883 matches
-
culorilor, teoria trăsăturilor (Marston), roata (Jolande Jacobi) și cele opt tipuri psihologice (Jung). Această combinație de atitudini și funcții studiate de Jung în „Tipuri psihologice” constituie reprezentarea modernă și modelul grafic cele mai operaționale pentru a servi ca bază pentru comprehensiunea dinamică a principalelor diferențe în comportament. SHAPE \* MERGEFORMAT Capitolul VIII este consacrat prezentării celor opt tipuri de manageri corespunzătoare celor patru culori primare (roșu, albastru, galben, verde) și combinații de câte două culori. Cum să recunoaștem și să interacționăm cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
organizație: îi influențează și inspiră pe ceilalți ca să-și îndeplinească obiectivele; Tendința de a abuza de: asertivitate; Sub presiune, devine: nerăbdător, agresiv; se plictisește ușor; Se teme de: rutină, monotonie; Ar fi mai eficace cu: mai mult control și direcție; comprehensiunea mai bună a procedurilor; încetinirea ritmului. Motivații: dorește să comunice de plăcere și fără reguli; Scop: popularitate și aprobare, originalitate; Îi judecă pe ceilalți pentru: facultatea lor de expresie verbală și gestuală; Îi influențează pe ceilalți prin: laude, elogii și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sigur de el și prea optimist; Se teme de: pierderea propriei sale valori și a acceptării sociale; Ar fi mai eficace cu un plus de: control asupra timpului șis a emoțiilor sale, obiectivitate; să-și țină mai mult promisiunile. Motivații: comprehensiune și sociabilitate; Scop: intimitate, reducerea tensiunilor; Îi judecă pe ceilalți pentru: umanismul lor; Îi influențează pe ceilalți prin: oferta de servicii, sfaturi; Valoarea pentru organizație: se poate conta pe el, sinceritate; Tendința de a abuza de: toleranță; Sub presiune, devine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ediția În limba română, Editura Polirom, Iași, 2001, 272 p. Istoricul Dennis Deletant este unul dintre puțin numeroșii academici din Marea Britanie care au ca obiect de studiu istoria României, În special cea recentă. Cunoscut În lumea profesioniștilor prin seriozitate și comprehensiune, domnia sa a produs mai multe lucrări care abordează istoria românească a secolului XX, Îndeosebi problematica regimului comunist. Cartea de față este o traducere, ceea ce fără Îndoială probează existența În România a unui interes deosebit față de istoria recentă. După propria mărturisire
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
unei părți a criticii timpului. M. este interesat de varietatea tipologică a personajelor lui Mihail Sadoveanu - „o adevărată comedie umană” (un capitol se ocupă de „numele proprii”) -, de larga înțelegere a sufletului omenesc, de echilibrul operei, caracterizată prin „obiectivitate și comprehensiune etnică”, de finețea metaforei și de caracterul ceremonial și ritualic al stilului. Materialul documentar al lucrării este reordonat în Umanitatea sadoveniană de la A la Z, în fapt un dicționar de personaje. M. s-a manifestat activ în dezbaterile literare ale
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
lumii, volumul intitulat sugestiv Schițe de roman (1989) își schimbă tonul, adaptându-l fiecărei situații și lăsând să pătrundă tipuri noi de personaje, fiecare cu o istorie. Funcționează în continuare autoironia și ironia bine cumpănite, își fac simțită prezența și comprehensiunea, și compasiunea față de oameni în vremuri de restriște. Regina încurcăturilor (1993) reia texte mai vechi, dar abordează teme sau situații mai noi, integrate în aceeași viziune ironic-înțelegătoare. Optimiștii înfrânți (1994) marchează o schimbare de ton: balansul ironie-grotesc este echilibrat de
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
