41,330 matches
-
ar fi nicicând de acord, apoi aceleași cârpițe ale cuvintelor nu ne oferă totuși păpușile soarelui. Cu toate astea, este vorba de unele și aceleași trențe care semnifică ceva. Însă dat fiind că, în mod direct, ele nu oferă nimic conștiinței, nepotrivindu-se în jocul cu păpuși, aceste combinații libere, ca joc al vocii dincolo de cuvintele propriu-zise, le vom numi limbaj transrațional. Deci, limbajul transrațional este cel ce se află dincolo de limitele rațiunii. Să comparăm Zarecie - un loc transriveran, cu Zadonșcina
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
se află dincolo de limitele rațiunii. Să comparăm Zarecie - un loc transriveran, cu Zadonșcina - spațiul de dincolo de Don. Faptul că în descântece și vrăji limbajul transrațional este dominant, dislocându-l pe cel rațional, reprezintă dovada certă a neobișnuitei sale puteri asupra conștiinței și dreptului său incontestabil la existență, deopotrivă cu limbajul rațional. Însă există o cale de transformare a limbajului transrațional în unul rațional. Dacă am lua un singur cuvânt, ceașka (ceașcă), să zicem, noi nu știm ce importanță are pentru el
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
care performanța intelectuală și tropismul ideii sunt elemente definitorii, el reprezintă, ca și manierismul în general, punctul de intersecție a doi vectori: pe de o parte, memoria spiritului renascentist și, pe de alta, aproximarea proiectului baroc. Renascentistă este la Arcimboldo conștiința unui univers solidar și coerent, al cărui reper major este chiar viziunea antropocentristă, chipul uman ca imagine coagulatoare a lumii, dar și ca reflex al asemănării divine. Prefigurările baroce se regăsesc în voluptatea inventarierii, în lăcomia descrierii formelor și în
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
nu au apelat de-a dreptul, la tehnica descrierii în cerc (definirea elementului prin el însuși). De altfel, cu ironie postmodernă Mircea Mihăieș taxează acest tocmai acest aspect: „Trecînd peste inevitabila descriere în cerc (o „experiență modernă" care transcrie o „conștiință modernă" - definiția dată modernismului de Bradbury, Mc Farlane, n.m.), observăm că realitățile analizate sînt un rău conducător de definiții. Fără îndoială, pentru că realitățile însele nu se limitează la o singură definire sau, în orice caz, pentru că pluralitatea de unghiuri necesită
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
în seamă. Sînt romancieri care își închipuie că pot scrie nepedepsiți la fel ca romancierii de dinainte de Camil Petrescu. Să mai spun și că literatura demodată nu este totuna cu aceea retro a postmodernilor: deosebirea este că ea n-are conștiința că trăiește ca un parazit pe tulpina unui mod anterior de a scrie. 6. Literatura (pur și simplu) plicticoasă. Mai greu de definit, este și cea mai răspîndită formă de literatură proastă. E plictisitoare din pricini foarte diferite: fiindcă vrea
Literatura proastă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14453_a_15778]
-
un mare adevăr: "Literatura este, în mare parte, un schimb al vieții reale cu viața visată și viața scrisă." Georges Poulet vorbește despre revelațiile pe care i le-a produs opera lui Marcel Raymond, structuralist avant la lettre, lui, unei "conștiințe critice" preocupată să surprindă "acel soi de energie lăuntrică, de însuflețire perpetuă a gândirii celei mai adânc subiective ce se manifestă în mod constant în toate operele sale, și nu sub forma unor aspecte particulare, izolate unele de altele." Dialogul
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
Gheorghe Ceaușescu Prezența lui și apariția, grație Fundației Academiei Civica și a editorului Romulus Rusan, a cărții Bukovski la Sighet este un eveniment major: una din marile conștiințe ale epocii, un anticomunist înzestrat cu o excepțională tărie morală și inteligență lucidă, un om care a înfruntat sistemul sovietic, care a îndurat timp de doisprezece ani gulagul, care a fost expulzat din Rusia, țara lui natală în care și
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
în Gulag, când cenzura domina viața culturală, iar tinerii nu aveau voie să-i întâlnească pe colegii lor occidentali. Din moment ce tineretul și intelectualitatea "progresistă" protesta numai împotriva Occidentului, asta înseamnă că acțiunea lor nu a fost efectul unui proces de conștiință, ci, în cel mai bun caz, naivi incurabili, ei s-au lăsat manipulați de serviciile secrete sovietice. Și când te gândești că mulți din tinerii furioși de altă dată au fost și chiar mai sunt demnitari în diferite țări europene
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
