136,312 matches
-
viziteze în 1913. între pasajele selectate pentru traducere - texte pentru prima oară în limba română - am ales episodul de deschidere al cărții, cu sosirea lui Nyrop la București (la 23 aprilie 1884), care, în afară de tema Bucureștiului ca „oraș al contrastelor", comună la călătorii din epocă, prezintă una din consecințele mutărilor, în masă, a bucureștenilor, de Sf. Gheorghe și Sf.Dumitru (cele atât de pomenite de Caragiale). Un alt fragment, cu câteva impresii din Argeș, e semnificativ pentru obiceiul danezilor de a
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
mai dramatică, viața din minciuna unei femei e mai frumoasă decât cea din realitatea ei. Cel puțin așa se întâmplă, atunci când și una și cealaltă sunt scrise de Ulițkaia. Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara S-a născut în 1912, în comuna Domnești din județul Argeș și a sprijinit activ grupul de rezistență anticomunistă Arsenescu-Arnăuțoiu din Munții Făgărașului, fiind arestată și torturată de autoritățile comuniste. Bătută până la desfigurare până și pe patul de spital, atârnată de păr din tavan și schingiuită în
Vacanța perfectă cu cărți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21189_a_22514]
-
Dragoș Bucurenci Ploua cu găleată ieri la prânz, când am ajuns la Lerești. E o comună la poalele munților Iezer-Păpușa, unde mi-am petrecut toate verile copilăriei în aceeași curte în care au copilărit bunicul meu și frații lui. Ieri am facut drumul cu bunică-mea, care stă acolo câteva luni pe an. După ce s-a
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
Broscău decupează parcă scene din realitatea imediată și trece de la una la alta așa cum cel care are telecomanda trece de la un post la altul, preferînd să vadă și să înțeleagă lucrurile ,de dinafara lor". Funcționar și fost doctor într-o comună uitată de lume, recunoaște că viața lui nu ar putea fi niciodată transpusă într-un roman, spre deosebire de a atîtor altora, care nu duc lipsă de subiecte, ci de timp. Ironia nu e niciodată directă, ci subînțeleasă, ca în acest caz
De-a rîsu'-plînsu' by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Imaginative/11180_a_12505]
-
atroce, a noii ideologii, comuniste. Constată îndată, iarăși și iarăși, că nu mai poate să fie reprezentat prin scris, că este silit să scrie pe teme comandate, pe teme la ordinea zilei: în ,Națiunea" scrie despre lupta de clasă, despre Comuna din Paris, despre naționalizarea din 1948, recenzează cartea lui Horia Deleanu, Impresii literare sovietice, în ,Flacăra" își arată adeziunea la ,cauza muncitorimii" și la ,poziția progresistă", în ,Timpul" scrie despre munca voluntară. Și lui, ca și atâtor intelectuali autentici, i
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
au modelat și pe cei veniți aici, temporar sau definitiv, de prin alte părți ale țării. Așa s-a întâmplat și cu Toader Buculei, autorul acestei ample cercetări de structură enciclopedică. Născut la 5 martie 1930, în satul Dolheștii Mari, comuna Dolhești, județul Suceava, Toader Buculei a devenit profesor de istorie, la Brăila, începând din 1965, asimilându-se atât de organic și plenitudinar cu atmosfera specifică de aici încât s-a dăruit cu o rară putere de muncă elaborării acestei lucrări
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
continuă: ,Lumea îmi era nouă, când earăși mă aflai într-însa. Din întâmplare, în cea dintâiu sară ce am petrecut aici șafarăț, m-a surprins luna, ce-am zărit printre crengi. N-aș fi crezut că o arătare atât de comună poate să provoace atât de vii mișcări în suflet. Am lăcrămat". Luna lui Maiorescu este poate cea mai tipică pentru omul secolului 19, așa cum criticul-avocat-ministru-profesor, născut și el în 1840, anul deșteptării, membru al Academiei Române, al Societății Geografice din Paris
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
majoritatea politică socialistă). Sigur e o complicitate „în interes de serviciu”, între securitatea belgiană și radicalii islamici. În Bruxelles, 25% din populație este de origine arabo-musulmană. Impactul ei electoral (cel puțin la alegerile locale) este uriaș. Fostul primar socialist al comunei Molenbeek, Philippe Moureaux (simpatizant în tinerețe al comunismului stalinist) este responsabil de tolerarea timp de 20 de ani a radicalismului islamic, beneficiind de avantaje de pe urma acestei complicitati cu jihadistii în devenire. Voturi asigurate în fața altor contra-candidați. În schimb, Philippe Moureaux
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
