187,656 matches
-
aruncă spre arme, încremenind în poziție de luptă, amenințătoare. Dar iată că din întuneric li se rostește un nume cunoscut și imediat se lămurește totul: vin ai noștri. "Ai noștri!" - răsună din întuneric, consemn confirmat de fiece cuvânt al limbajului comun. Căci limbajul unea precum o voce cunoscută. În vreme ce arma nu e decât o expresie a fricii. Dacă ne-am aprofunda în semnificația ei, s-ar dovedi că pentru vorbitorii de limbi diferite arma reprezintă un vocabular suplimentar; un fel de
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
care deja o putem prevedea. Limbajul transrațional se întemeiază pe două premise: 1) Consoana inițială a unui cuvânt dirijează întregul cuvânt, poruncindu-le celorlalte componente ale acestuia. 2) Cuvintele care încep cu aceeași consoană sunt unite de un sens noțional comun și parcă s-ar aduna din toate direcțiile spre unul și același punct al rațiunii. Dacă luăm cuvintele ceașa (cupă) și ciobotî (ciubote), constatăm că ambele sunt dirijate de sunetul Ci. Iar dacă adunăm cuvintele care încep cu Ci: ciulok
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
alături progeniturile depravate, o Securitate draconică și, în ultimul rând, critica severă la adresa "capitalismului american aflat în putrefacție." Ulterior, apar comunicațiile telefonice mobile, câteva pasaje memorialistice ale părintelui Filaret Gămălău scrise după '89, și chiar câteva scurte referiri la nume comune astăzi: Hagi, Popescu, Lucescu (demnitari vânduți turcilor), Ossama Ben Laden, Lucian Boia, H. R. Patapievici, Viktor Orban, Marko Bella etc. Întoarcerea lui Dracula, suportă ambele lecturi. Celor care abordează exclusiv a doua cheie, le-aș reproșa o supralicitare a romanului
Un roman parabolă by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14457_a_15782]
-
aflate la incredibile distanțe. e un termen generic pentru unele limbaje ludice și/sau argotice, folosite probabil (cel puțin în vremurile mai noi) mai ales de copii. Și mai general e sensul, uzual azi, de "limbaj greu de înțeles", "jargon" (comun și adverbului păsărește). Dintre diversele sisteme de modificare a cuvintelor, pentru a le face să fie recunoscute doar de către inițiați, în română pare a fi fost preferat cel bazat pe introducerea, după fiecare segment (de obicei silabic), a cîte unei
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
Balotă, de la Ismail Kadare la Francois Furet și Mario Vargas Llosa. Se poate spune că Rodica Binder transformă o specie jurnalistică în ceva mai important, în urmă de viață, perspectivă și unghi de refracție pentru niște biografii îndeobște mai puțin comune, precum cele de scriitori. Fiecare dintre interviuri e precedat de o schiță biobibliografică oferind cititorului un maximum de informație bine cântărită, niciodată superfluă. în același timp dialogurile sunt grupate pe criterii tematice cartea căpătând structură și articulație. Subtilă analistă a
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
să definească intelectualul, ambițiosul, îndrăgostitul, angajat total în participarea la istoria romantismului. Femeie cu mintea ascuțită și iscoditoare, inteligentă și cultivată, pasionată de lecturi face să pulseze în textul său critic interesul identificărilor, susceptibile să pună în valoare un patrimoniu comun de cultură. În Jupânul care face aur de Adrian Maniu, citim: "Ceea ce Rilke a redat mai mult prin muzicala ritmicitate a versului său, d-l Maniu vrea să redea prin jocul imaginilor și al culorilor". După apariția sintezelor Rimbaud: le
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
textului: "arta de prozator a lui Ștefan Bănulescu stă în bună parte pe omisiune, elipsă, aluzie, litotă; scriitorul are un mod de a nara pe care tăcerile îl umplu de ecouri enigmatice, de virtualități și tensiune". Personaje emblematice pentru Lumea comună a poeziilor, povestirilor și Cărții de la Metopolis, Constantin Pierdutul I-iul, Andrei Mortu sau Duda Cruda sînt "expresii ale imaginației": fără biografie sau adîncime, unilaterale deci din punctul de vedere al construcției narative, ele păstrează mereu un rest nespus. "Povestirea care
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
a căror muncă am spijinit-o, sau pe cei a căror influență am făcut-o posibilă". îl vedeți pe-un politician român capabil de-o asemenea obiectivitate? Ai noștri nu s-au debarasat nici măcar de infractori dovediți, preferând să facă corp comun cu toate secăturile. Vi-l puteți imagina pe nea Ilici distanțându-se de Văcăroiu? Sau de inginerii financiari care-au adus țara la sapă de lemn? Din contră, nu pierde prilej să nu-și arate iubirea părintească, atârnându-le pompoase
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