visată "dădea semne de șubrezenie" ce se aglomerau. Mai cu seamă din pricină că nu era cu putință identificarea indiciilor unei rezistențe reale pe care scriitorii și cărturarii români s-o fi opus instaurării comunismului, ca o garanție a unei organicități de conștiință și atitudine. "Simțeam ca pe o traumă personală, mărturisește dl Igna, faptul că, spre deosebire de vecinii noștri, cărturarii români au acceptat dictatura fără să se opună sau să se revolte". Pentru a pune punctul pe i, astfel: "Acesta era durerosul, imensul
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
literare cu directori independenți - și nu putem, fiindcă nu este nici una. (În România, ca să ai un ziar sau o revistă, trebuie să înființezi un partid politic...). (...) Am vrea să vorbim de rolul presei conștiente - și nu putem, pentru că, în spate, conștiința aceasta își are și astăzi cenzura. Am vrea să spunem că filozofia românească își trăiește un faliment nemeritat - dar sînt personalități politice care scriu filozofie. Am vrea să se priceapă că n-are ce să caute în cultură acela care
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
asculta cu toții, orbește, ceea ce spui d-ta? De pe care munte ai coborît și ce zeitate necunoscută mie ți-a dictat aceste noi Table ale Legii? Cine te-a învestit cu puterea de a-mi impune credința d-tale, peste împotrivirile conștiinței mele?" Misticismul opiniei unice care nu suportă nici o nuanță de îndoială și, în cazul criticii, afurisește revizuirile, poate fi circumscris prin propozițiile lui Teodorescu-Braniște din 1947: "Nimic nu-mi îngăduie să cred că stai de vorbă, prin nu știu ce magie, cu
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
tuturor tribulațiilor ce i le-a hărăzit, i-a acordat șansa exilului parizian, adică a expresiei libere. Evident, ar fi oțios să vorbim despre o deturnare de vocație, dar considerăm că toate fibrele sensibilității, toate resursele analitice, întregul cîmp de conștiință literară a fiicei lui E. Lovinescu s-au concentrat în direcția unei lupte, analoagă cu cea pe care părintele său a purtat-o sub flamura autonomiei esteticului. În fond, e urmarea, în condiții mult mai dure, implacabile, a aceleiași lupte
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
o veritabilă instituție a adevărului și intransigenței, a bunului gust și bunului simț, o instituție eroică (oare nu le-a fost pusă în pericol chiar viața?), fără pereche, orice ar zice unii sau alții, configurînd platoul cel mai înalt al conștiinței noastre intelectuale. Jurnalul Monicăi Lovinescu, acoperind perioada 1981-1984, poartă, desigur, ecoul Agendelor lui E. Lovinescu, însă reprezintă și înregistrarea unei durate care nu e, n-ar putea fi strict cenaclieră, pașnic literară, dovedindu-se stigmatizată de un context epocal în
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
că nici prostituția nu se mai plătește (lui Petru Vintilă nici nu i s-a publicat romanul despre C., care s-a indignat: de ce să devină personaj de roman încă din viață)". Alte dăți se întrerupe datorită unor reveniri de conștiință: "Nichita Stănescu ar fi acum împotriva grupului. După ce l-a servit pînă la ridicol...". În genere asistăm la o luptă de uzură între cele două tabere care, spre a-și atinge țelul, fac uz de procedee tactice complexe: "A fost
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
a fost văzută cel mai adesea ca forma supremă de opoziție la regimul scelerat al comuniștilor. Nu mai vorbesc de cei care să fi preferat închisoarea unei libertăți cu călușul în gură. N-am văzut nici o fotografie în care o "conștiință" românească să fi lucrat ani de zile ca hamal într-o brutărie, așa cum a făcut-o Václav Havel, omul căruia regimul comunist cehoslovac i-a pus pașaportul în mână, dar el a replicat zâmbind: "Mulțumesc, domnilor, prefer să car saci
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
fără de puteare și mai fricos decât alte neamuri. Era oarecând înțelept, iară acum încungiurat de norul neștiinții. Era de cinste și acum de toți lăpădat..." Reprezentanții Școlii Ardelene îl vor continua pe Gherontie Cotore în direcția iluministă și a deșteptării conștiinței naționale. În ce privește latura doctrinară a cărții, în unele probleme (cum ar fi primatul și infailibilitatea Papei), mai ales Petru Maior, în Procanon, aduce esențiale amendamente. Ediția întocmită cu rigoare științifică și cu un bun aparat critic, apare sub egida Universității
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
de circulație a Mitteleuropei, coloana vertebrală a monarhiei dunărene care "reușise să făurească o cultură comună, bazată pe împrumuturi din lumea occidentală, cea latină și cea germanică, din tradițiile naționale, dar și din Balcani"); sau "momentele cotiturii de sine ale conștiinței europene", precum crearea unui calendar unic, a sistemului metric, a imaginarului comun, a conștiinței demografice... Numeroase "cuvinte și lucruri", categorii din sfera sacrului, a vieții civile sau domestice (precum, de exemplu, centura, element de vestimentație care revine la modă chiar