Acel foc visul meu îl trezea Realitatea să explodeze.... Bum, mă voi azvârli în acel foc Chiar fără suflet voi rămâne Fiindcă o astfel de iubire nicicând nu moare... BIOGRAFIE Valmira Sejdiu s-a născut (27/06/1982) la Runik, comuna Skenderai (Republica Kosova). A absolvit Facultatea de Minerit și Metalurgie la Mitrovița (2007), după care Masterul (2012). Din 2004 participă la Simpozionul Internațional de Știință în domeniul Materialelor, în Vlora și Tetova, unde și-a publicat unele studii în calitate de autor
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]
-
doi înalți ierarhi a conferit un caracter special liturghiei, iar cuvintele de învățătură au fost primite cu mult respect de către toți cei de față. Cu acest prilej a fost sfințită și o troiță ridicată în cinstea lui Dumnezeu de către locuitorii comunei Bicaz (primar dr. Dorin Mitre) și noul altar de vară, oferit mănăstirii prin grija primarului comunei Oarța de Jos, prof. Bogdan Pop. Același harnic primar a oferit tuturor participanților o agapă creștinească. Cinste lor ! După masă mulțimea de oameni s-
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
cu mult respect de către toți cei de față. Cu acest prilej a fost sfințită și o troiță ridicată în cinstea lui Dumnezeu de către locuitorii comunei Bicaz (primar dr. Dorin Mitre) și noul altar de vară, oferit mănăstirii prin grija primarului comunei Oarța de Jos, prof. Bogdan Pop. Același harnic primar a oferit tuturor participanților o agapă creștinească. Cinste lor ! După masă mulțimea de oameni s-a deplasat în „Poiană”, lângă șoseaua Oarța de Sus - Bicaz, la noua pensiune a familiei Octavian
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
participanților o agapă creștinească. Cinste lor ! După masă mulțimea de oameni s-a deplasat în „Poiană”, lângă șoseaua Oarța de Sus - Bicaz, la noua pensiune a familiei Octavian și Simona Zaharie, unde au avut loc manifestări culturale organizate de Primăria comunei Oarța de Jos, Parohia Ortodoxă Română Oarța de Sus și Muzeul satului codrenesc din Oarța de Sus : „Cununa la seceriș”, Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, autor prof. Traian Rus și un spectacol folcloric codrenesc. Obiceiul „Cununa la
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
în Ediția nr. 1636 din 24 iunie 2015. Zi de Sânziene...nimic mai potrivit decât a citi poezie religioasă și am primit îndemnul dintr-o carte numită Când nu Te iubeam a poetei Dorina Stoica. Fiică a Bacăului (născută în comuna Răchitoasa) scrie de câțiva ani și publică și în rețele pe internet, pe site-uri de specific religios creștin, versuri muzicale, inspirate din rugăciuni, psalmi, sau pildele Noului Testament povestite în stihuri. Cartea, la Editura PIM, în 2014, are un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
despre versurile Dorinei Stoica fiind: Citește mai mult Zi de Sânziene...nimic mai potrivit decât a citi poezie religioasă și am primit îndemnul dintr-o carte numită Când nu Te iubeam a poetei Dorina Stoica. Fiică a Bacăului (născută în comuna Răchitoasa) scrie de câțiva ani și publică și în rețele pe internet, pe site-uri de specific religios creștin, versuri muzicale, inspirate din rugăciuni, psalmi, sau pildele Noului Testament povestite în stihuri. Cartea, la Editura PIM, în 2014, are un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
generală. Mulțumim d-nei Claudia Pescar, cea care ne-a găzduit la Castelul de la Lăpușna, manager general la SC GRAND SA, și care s-a implicat decisiv în reușita organizării evenimentului desfășurat pentru a treia oară aici. De asemenea, mulțumim Primăriei comunei Ibănești, d-lui primar Dumitru Dan Vasile, pentru parteneriatul fructuos și avantajos, și, nu în ultimul rând, părintelui Arsenie, starețul Mănăstirii Lăpușna, în spațiile căreia s-au derulat momentele Concursului „Credo". FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO" - Ediția a XV-a
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]
-
discuta, desigur, cu șefii propagandei de la partid. Salut! Cei doi plecară fiecare cu gândurile lui. De care, evident, conform tradițiilor, nu va ține nimeni seama. Prin urmare, peste două zile Șuki era deja numit șef de cămin cultural într-o comună din sud iar Miki, dovedindu-se îngrijorător de inteligent, devenise director la o școală de cartier, din capitală. Ministrul înaintă propunerile ca fiind ale sale și aștepta cu destulă încredere o decorație. Chiar o merita! Mai ales că acum avea
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
dirijorului Eduard Dinu și au avut alături pe pianistul Răzvan Apetrei. Ei au interpretat un variat repertoriu românesc și internațional, cu piese clasice și moderne. In Biroul Regelui, Principesa Moștenitoare a înmânat, în numele Majestății Sale, Crucea Casei Regale a României comunei Regina Maria din Raionul Soroca al Republicii Moldova. Comuna rurală decorată este prima entitate administrativ-teritorială a Republicii Moldova care poartă nume regal. Tot astăzi, de ziua Majestății Sale Regelui Mihai I, tenorul Teodor Ilincăi și dirijorul Tiberiu Soare își dau concursul într-
