2,965 matches
-
mijloc de apărare individuală și colectivă. Omul social este un om inteligent, care învață și pentru care experiența acumulată poate însemna schimbarea comportamentului. Omul social nu mai este omul turmei sau cetei, ci omul familiei, gintei și apoi omul tribului. Conștiența de sine în plan personal duce la organizare în plan colectiv. Omul social este o ființă cu nevoi, cu interese și cu tendința permanentă de a căuta soluții la nevoile sale. Omul social se desparte de natură și începe să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
întâmplător, acum are un caracter permanent și obișnuit, acesta este schimbul marfă contra marfă sau trocul 235. Trecerea la economia de tip profit prin "Chrematistică"236 monetară, așa cum o numea Aristotel, se va produce mai târziu, atunci când omul va avea conștiența valorii, ca element comun al bunurilor pe care le schimbă. De altfel, Aristotel 237 face o distincție clară între economia de tip natural, familial sau autarhică și economia de tip comercial, practicată "împotriva firii și deci condamnată"238. Pe prima
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
schimb arătând că "este actul obținerii unui lucru dorit de la cineva, prin oferirea altui lucru în locul acestuia". Schimbul îl eliberează pe om de sarcina "de a produce tot ceea ce îi este necesar"251. De aceea, schimbul presupune socializare 252 și conștiență. Schimbul este specific doar omului. Numai oamenii pot ajunge într-o mulțime, să zicem de o mie de persoane, pot expune obiectele schimbului și pot să efectueze schimbul, pașnic. Ce-i ține de la gestul de a provoca o bătălie generală
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
2. Etape și forme ale trocului Dezbaterea despre etape și forme ale trocului este una, în esență, despre nivelul mai mult sau mai puțin sofisticat al acestuia. Putem discuta despre mai multe tipuri de troc, raportându-ne la nivelul de conștiență a omului în raport cu nevoile sale, cu munca sa, cu utilitatea și consistența economică a bunurilor schimbate. Momentul apariției conștienței valorii mărfurilor schimbate va produce o nouă lumină, o nouă viziune asupra schimbului marfă contra marfă. Deși valoarea și valoarea economică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai mult sau mai puțin sofisticat al acestuia. Putem discuta despre mai multe tipuri de troc, raportându-ne la nivelul de conștiență a omului în raport cu nevoile sale, cu munca sa, cu utilitatea și consistența economică a bunurilor schimbate. Momentul apariției conștienței valorii mărfurilor schimbate va produce o nouă lumină, o nouă viziune asupra schimbului marfă contra marfă. Deși valoarea și valoarea economică sunt concepte complexe, ne mărginim să echivalăm, în acest context al dezbaterii, valoarea cu prețuirea, cu utilitatea și importanța
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
268. Discutăm despre următoarele repere cronologice: până în anul 10.000 î.Hr. a existat economia naturală, în jurul anului 10.000 î.Hr. apare prima diviziune a muncii sociale și apoi trocul, ca primă formă de schimb; discutăm despre troc primitiv sau fără conștiența valorii până în anul 5000 î.Hr., după care discutăm despre trocul cu echivalența valorii. Apare apoi moneda marfă, și știm că în anul 1760 î.Hr. exista monedă metalică cântărită, sau prima formă de folosire a metalului monetar în rol de monedă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai redus decât ne putem imagina noi azi, deoarece omul nu cunoștea avantajele schimbului, nu cunoștea ceea ce noi numim azi profit sau avantaj rezultat în urma schimbului. Practic, putem discuta în prima fază a trocului despre un avantaj dublu realizat fără conștiența schimbului. Oricum, oamenii observă cu timpul că în spațiul lor geografic și de locuit una dintre mărfuri va începe să fie tot mai căutată la schimb, asigurând rapiditatea unei preschimbări viitoare, astfel încât apare ceea ce noi numim azi moneda marfă. În cadrul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
metalele prețioase. Există unele triburi izolate din junglele planetei care nici azi nu au făcut acest pas dacă vom ține seama că schimbă cu noi un kg de aur pentru o salbă de mărgele. Trocul primitiv sau trocul realizat fără conștiența valorii ocupă aproximativ 269 5000 de ani de timp istoric. Specificul său este schimbul nesigur, aleatoriu, lipsit de evaluării de tip calitativ- valoric. De altfel, întreaga epocă a trocului a stat sub această caracteristică, dar prima sa parte, cu atât
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