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
cultură comună, bazată pe împrumuturi din lumea occidentală, cea latină și cea germanică, din tradițiile naționale, dar și din Balcani"); sau "momentele cotiturii de sine ale conștiinței europene", precum crearea unui calendar unic, a sistemului metric, a imaginarului comun, a conștiinței demografice... Numeroase "cuvinte și lucruri", categorii din sfera sacrului, a vieții civile sau domestice (precum, de exemplu, centura, element de vestimentație care revine la modă chiar anul acesta - știu oare mulți că ea simbolizează un element esențial de civilizație europeană
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
loc de exterminare a deținuților pe Canalul Dunărea- Marea Neagră. Un evadat este prins și, drept răsplată, este scuipat de toți cei zece mii de "bandiți". S-a povestit apoi că vreo câțiva deținuți ar fi fost totuși întorși ca să scuipe în conștiință, nu în bătaie de joc." Ultima parte a cărții demonstrează încă o dată că nimic nu se pierde, totul se transformă. Este infernul acestor ultimi ani pe care îl suportăm cu toții. Tonul autorului nu se schimbă. Este acceași durere, aceeași întristare
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
propriu-zis prin crâmpeie de versuri, fie prin binecunoscuta-i propensiune de a materializa abstractul, de a da forme palpabile inefabilului. Arta Seducției se constituie într-un avatar post-derridean al poeziei practicate de Emily Dickinson, crucială pentru perspectiva poetei românce fiind conștiința faptului că "Il n'y a pas dehors texte": "Nu trupul, nu sufletul, ci sexul din inima cuvântului meu este punctul meu forte", spune autoarea în Câinele meu sufletul. Poeme precum Seximoronul sau Requiem atestă același lucru: textualizarea trupului și
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
Sadeler, aflată în Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române, cât și traducerea versurilor. Însușindu-și îndemnul lui Nicolae Bălcescu: "Să dăm ochire acestor evenimente", Andrei Rusu, cu experiența sa îndelung aplicată pe manuscrise, responsabil editor și textolog, a readus în conștiința românilor, o lucrare importantă și ca informare, și ca expresivitate artistică, și cu atât mai mult ca simbol și mărturie a idealului înfăptuit de Mihai Viteazul. Aportul lui Nicolae Bălcescu este definitiv pus în valoare științific prin această valoroasă ediție
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
Marina Constantinescu Există două perioade pe an cînd avem parte de o inflație de festivaluri, de teme și, nu în ultimul rînd, de premii. Fiecare festival de teatru acuză anii lungi de tradiție și pătrunderea în conștiința spectatorilor unui oraș. Primăvara, în succesiune sau suprapunere pot enumera: Festivalul de la Sibiu, Piatra-Neamț (dacă nu cumva actualul director Nicoară - și cel de pînă în 1989 - nu l-a suspendat), Sfîntu Gheorghe. Toamna - cel de la Timișoara - mai nou și cu
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
Originalitatea lui Ceaușescu a constat în a o rupe cu forme și cu persoane din trecut, fără a se atinge cîtuși de puțin de esența sistemului. N-a existat nici o primăvară de la București. Nici o reformă dinlăuntru a PCR. Și nici o conștiință a necesității ei. În aceste condiții, liberalizarea a fost ea însăși la noi una originală. Se poate afirma că scriitorii au profitat la maximum din minima flexibilizare politică a regimului. În Polonia, Cehoslovacia sau chiar Ungaria, noii lideri au dorit
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
fi fost, în anii '60, conștienți exclusiv de importanța desovietizării, nicidecum de aceea a destalinizării regimului comunist român. Dezghețul n-a putut fi, în aceste circumstanțe, nici cu voie, nici fără voie de la partid: pur și simplu partidul nu avea conștiința procesului de liberalizare și deschidere la care îl obliga situația internațională de după 1956, în care se găsea, fără să-și dea seama, în mod "obiectiv", împins de la spate; aproape unica sa preocupare a fost să se desprindă din lațul sovietic
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
unui alt traseu programatic: acela de a reuni sub aceeași cupolă și acoperiș artiști provenind din toate colțurile lumii, în spiritul unei modernități la care deja Baudelaire făcea referiri în secolul al XIX-lea: o idee a modernității generată de conștiința instantanee a mai multor lumi, sau culturi, am putea adăuga la rîndul nostru acum. Fiindcă veacul, care abia a trecut, a fost unul al exilului, schimbul de experiențe trăite și imaginate între artiști proveniți din toate colțurile lumii, s-a
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]