398 matches
-
privesc uimiți nepricepând nici o iotă din vorbele meșteșugite ale „boierului”. Acesta înapoiază pruncul femeii, apoi ridică de jos o lădiță. CONTELE DRACULA: Țineți! Aici aveți suficienți galbeni să-mi creșteți nepoțelul așa cum se cuvine. MOȘUL:(se vaicăre) Vai, dacă află conașul că avem aur ne atârnă în ștreang! CONTELE DRACULA: (zâmbește ironic) Fiți fără teamă! Voi discuta cu el ca-ntre prieteni! Bătrânul cu mâna tremurândă ia lădița de la conte. MOȘUL:(naiv) Va să zică sunteți rude!? CONTELE DRACULA:(fără să-și stăpânească
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
cap se ridică de sub așternut. Ascultă. Bătăile se repetă. Boierul surprins de deranj la acea oră se ridică nervos din așternut de lângă nevastă. Deschide și în prag rămâne cu gura căscată când vede un necunoscut ciudat. CONTELE DRACULA:(în șoaptă) Conașule, am lăsat o lădiță cu galbeni țăranilor care-mi cresc urmașul. În schimbul lor să le oferi tot ce au nevoie. Dar dacă te îndeamnă necuratul să-i înșeli sau să-i jefuiești, îți sug sângele ție și întregului tău neam
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
în lungul coridorului. Boierul își face semnul crucii și intră, închizând ușa în urma sa. EXT. / BORDEI / ZI A doua zi boierul apare în fața bordeiului călare pe un cal alb. Țăranii ies afară speriați. BOIERUL : Cum îi merge copilului? MOȘUL: Bine, conașule! BABA: Aseară ne-a vizitat dracul... MOȘUL: Fă proasto, ăla a fost Omul Nopții! BOIERUL: Știu!... Jumătate din galbeni să-i ascundeți și să-i dați fătului când va crește mare. Cealaltă jumătate s-o folosiți pentru creșterea lui. Când
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
a intrat într-un magazin alimentar, Ștefan s-a îndreptat spre florăria din Piața Sfatului de unde a ales cincisprezece trandafiri albi, iar florăreasa, o țigăncușă drăguță îi pregăti un aranjament floral deosebit de frumos. Era pricepută în ciuda tinereții sale. - Ăsta merge conașule pentru o domnișoară ca să o ceri dă nevastă. Uite ce buchet ți-am făcut! Frumos ca și matale. Nu rezistă nicio domnișoară când i-l dai. - Măi fato, merg la spital nu la pețit! - Lasă, lasă, că știu eu că
FRAGENT 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345301_a_346630]
-
de gestica scenică, de franchețea cuvântului rostit, de unduirea vocii...! Câtă deosebire e aici de profilul multora, prea multora cântărețe ce apar cu haine aruncate pe ele, ca luate de-mprumut de la cineva cu altă măsură! Frumoasă ca mireasă de conaș, necontenit tânără, neîncetat duioasă, surâzâtoare, Anastasia Lazariuc luminează scena sau platoul cu lumină nefotonică, lumină umană! Ca rugăciunea, cântecul Anastasiei Lazariuc, ascultat la trezire și la pregătirea căderii în brațele visului, este prima și ultima datorie pioasă față de inima ce
ANASTASIA LAZARIUC. NU E ALT BINE CA-N SÂNUL CÂNTECELOR ANASTASIEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377041_a_378370]
-
Gloria a intrat în cofetărie, Ștefan s-a îndreptat spre florăria din Piața Sfatului de unde a ales cincisprezece trandafiri albi, iar florăreasa, o țigăncușă drăguță, i-a pregătit un aranjament floral deosebit de frumos. Era pricepută în ciuda tinereții sale. - Ăsta merge conașule pentru o domnișoară ca să o ceri dă nevastă. Uite ce buchet ți-am făcut! Frumos ca și matale. Nu rezistă nicio domnișoară când i-l dai. - Măi fato, merg la spital, nu la pețit! - Lasă, lasă, că știu eu că
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