epocă a trocului a stat sub această caracteristică, dar prima sa parte, cu atât mai mult. În timpul marilor imperii, Egipt, Mesopotamia, era cunoscută moneda metalică cântărită, dar trocul continua să joace un rol important. Caracteristic trocului primitiv sau trocului fără conștiența valorii mărfurilor era faptul că participanții la schimb nu dețineau un etalon al schimbului, un sistem referențial, un punct de sprijin care va fi mai târziu valoarea. Din această cauză epoca este dominată de transferuri mari de valoare involuntare, între
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
x marfa A = y marfa B277 (1) Este mai mult decât evident că a schimba o bucată de carne pe o cantitate de cereale sau o unealtă pe mai multe bucăți de carne nu implică, din partea participanților la schimb, o conștiență a noțiunii de valoare. În cazul trocului primitiv sau simplu, echivalența dintre mărfuri era dictată de dorința de a avea și de a consuma o marfă sau alta și nu de dialogul cumpărător-vânzător care să țină seama de "cantitățile egale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe orice și în orice cantitate, în funcție de nevoile celor care schimbau. Nu era încă o lume a intereselor, ci o lume a nevoilor. Următoarea formă de schimb o considerăm a fi trocul evoluat sau schimbul marfă contra marfă, dominat de conștiența valorii, de statutul distinct pe care omul îl acordă diferitelor obiecte prezente în viața sa. Ceva devine mai prețuit, mai căutat. Și atunci când oferă cadouri sau jertfe zeilor, omul începe să folosească bunuri care se desprind încet dar sigur de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
manifestarea acestei funcții, omul nu va mai schimba la întâmplare, schimbul devenind o activitate asumată, iar omul conștient că în spatele schimbului se află efortul său, munca sa, raritatea, utilitatea, dar și bătălia pentru o viață mai ușoară și mai îndestulată. Conștiența valorii permite realizarea schimbului în mod selectiv și cu precauție, astfel încât echivalența să fie una reală și să nu existe transferuri nemeritate de valoare 313. Funcția de măsură a valorii are denumiri diferite de-a lungul timpului, deoarece modul în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai întâi a apărut schimbul fără echivalența de valoare a bunului schimbat și numai după aceea a apărut schimbul cu echivalența de valoare a bunului schimbat. Cea de-a doua formă de schimb, cea cu echivalență de valoare, presupune: - o conștiență proprie avansată a participanților de schimb; - o dezvoltare a personalității umane pentru a conștientiza efortul propriu pentru producerea de bunuri și a putea să-l compare cu efortul altor participanți la schimb; - presupune apariția logicii și a calculului matematic (o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care scoate omul din raiul necunoașterii nevoii și îl aruncă în iadul interesului și egoismului 398. Numim moneda un "instrument social" și în sensul în care o considerăm ca fiind apărută pe o treaptă de dezvoltare a umanității caracterizată prin: - conștiența omului ca om, individ singular în comparație cu alte animale sau specii de animale; - conștiința omului ca individ alături de alți oameni, în mijlocul naturii, alături de care se află înspăimântat și pe care caută a o subjuga sau măcar să-i reziste; - conștiența organizării omului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
caracterizată prin: - conștiența omului ca om, individ singular în comparație cu alte animale sau specii de animale; - conștiința omului ca individ alături de alți oameni, în mijlocul naturii, alături de care se află înspăimântat și pe care caută a o subjuga sau măcar să-i reziste; - conștiența organizării omului și asocierii sale, care-l pune în situația de a rezista mai ușor la presiunile externe; - conștiența unor nevoi speciale, diferite de cele ale animalelor, care-l pun în situația de a căuta noi soluții de adaptare; - conștiența
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
alături de alți oameni, în mijlocul naturii, alături de care se află înspăimântat și pe care caută a o subjuga sau măcar să-i reziste; - conștiența organizării omului și asocierii sale, care-l pune în situația de a rezista mai ușor la presiunile externe; - conștiența unor nevoi speciale, diferite de cele ale animalelor, care-l pun în situația de a căuta noi soluții de adaptare; - conștiența divizării muncii, împărțirii sale, mai întâi în familie și apoi în organizarea și diviziunea muncii în afara familiei; - conștiența schimbului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
conștiența organizării omului și asocierii sale, care-l pune în situația de a rezista mai ușor la presiunile externe; - conștiența unor nevoi speciale, diferite de cele ale animalelor, care-l pun în situația de a căuta noi soluții de adaptare; - conștiența divizării muncii, împărțirii sale, mai întâi în familie și apoi în organizarea și diviziunea muncii în afara familiei; - conștiența schimbului de mărfuri, tocmai pentru că apare surplusul în produse, iar nevoile se extind. Drumul omului de la animal la ființă socială este un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