urmărește proliferarea vertiginoasă a sensurilor în deschideri succesive din ce în ce mai vaste, care ajung inevitabil la fundamentele esteticii și la raporturile acesteia cu celelalte categorii axiologice. Cercul lui Hermes (1998) distilează straturile succesive ale palimpsestului - figurile proteice, manifestate în durată cronologică, ale comprehensiunii - în viziunea fulgurantă a intuiției extatice, acea ipostază a intelectului noetic în care existența estetică, de natură textual-discursivă, este răscumpărată și mântuită prin prezența imponderabilă, dar orbitoare a adevărului întemeietor. Contribuția lui I. la hermeneutica postheideggeriană constă în demersul integrator
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
implicând o aptitudine și o atitudine explicită față de ceea ce se constituie sub forme diferite drept tranziție, adică „depășirea” unor forme culturale și sociale considerate la un moment dat caduce. Explicațiile de mai sus sunt tentative de a asigura baza unei comprehensiuni mai largi, culturale, o spun cu toată imprecizia termenului, privind schimbarea comportamentului social al individului, articularea unei viziuni privind aclimatizarea locală a instituțiilor la democrație, de unde renașterea societății civile, nu În ultimul rând articularea unei concepții privind rolul statalității și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a dovedi istoricitatea unei asemenea construcții generice, merită să ne oprim mai ales asupra modelului mitic (Blaga) și a acelui relativist (Ralea). Cele două modele de român „generic” mi se par cele mai generoase sub raportul corelării realității românești cu comprehensiunea schimbării În Europa acelui moment, față de ideologiile radicale, naționaliste, de mare putere. Cele două variante ale românului „generic”, aș spune cea mitică și cea relativizantă, se acordă În fond cu un eclectism cultural al modelului autohton, modul sintezei fiind pus
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
4 ori a unor „etno-peisaje”5. Am menționat doar câteva surse pentru a semnala că viziunea istoricilor nu mai este unica creditabilă (dacă după relevarea ficționalismului scrierilor istorice mai este creditabilă) și că În prezent există variante concurențiale ale unei comprehensiuni integratoare mai degrabă decât a uneia exclusiviste - ori, altfel spus, ale unei/unor ipoteze de hermeneutică culturală. În condițiile globalității culturale, se poate vorbi de un hegemonism cultural, dar, În același timp, nu se poate nega existența simultană a mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru că nu ni se explică Îndeajuns. Cărțile seminale, care să facă din studiul trecutului un examen interpelant pentru fiecare și un prilej de autodefinire, sunt foarte puține. Mă refer la acele cărți care, prin racordarea lor la modele științifice de comprehensiune, să depășească un anume localism tematic și metodologic și să ofere chei de interpretare pertinente, logice și accesibile oricui. Analiza represiunii nu poate produce adevărate momente de reflexivitate (și de asumare a unei anumite memorii, mai mult sau mai puțin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
viguros datele cercetărilor sistematice cu reflexivitatea, cu o interpretare mai globală a fragmentului de realitate studiat. Aici se poate include și abordarea postpozitivistă, nu în sensul de a nega sau neglija rolul cuantificării, ci de a admite un pluralism al comprehensiunii dincolo de datele certe, dar care pot fi puțin semnificative și oricum parțiale. e) În același spirit, dacă punem mai mare accent pe procesualitatea familiei, pe ce se întâmplă dincolo de parametrii demo-economici sau chiar de statut social, explorând valorile, atitudinile, sensurile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
au realizat aceasta. Pe urmele lui M. Weber, el susține că sarcina analistului exterior este și aceea de a reconstrui, de a reface raționamentele ce fundamentează judecățile de valoare ale oamenilor în derularea concretă a vieții. În principal, aceasta înseamnă comprehensiunea. Observația de esență ce se poate face considerațiilor cognitiviste de mai sus este una clasică, și anume în ce măsură alegerea situațiilor, a parametrilor și, mai apoi, a numeroase legături logice nu stau ele însele sub semnul structurilor axiologice. Conținutul specific al