plăti fără să mai comenteze prețul cerut, cu toate că văzuse un preț mult mai mic pentru firul de trandafir. Îl dublase țigăncușa. Nu se mai tocmi că era tânără și frumușică foc. Nu avea mai mult de cincisprezece - șaisprezece ani. - Auzi conașule? Ai să tă’nsori cu fata, să știi! Îi mai strigă țigăncușa din ușa florăriei. - ”Nu-i în toate mințile”, gândi bărbatul. Când reveni la mașină, Gloria îl aștepta cu un pachet de prăjituri și răcoritoare în mână. - Vai ce
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
doua zi dimineața, după ce prințesa vampirilor își părăsise pruncul la ușa unui bordei pentru a-l salva de urgia vânătorului. Locuitorii acelei așezări erau un bărbat slăbănog, bătut de griji și nevoi și o femeie cocoșată de muncă în slujba conașului. Amândoi abia își mai târau picioarele de durere, boală și subnutriție. De atâta trudă, nici copii nu făcuseră. În afară de bordeiul săpat sub mal nu aveau nicio palmă de pământ pe care să-l cultive, sau unde să-și crească măcar
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
în genunchi și-l priviră uimiți. - Fă, muiere, ce putere dumnezeiască ne ploconi cu așa frumusețe? - De, bărbate! L-o fi scăpat vreo zână din povești când a trecut pe deasupra bordeiului nostru! - Lasă prostiile și haide repejor cu el la conașul. - S-o fi rătăcit, săracul... - Cum să se rătăcească, fă, proasto? E mic și nu poate merge! - L-o fi adus barza...!? - Tu și la vârsta asta mai crezi în poveștile cu barza!? - o luă în tărbacă slăbănogul care dacă
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
o noapte cineva le călcă mica proprietate dăruită de stăpânul ținutului și bătu puternic în ușă. - Aoleu, bărbate, cin’ să fie-n miez de noapte? - se sperie femeia. - Vai de noi, dacă-s părinții băiatului? Ce ne facem? Ne omoară conașul, dacă rămânem fără el! - Și dacă-s tâlhari? La aceste cuvinte amuțiră. - Deschideți! Sunt om bun! - se auzi o voce răgușită. Cu groază se târâră până la ușă. În prag îi întâmpină un bărbat înalt, învăluit într-o pelerină neagră, cu
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
mea. Sărăntocii se priviră uimiți nepricepând o iotă din vorbele meșteșugite ale „boierului”. Acesta le înapoie pruncul, apoi ridică de jos o lădiță. - Țineți! Aici aveți suficienți galbeni ca să-mi creșteți nepoțelul așa cum se cuvine. - Vai, păcatele noastre, dacă află conașul satului că avem aur ne atârnă-n ștreang! - Fiți fără teamă! De asta mă ocup eu, iar de nu-mi dă ascultare, unde-i stau picioarele, îi va sta și capul! Auzind aceste amenințări, țăranii amuțiră. - Va purta numele de
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
moșiile socrului său, lovind nemilos cu biciul în stânga și-n dreapta în tot ce întâlnea în cale, bărbați, femei, copii. Într-una din zile ginerele organiză o vânătoare. Prințișor, mai iute de mână, săgetă o frumusețe de cerb. De ciudă, conașul îl plesni cu biciul. - Boierule, se enervă tânărul, dacă o singură dată mai ridici mâna asupra mea, te fac bucăți! - Îndrăznești să mă înfrunți, slugă blestemată!? - răcni conașul ridicând din nou biciul. Prințișor prinse biciul și-l răsturnă de pe cal
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
Prințișor, mai iute de mână, săgetă o frumusețe de cerb. De ciudă, conașul îl plesni cu biciul. - Boierule, se enervă tânărul, dacă o singură dată mai ridici mâna asupra mea, te fac bucăți! - Îndrăznești să mă înfrunți, slugă blestemată!? - răcni conașul ridicând din nou biciul. Prințișor prinse biciul și-l răsturnă de pe cal. Ca turbat că se făcuse de râs în fața vânătorilor, conașul trase spada gata să-l lovească. În clipa următoare Prințișor îi reteză gâtul cu propria-i armă. Cu toții