externe; - conștiența unor nevoi speciale, diferite de cele ale animalelor, care-l pun în situația de a căuta noi soluții de adaptare; - conștiența divizării muncii, împărțirii sale, mai întâi în familie și apoi în organizarea și diviziunea muncii în afara familiei; - conștiența schimbului de mărfuri, tocmai pentru că apare surplusul în produse, iar nevoile se extind. Drumul omului de la animal la ființă socială este un drum presărat cu multe obstacole, ce se desfășoară pe parcursul a mii de ani. Dacă am privi înapoi în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de social din limba romană prezentă, dar și din știința economică prezentă, termen de "social" gândit și formulat de Aristotel cu două mii de ani în urmă, căruia i-a spus POLITIKON gândindu-se la om. Aceasta deoarece moneda apare odată cu conștiența de rasă și cu primele forme de organizare, cu aprofundarea logicii și prelogicii, cu crearea și punerea în practică de către om a primelor forme de asociere care reprezentau forme de organizare socială. Zinoviev vorbește despre bani ca despre o "invenție
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și privit în istorie are o tendință de creștere exponențială. Schimbul apare odată cu apariția plusprodusului și mai ales odată cu capacitatea unor comunități umane de a se organiza și interacționa între ele. Omul primitiv nu schimă niciodată nimic pentru că nu are conștiența unor alte necesități decât cele organice, zilnice, simple. Istoria umană nu este, deci, neapărat istoria banului. Banul este o apariție mai târzie, care a accentuat și intensificat evoluțiile economiei. Ulterior omul va căpăta conștiența poziției sale în raport cu ceilalți oameni și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
schimă niciodată nimic pentru că nu are conștiența unor alte necesități decât cele organice, zilnice, simple. Istoria umană nu este, deci, neapărat istoria banului. Banul este o apariție mai târzie, care a accentuat și intensificat evoluțiile economiei. Ulterior omul va căpăta conștiența poziției sale în raport cu ceilalți oameni și în raport cu zeii. În acest moment putem discuta despre începutul marii aventuri a prosperității. Și azi există în lume triburi care au trăit perfect izolat și care nu cunosc banul. Este motivul pentru care încă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
înțelesul cel mai propriu al cuvântului. Fie că pleacă din zona economiei reale, din zona economiei financiare, din interior sau din exterior, inflația are același efect de dezorganizare a economiei, de bulversare a echilibrelor economice. De aceea, combaterea sa și conștiența combaterii sale, mai ales începând cu anii '80 ai secolului trecut, îl putem considera ca pe un gest de trezire a teoreticienilor și practicienilor în economie. În același timp, prin instalarea tendinței de independență a băncilor centrale, șansele ca o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
între interior și exterior, mișcare și nemișcare, forță și conștiință, precum și între alte calități duale care încă mai împart filozofia, religia și știința occidentale în două tabere adverse. Conform învățăturilor lui Ta Mo, cheia atingerii celei mai înalte stări de conștiență o constituie evitarea efectuării distincțiilor arbitrarea între „acesta” și „acela” și transcenderea tuturor diferențierilor prin găsirea elementului comun al amândurora. După cum a scris în Tratatul clasic de schimbare a tendoanelor, „este de o importanță capitală să se caute mișcarea în
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
acela de a „atinge nemurirea” (cheng-shien). Acest lucru implică gestația treptată a unui „embrion spiritual” (ling-tai), care îndeplinește rolul de vehicul pentru transportarea conștiinței într-un tărâm superior existenței după moarte, un tărâm imaculat, imaterial al spiritului pur și al conștienței primordiale, dincolo de limitele temporale ale spațiului și timpului. Pentru a atinge acest scop, adeptul trebuie să își conserve și să își rafineze în permanență esența vitală, să cultive energia vitală și să le transforme în vitalitate spirituală pură (ling-qi), din
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
cum ar fi medicina, artele marțiale, astrologia și geomanția. Cele mai importante elemente ale școlii taoiste tradiționale de practică qi gong sunt descrise pe scurt în continuare: conceptul de rafinare a spiritului pentru a ajunge la niveluri din ce în ce mai înalte de conștiență, prin ridicarea energiei din centrul sacral și cel abdominal înspre cap, este cel mai important principiu al practicii taoiste. Acest proces de rafinare este o condiție a iluminării și a nemuririi și necesită mulți ani de practică disciplinată pentru a
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]