Grete Tartler Dacă se vorbește despre o "limbă comună a Europei", aceasta e fără îndoială cultura. în ciuda alcătuirii dintr-un arhipelag de diversități. Spiritul European, ideea de Europa, cu aura sa politică, economică, religioasă, socială, cu toate "coincidențele și mișcările estetice" are un contur din ce în ce mai vizibil: prin date cheie
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
calea modernității, spre libertatea individuală și drepturile omului), 1848 etc.; prin locuri simbolice (precum, de exemplu, Dunărea: frontieră istorică și culturală, liant între lumi, axa de circulație a Mitteleuropei, coloana vertebrală a monarhiei dunărene care "reușise să făurească o cultură comună, bazată pe împrumuturi din lumea occidentală, cea latină și cea germanică, din tradițiile naționale, dar și din Balcani"); sau "momentele cotiturii de sine ale conștiinței europene", precum crearea unui calendar unic, a sistemului metric, a imaginarului comun, a conștiinței demografice
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
făurească o cultură comună, bazată pe împrumuturi din lumea occidentală, cea latină și cea germanică, din tradițiile naționale, dar și din Balcani"); sau "momentele cotiturii de sine ale conștiinței europene", precum crearea unui calendar unic, a sistemului metric, a imaginarului comun, a conștiinței demografice... Numeroase "cuvinte și lucruri", categorii din sfera sacrului, a vieții civile sau domestice (precum, de exemplu, centura, element de vestimentație care revine la modă chiar anul acesta - știu oare mulți că ea simbolizează un element esențial de
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
e conștientă ea însăși că propriul discurs critic nu se poate constitui în afara clișeelor, o introducere, așadar, întâi de toate, eficientă în poezia optzecistă basarabeană care s-a străduit (și încă o face) să-și găsească un drum cât mai comun cu cel al poeziei din România.
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
cred că am scris un roman despre toți dictatorii care au fost, nu numai despre Trujillo, ci și despre Somoza, Perón sau Fujimori, Ceaușescu, Enver Hodja, Mao sau Stalin, pentru că toate dictaturile, de stânga sau de dreapta, au un numitor comun și, în esență, sunt identice. Într-o dictatură raționalul dispare, forța devine argumentul suprem pentru a tranșa toate dezbaterile, toate discuțiile, iar rezultatul acestui sistem de putere piramidal și autoritar este întotdeauna corupția, violența și, desigur, minciuna. Din punctul de
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
și filme care pun în discuție problema identității personale și colective. Așa cum se întîmplă de multe ori însă, marile promisiuni nu se transformă neapărat în oferte de lectură tentante, iar subtitlurile interesante ale prelegerilor din (Multiple) Europe... stau cîteodată locuri comune ale istoriei culturii, cum ar fi cele privitoare la multiculturalism, pulverizarea centrului și culturile minore, ori despre identitate în calitate de construct și nu dat natural, cărora li se adaugă eseuri cu utilitate mai curînd de articol de revistă, furii de moment
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
aceste realități, amintindu-ne în schimb să ne cruțăm reciproc interesele și să ne cultivăm schimburile de bune oficii. Și dacă - vorba lui Voltaire - "cei răi au complici, voluptuoșii au tovarăși de desfrâu, interesații au asociați, politicienii au partizani, omul comun și leneș are relații, iar prinții au curteni, doar virtuoșii pot avea prieteni". Și se pare că muzica românească este într-un anume fel virtuoasă, de vreme ce-și permite să aibă prieteni de calibrul lui Barrie Webb. De dorul
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
intrarea României în pactul Atlanticului de Nord - în cheia derizoriului și a scabrosului. Adică în cheia aflată la buzunarul de la piept al neo/criptocomuniștilor. Mediocritatea are imensul dezavantaj de a reduce discursul la minimum. Ce poți spune despre o proză comună, despre textele năzuroase, prețioase, gonflabile și greoaie din care nu poți scoate cam nimic? A face o analiză aplicată pe așa ceva e o provocare, exercițiu de răbdare și lucru dătător de sentiment al deșertăciunii, căci energia cheltuită spre a-ți
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
sfidător al adolescentului care citește cinci cărți la modă, emite trei idei și devine intelectual. Nu obrăznicia ar fi defectul, dimpotrivă, nervul acesta agresiv ar fi cam singurul care traversează textele, în rest, o greutate de înaintare narativă și expresii comune, dacă nu inadecvate, incongruente cu întregul, ca și cum ai compara un cor de babe bisericești cu un cor antic. Avem aici un text "postmodern" (Râma), postmodern pentru că în final devine autoreferențial, sau pentru că ar fi o supralicitare a derizoriului, sau pentru că