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înregistrarea acestora sub forma unor liste și ascultarea unor texte care să le conțină. Astfel, persoana în cauză va fi capabilă să-și dezvolte o variantă proprie de optimizare a modului personal de ascultare în prezența lor. ¬ Pasul nr. 3: comprehensiunea (înțelegerea). Presupune, pe lângă interpretare, și o evaluare critică a ceea ce s-a ascultat; Ralph Nichols a descris o serie de factori care influențează înțelegerea, dintre care menționăm: - inteligența; - mărimea vocabularului ascultătorului; - abilitatea de a face inferențe; - abilitatea de a structura
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fundamentează pe deplasarea accentului în comunicare de la emițător spre receptor și relație/interacțiune. Putem urmări procesul de ascultare pe intervalul a patru pași: senzația (rezultatul mai multor analizatori - vizual, auditiv etc.), interpretarea (persoanele atribuie un înțeles la ceea ce au ascultat), comprehensiunea (sau înțelegerea - dezvoltă, pe lângă interpretare, și o evaluare critică) și răspunsul (stabilește rezultatul procesului de ascultare în funcție de scopul acesteia). Se pot caracteriza mai multe tipuri de ascultare: pentru a înțelege, pentru a reține, pentru a analiza și evalua critic conținutul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
320-325; Virgil Ierunca, Teologia dogmatică ortodoxă, APF, 1991, 1-2; Florin Manolescu, Din nou despre specificul național, ST, 1993, 1; Octavian Soviany, „Progresul hristologic” al „Filocaliei”, CNT, 1993, 9; Alexander Baumgartner, Preot prof. dr. Dumitru Stăniloae, APF, 1993, 3-4; Sandu Frunză, Comprehensiunea mistică, ST, 1993, 8-9; Dan Ciachir, Un mare teolog român, ST, 1993, 11; [Dumitru Stăniloae], „Ortodoxia”,1993, 3-4 (număr omagial); Gheorghe Anghelescu, Bibliografia părintelui academician profesor dr. Dumitru Stăniloae, București, 1993; Persoană și comuniune. Prinos de cinstire preotului profesor academician
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
timp etc. Aceste abilități nu pot fi dobândite decât prin intermediul desfășurării unor jocuri accesibile gradului de deficiență. Antrenarea capacităților, antrenarea resurselor personale și de grup se bazează pe individualizare În lucrul cu copilul și ajută profesorul să evalueze capacitatea de comprehensiune a fiecăruia și să valorifice la maximum potențialul fiecărui copil. Terapia, recuperarea, abilitarea, reabilitarea sunt implicate În toate programele de formare a autonomiei personale și sociale a copiilor cu deficiență. Indirect prin activități practice și acțiuni fizice se pot determina
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
verifică în spațiul de creație al multor autori analizați. Principala calitate a ciclului Scriitori români de azi (dincolo de retușurile impuse de perspectiva istorică) va consta tocmai în fundamentarea istorico-literară a judecății estetice, în refuzul oricărei metafizici estetizante, în efortul de comprehensiune a totalității unei creații, nu în laboratorul steril și abstract al metodelor de ultimă oră, ci în contextualitatea ei. Sunt respinse cu egală vigoare atât absolutizarea valorilor contemporane rupte de orice tradiție, sofistică în care „avangardismul” și „proletcultismul” imediat postbelic
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
atât de perfecte ca Moromeții nu este și nu poate rămâne străin, ci în acela mai special de complexitate a trăirii, de totalitate a experiențelor interioare (și orice experiență, de orice natură, devine în ultimă instanță interioară), de amplitudine a comprehensiunii. VALERIU CRISTEA Dacă romanul n-ar fi îmbibat de o mare poezie - a nu se confunda cu lirismul - și de o mare știință a poeziei, distribuită savant, cu o cunoaștere strategică a dozajelor, amintindu-ne de cuvintele lui Malraux că