ASTĂZI, REGELE MIHAI SĂRBĂTOREȘTE 94 DE ANI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380735_a_382064]
-
pianistul Răzvan Apetrei. Ei au interpretat un variat repertoriu românesc și internațional, cu piese clasice și moderne. In Biroul Regelui, Principesa Moștenitoare a înmânat, în numele Majestății Sale, Crucea Casei Regale a României comunei Regina Maria din Raionul Soroca al Republicii Moldova. Comuna rurală decorată este prima entitate administrativ-teritorială a Republicii Moldova care poartă nume regal. Tot astăzi, de ziua Majestății Sale Regelui Mihai I, tenorul Teodor Ilincăi și dirijorul Tiberiu Soare își dau concursul într-un concert regal, în sprijinul Fundației Principesa Margareta
ASTĂZI, REGELE MIHAI SĂRBĂTOREȘTE 94 DE ANI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380735_a_382064]
-
izolat sub un deal, bun păstrător al duhului arhaic, Ineu de Criș. Pentru mine, acesta era un loc de unde nu trebuia să scot capul în lumină fără riscul de a fi lovită chiar în moalele capului. Bucureștiul schimbat cu această comună, mi-a întors viața pe dos, nu mă mai regăseam. Îmi dădea câte o gură de oxigen visul, imaginația nestăvilită, fantezia. Mi-a venit în minte uimirea directorului școlii, domnul Pavel Ianța, care a intrat în sala mea de clasă
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
mi-au trimis mesaje scrise. Organizatorii s-au străduit ca totul să fie ca la „sărbătoare”. La Roșiorii de Vede lansarea a început cu surpriza pe care mi-a făcut-o părintele Ieromonah Prodromos Bele, starețul și ctitorul Mănăstirii din comună Țigănești, Teleorman care a venit la prezidiu și mi-a dat binecuvântarea. În final, altă surpriză, un grup de interpreți de muzică folk a alcatut un program din muzica Cenaclului Flacăra, pe care l-au interpretat însuflețind sala. La lansarea
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata, ca și ceilalți cinci frați ai săi, ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții. În comuna noastră, școala, cultura, nu prinseseră rădăcini pe vremea aceea. Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl sau, om de vază, Ion Buică, un nume sonor
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
să se impună ca un om de mare prestanță, sătenii au început să îl admire, să-l prețuiască și în multe privințe să îl ia model. În câtva ani, tata a devenit domnul Spirea Buică, cunoscut și admirat și în comunele învecinate. Astăzi, când mă duc în Tigăneștiul natal, încă aud spunând cu admirație nereținută: „Eheiiii, cine a fost odată domnul Spirea Buică! Parcă îl văd și acuma, înalt ca bradul, pe unde călca, duduia pământul. Te bucurai când îl întâlneai
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
Unirii față de menținerea statului falimentar Republică Moldova sau de aderare la Uniunea ruso-asiatica inexistentă, zisă vamală. Pentru 1 Decembrie, Ziua Națională a tuturor Românilor, Consiliul Unirii a încercat, așa cum face al treilea an, să unească toate forțele unioniste pe platform comună proUnire și putem constată cu bucurie că am reușit, împreună cu Platformă civică ”Acțiunea-2012”, cu alte forțe ce pledează pentru reîntregirea neamului, să facem o manifestare extrem de spectaculoasă, denumită ” În Cerc Unim Guvernul”, făcînd un lanț de oameni care s-au
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
Filimon, Block-Notes, Em. Argin, Lux, Proletar etc. 3. Că declarația inculpaților, citită de Tudor Arghezi (căruia-i aparține textul, reprodus după această Rectificare), este tot un pamflet. 4. Că redactorii au ales ca martori nume simbolice (Ion Tudor Foame din comuna - existentă - Flămânzii, Vlad Nebunul, pelagros de pe Domeniile Regale, Zamfira a Vădanei). 5. Că unii din "invitații" la "proces" - Ionel (Ionaș) Grădișteanu, A. C. Cuza, episcopul Sofronie Vulpescu (caracterizat de Tudor Arghezi într-un pamflet intitulat Popa Iapă), Pompiliu (Pompilică) Eliade, Cincinat
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
eram prieten la "cataramă" cu Veronica și mai ales cu Valeriu Diaconescu, cei doi copii ai ei, rămași fără tată, așa cum de altfel eram și eu. Tânți Lenuța eu așa îi spuneam locuia deci la Amărăști, la 4-5 Km de comună Glăvile, în casa bunicului ei, popa Ion . Acest preot iubit de amărășteni era finul și vecinul lui Dumitru Costeanu, primarul de atunci al Amărăștiului, bunicul mamei mele. Ghiță Popii, (așa îi ziceau amărăștenii) și popa Mitrica erau frați, copii lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]