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
o singură dată mai ridici mâna asupra mea, te fac bucăți! - Îndrăznești să mă înfrunți, slugă blestemată!? - răcni conașul ridicând din nou biciul. Prințișor prinse biciul și-l răsturnă de pe cal. Ca turbat că se făcuse de râs în fața vânătorilor, conașul trase spada gata să-l lovească. În clipa următoare Prințișor îi reteză gâtul cu propria-i armă. Cu toții rămaseră uimiți de întâmplare. Până să se dezmeticească ceilalți, nepotul lui Dracula dădu pinteni armăsarului și se făcu nevăzut printre trunchiurile copacilor
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
Ne luăm, fiecare, rămas bun de la... Fifi Zburătoru'. Numai momîia nu. Ba da! Brusc, i se adresează: drum bun și să reveniți ca să vedeți cum s-a rezolvat murdara afacere Țigareta 2. Bună și momîia, nu? Aud din spate: Hei, conașule! Nu mă-ntorc: bănuiesc, cu ochiul pineal, neamu'. Iar: hei, conașule! Și simt lipăitul pașilor desculți tot mai aproape. Nu mă-ntorc. Din ce în ce mai agresiv: hei, conașule! Cînd să urc treptele de la Galeria Dominus, să scap, aud glasul mînios-exasperat al țigăncii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ba da! Brusc, i se adresează: drum bun și să reveniți ca să vedeți cum s-a rezolvat murdara afacere Țigareta 2. Bună și momîia, nu? Aud din spate: Hei, conașule! Nu mă-ntorc: bănuiesc, cu ochiul pineal, neamu'. Iar: hei, conașule! Și simt lipăitul pașilor desculți tot mai aproape. Nu mă-ntorc. Din ce în ce mai agresiv: hei, conașule! Cînd să urc treptele de la Galeria Dominus, să scap, aud glasul mînios-exasperat al țigăncii: hei, colega! Mai peste tot, la intrarea în impozantele edificii, tîrtani
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a rezolvat murdara afacere Țigareta 2. Bună și momîia, nu? Aud din spate: Hei, conașule! Nu mă-ntorc: bănuiesc, cu ochiul pineal, neamu'. Iar: hei, conașule! Și simt lipăitul pașilor desculți tot mai aproape. Nu mă-ntorc. Din ce în ce mai agresiv: hei, conașule! Cînd să urc treptele de la Galeria Dominus, să scap, aud glasul mînios-exasperat al țigăncii: hei, colega! Mai peste tot, la intrarea în impozantele edificii, tîrtani, vorba Chiriței, tîrtani bruneți, cu mîinile-n buzunare. Vreau doar să revăd somptuosul hol al Casei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îndurerată de fenomenul alienării individului în contexte ce contravin naturii umane sunt câteva argumente în favoarea perenității prozei scurte a lui B. Primul său roman, Moș Belea (1927), istorisire plată, monotonă a vieții și decăderii unui ofițer mediocru, a dezamăgit. Celelalte - Conașii (1935), Primii și ultimii pași (1939), Margot (1942) - sunt simple aglomerări de manifestări telurice ale unei categorii sociale parazitare, cu pasiuni doar fiziologice. Este o proză de un realism tern, apropiată de relatarea faptului divers. Mult diferit este volumul Amintiri
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
Cum sunt ei..., București, 1923; Doi vulpoi, București, 1923; Schițe umoristice, București, 1923; Nuvele, București, 1924; Schițe vesele, București, 1924; Un scos din pepeni, București, 1926; Moș Belea, București, 1927; Alte schițe vesele, București, 1928; La clubul decavaților, București, 1929; Conașii, București, 1935; Amintiri, București, 1937; Primii și ultimii pași, București, 1939; Margot, București, 1942; Schițe, București, 1957; Vine d-na și d-l gheneral și alte schițe, pref. B. Elvin, București, 1958; Opere alese, I-II, îngr. și introd. Niculae