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
paginilor de critică propriu-zisă, care cedează spațiul fie pitorescului și anecdoticului, fie exaltării gratuite a spiritului și spiritelor locului. După război percepția istoricului literar va cunoaște o anume deschidere, vizibilă mai degrabă sub raportul teritoriilor literare explorate decât în planul comprehensiunii critice. Astfel, monografia N. Beldiceanu (1961) reprezintă o evocare empatică a figurii neglijatului poet, în pagini uneori colorate, dar tributare fără excepție sociologismului vremii. Cea mai ambițioasă cercetare a lui U., Memorialistica în opera cronicarilor, interesează doar prin punerea problemei
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
proștilor gravi și a dobitocilor solemni” sau: „N-am renunțat încă a crede în triumful artei autentice” ș.a. Orientarea modernistă e întărită prin raportarea la personalitatea lui E. Lovinescu, considerat „singurul director cultural român care a dovedit cea mai largă comprehensiune pentru toate manifestările scrisului contemporan”. În ce privește dimensiunea activ programatică, publicația se dorește deschisă „prozatorilor și poeților tineri, aceia al căror talent la început are de parcurs - oricum - drumul greu al indiferenței masei”, precizând: „Vom prezenta, așadar, sistematic pe tinerii poeți
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
după șarlataniile teosofilor sau se complace în respectarea formală a „neocreștinismului cotidian, de foileton și de cafenea, de budoar și thé dansant” (Creștinism de actualitate). Un asemenea misticism „de carieră” este combătut, iar nu cel autentic, Z. manifestând de altfel comprehensiune și pentru „noutatea creștină”, și pentru studiile lui Nikolai Berdeaev. La fel de sagace este ca analist al stărilor de lucruri în politica internațională, în primul rând în cea europeană. Observă efectele crizei mondiale din 1929-1933, criza parlamentarismului, autoritarismul birocratic, apelul la
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
din partea locului nu mă cunoaște / [...] Nu mă deschideți, nu mă alintați! Înțelesul meu să iasă tot pe unde a intrat” (Înțelepciune). Prin urmare, glosa Cercuri la Elsinore, constituită în axa de rezistență a volumului, își dezvăluie sensurile deliberat obscure prin comprehensiune hermeneutică și decodare filologică, sugerând folosirea unei chei critice modelate după abordarea călinesciană a Jocului secund: „Îndoit prealiniștitul / Numele l-a scris pe apă, / Cupe pline - asfințitul / Blestemat model să-nceapă; / Dorului pierdut în fieruri / Testament călcat în tropot, / Cântecul
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
acestei monografii cu structură clasică - viața, opera, analiza corespondenței - vine din „complicitatea dincolo de timp, dintre scriitor și criticul literar, dintre bunic și nepoată”, care au împărtășit, voluntar sau forțat, soarta exilului: „comuniunea în amărăciunea exilului a exacerbat, în mod paradoxal, comprehensiunea și autenticitatea dragostei pentru pământul românesc și pentru valorile lui ideale sau reale” (Matei Cazacu). Autoare de versuri în limba franceză - Dans les brisures (1982), Sur les abîmes verts (1985), Bruine de nulle part (1993) - și în limba română (risipite
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
calitățile subiective ale sufletului trăite în mod real (fenomenologia); 2) simptomele obiective, operațiile și fenomenele fiziologice auxiliare; 3) expresia sufletului, în sensul de fenomen atât de obiect, cât și subiectiv; 4) raporturile de ansamblu ale vieții psihice; 5) raporturile de comprehensiune; 6) raporturile de cauzalitate; 7) modurile și sensul reprezentărilor teoretice; 8) inteligența și personalitatea. Ulterior, reluând problema, și sintetizând „temele” de mai sus, K. Jaspers preferă să vorbească în sfera psihopatologiei despre „fenomenele psihice individuale” care concentrează „tematica obiectului psihopatologiei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]