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
fișele, epicul să nu moară în virtual. Ei bine, la Vasile Gogea, sursele sunt destul de ușor identificabile: la Vasile Gogea sursele sunt destul de ușor identificabile: un Fowles, "agățat" drept titlu, și în consecință, fragmentarismul textual, punere în abis etc. (procedeul comun atrage magnetic locul comun al criticii). Se mai "simte" în prozele lui Vasile Gogea și un Michel Butor cu La Modification, bine asimilată în text (în Tragere excepțională de Anul Nou), ba chiar și un Blanchot anticalofil și cam tot
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
moară în virtual. Ei bine, la Vasile Gogea, sursele sunt destul de ușor identificabile: la Vasile Gogea sursele sunt destul de ușor identificabile: un Fowles, "agățat" drept titlu, și în consecință, fragmentarismul textual, punere în abis etc. (procedeul comun atrage magnetic locul comun al criticii). Se mai "simte" în prozele lui Vasile Gogea și un Michel Butor cu La Modification, bine asimilată în text (în Tragere excepțională de Anul Nou), ba chiar și un Blanchot anticalofil și cam tot Noul Roman. Lucrurile sunt
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
că ar trăda gândul scriitorului, în nici un fel. Proiectul este uriaș, cu atât mai mult dacă urmează să includă paginile încă neculese, sau doar parțial culese, din periodice. Binevenită perspectivă pentru "redimensionarea liniilor directoare ale creației" și "înlăturarea clișeelor, locurilor comune și a falselor imagini". Un mod concret de a stabili relația dintre publicistică și opera beletristică, de a descoperi încă o față a complexului laborator de creație al lui G. Călinescu: Cronicile mizantropului care inserează secvențe din Enigma Otiliei, articole
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
direct, comedii ale unor minți fantaste, bolnave, dar care nu se mai constituie în surprize. Mai ales dacă ne gândim la cititorul tânăr, al zilelor noastre, care nu are criterii valabile pentru a stabili o relație sau un eventual punct comun cu asemenea fond, dureros experimentat de înaintașii lui. După cât m-am străduit să pătrund în complicatele filoane care au dat naștere la atâtea dezbateri și opinii, ajung la convingerea că important este faptul că opera își urmează cursul firesc. Iar
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
retractilitate. Nu în ultimul rînd rezultă cît de neiertătoare este cercetarea împotriva curentului, chiar dacă experimentele se ocupă de flori. Dar și cît de prețios este exemplul maestrului. Trei premii diferite, pentru tot atîtea romane deosebite între ele, avînd drept numitor comun (și cu multe altele apărute din preajma anilor '90 pînă în prezent), fie că o recunosc sau nu, obsesia modelului.
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
adormită, atracția devine viol, nu dragoste, iluzia - un fapt divers; dominat de instincte, tânărul găsește în sfârșit calea spre ceilalți, vorbește urât, râgâie, mănâncă și bea lângă cei ce au fost odată vii. Atracția răului sub forma sa cea mai comună, a vulgarității agresive, nu are nimic faustic în ea: inocenții cedează, pentru că mediocrii fiind, refuzați de orice aspirație, chiar și de cea a solidarității sentimentale, se simt bine alături de cei disprețuiți odinioară. Dramaturgul surprinde cu acuitate momentul de criză în
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
a Iugoslaviei - unul dintre rarele filme care, deși a avut 83 de minute, n-a părut câtuși de puțin lung, datorită unei construcții îngrijite și inspirate. Realizatorul a contat, de altfel, pe o perspectivă surprinzătoare asupra conflictului sârbo-croat - fără gropi comune, case distruse, execuții sumare, ci având în vedere doar opiniile unor jucători de fotbal risipiți pe la vilele de lux ale marilor cluburi europene. Drama războiului nefiind estompată din acest motiv, ci câștigând, dimpotrivă, în contur. O mențiune specială i-a
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
Al doilea este antielitismul: noua literatură s-ar cădea să fie populară (în sensul bun, e drept). Dar eu nu cred că toată literatura poate fi accesibilă. Există și opere dificile, mai ales pentru contemporani, care cad tîrziu în domeniul comun. Fără ele însă, literatura s-ar îneca în rutină. Cu excepția propagandiștilor comuniști, nici cel mai radical teoretician al caracterului popular al artei n-a respins, cu totul ideea că arta implică și o doză însemnată de impopularitate. În fine, romanele
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]