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
Opere, III, 175-176; Constantinescu, Scrieri, I, 375-388; Octav Botez, „Un scos din pepeni”, VR, 1926, 9; T. Bobeș, „Ministrul”, comedie în 3 acte de d. G. Brăescu, „Politica”, 1927, 399; Mihail Sebastian, Chestiunea Caragiale - Brăescu, UVR, 1928, 51; G. Călinescu, „Conașii”, ALA, 1935, 782; Biberi, Études, 67-69; Sebastian, Eseuri, 413-419; D. I. Suchianu, Les „Amintiri” de M. Braesco, MOM, 1938, 941; Lupi, Umorismo, 20-21; Călinescu, Ist. lit. (1982), 782-785; Vianu, Arta, II, 135-137; Petru Comarnescu, Romanul unui umorist, TIL, 1943, 2069; Matei
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
pentru a le vorbi murdar. Dar trebuie să și conduc taxiul. Am o familie mare în Punjab. Le trimit... A fost întrerupt de ciripitul telefonului; s-a uitat la numele celui care suna și a răspuns, puțin plictisit: — Ziua bună, conașule Thomas. Ce ai mai făcut? Ai fost obraznic? Cât de obraznic? Către: Magiciansgirl1@yahoo.com De la: Thewalshes 1@eircom.net Subiect: Femeia cu câinele Dragă Anna, a „băgat mare“. (N-am înțeles niciodată expresia asta. Are vreo conotație vulgară? Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de deal, am deslușit cîțiva haragi de vie. Ajunsesem la un bordei cu acoperișul surpat. Printre scîndurile rărite de la ușă, ne privi un ochi crescut de spaimă. Era chiar una din neșcolarizate care ne deschise temătoare. - Tu ești, Floareo? - Eu, conașule. - Unde-i tac-tu? Fata făcu din umăr un gest vag. Însoțitorul ne lămuri că, pentru omor, omul stă la pușcărie. „De cînd l-a ucis pe Lacatușu cu paru’ ”, ne explică mai amplu el. Trecui în grabă peste asta
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mi-a adus vești de la bătrânul și bunul meu prieten - călugărul - care m-a așteptat de atâtea ori în prag de chilie... Cred că nici de astă dată nu a venit fără vești... Am alergat să-i deschid. --Să trăiești, conașule, și bine te-am găsit - m-a întâmpinat femeia de cum m-a văzut. --Bine ai venit. Intră, să-ți tragi sufletul. --Mulțămesc, conașule. A intrat continuând să vorbească. --De fiecare dată când intru la matale în casă, îți arăți inima
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că nici de astă dată nu a venit fără vești... Am alergat să-i deschid. --Să trăiești, conașule, și bine te-am găsit - m-a întâmpinat femeia de cum m-a văzut. --Bine ai venit. Intră, să-ți tragi sufletul. --Mulțămesc, conașule. A intrat continuând să vorbească. --De fiecare dată când intru la matale în casă, îți arăți inima bună... În timp ce vorbea, se străduia să dezlege nodurile basmalei pe care tocmai o scosese din sân. În sfârșit, când a reușit, din legătură
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se străduia să dezlege nodurile basmalei pe care tocmai o scosese din sân. În sfârșit, când a reușit, din legătură a ieșit la iveală o hârtie împăturită mărunt. Mi-a întins-o ca pe o ofrandă, adăugând: --Primește scrisoarea asta, conașule, și vorbele calde de la bărânul care te dorește și te așteaptă mereu - a sfârșit țiganca vorba, uitându-se la mine cu îndemn pe chip. “Să nu-l lași pe bătrân să te aștepte prea multă vreme, că ața s-o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]