi au ca artere vitale Marea Nordului, Marea Mediterană și Rinul; ele se află situate geografic între două noi blocuri. Decise să depună eforturi pentru conservarea unei independențe care ar
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
construire a unei teorii inovative. Procesul cunoașterii, ca o spirală fără sfârșit, include testarea ipotezelor, descrierea mai nuanțată și mai bogată a realității, analiza conceptelor și a indicatorilor, stabilește generalizarea rezultatelor și necesitatea schimbării teoriilor formale. Principiul unității dintre înțelegere (comprehensiune) și explicație pune în discuție relația dintre subiectul și obiectul cunoașterii. Filosoful german Karl Jaspers, autorul celebrei lucrări Filosofia existenței (1938), dădea următorul exemplu pentru a sublinia importanța înțelegerii: când asistăm la pedepsirea unui copil de către părinții lui, ne explicăm
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
unul? În genere, filosofia este o modalitate de a ți căuta sinele, de a te îndrepta spre un alt nivel de cunoaștere care să îți permită „cercetarea omului și a culturilor”. Altfel spus, e nevoie de o cunoaștere, de o comprehensiune a întregului univers ce cuprinde ramura umanului, pentru a înțelege sinele uman. Pentru a atribui un sens, inițial e necesară o definire exhaustivă a sensului, ceea ce reprezintă un demers complex, poate chiar hazardant. Nu poți defini un sens fără a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]