1,261 matches
-
cu mândrie Victor Spirescu a mărturisit pentru jurnaliștii britanici că este un român cu mândrie, care trimite acasă bani la două săptămâni, pentru a se putea întoarce înapoi în România lui dragă. Pentru asta, împarte o casă cu alți șase conaționali, pentru care plătește chirie 600 de lire pe lună. Plătește impozite în Marea Britanie pentru cât câștigă, ca orice cetățean britanic obișnuit șii niciodată nu a beneficiat de niciun ajutor social, precizează tabloidul. Publicația îl admiră chiar pe român și spune
Klaus Iohannis i-a scris lui Victor Spirescu, primul român ajuns în Marea Britanie în 2014 by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103757_a_105049]
-
bun cunoscător al cinematografului românesc. Printre altele, el mai remarcă « măiestria autorului de a contura, discret și constant, o anumită viață burgheză tridimensională ». Holywood Reporter, prin cronicarul său Leslie Fileperin crede, cu justețe, că « raportat chiar la stilul minimalist al conaționalilor săi, Radu Muntean se dovedește un povestitor laconic care, acum, în Un etaj mai jos, și-a împins estetica până la interesante limite extreme ». Așadar, grăbitul și bonomul protagonist domn Pătrașcu, interpretat de actorul acestor zile, Teodor Corban (Aferim) a fost
Cannes 2015. Radu Muntean, aplaudat de la etajele criticii Despre crimă, cu sau fără Kant în mână by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/102042_a_103334]
-
limbii române vorbite în afara granițelor României prin sprijinirea editării și circulației cărților, ziarelor, revistelor sau producțiilor audiovizuale; - va fi încurajată difuzarea în România a presei scrise și audiovizuale din comunitățile românești de peste hotare, pentru asigurarea unei bune cunoașteri a preocupărilor conaționalilor noștri; - va fi sprijinită difuzarea informațiilor despre comunitățile românești din vecinătate în rândul comunităților românești din emigrație și ale originarilor din România, astfel încât aceștia să poată veni în ajutorul etnicilor români din țările vecine, aflați în dificultate; - o atenție deosebită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
române de pretutindeni, care stă și la baza parteneriatului actual, se va crea cadrul în care, localități și organizații din țară vor prezenta diferite oportunități pentru interese culturale, ca și interese comerciale sau industriale pe care le-ar putea avea conaționalii noștri din străinătate, activități educaționale dar chiar și terenuri sau facilități economice oferite, care să conducă la apropierea de interese și conjugarea unor eforturi pornite de jos, de pe plan local; ceea ce garantează stabilirea de legături personale și de tradiție directă
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 by http://uzp.org.ro/proiecte-pregatirea-si-cadrul-sarbatoririi-zilei-limbii-romane-2014/ [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
Astfel, în afara interesului pentru tematica prelegerilor oferite și cea a dezbaterilor propuse, noi vom sugera primarilor, ca și unor patronate să vină cu propuneri concrete ajungându-se la unele „înfieri reciproce”, a localităților de către anumite comunități din străinătate, sau a conaționalilor din străinătate care nu mai au vreo legătură cu locurile natale, în localități care le oferă o anumită atenție, loturi pentru o reședință temporară, mediu de afaceri, de patronaj cultural asupra așezămintelor și instituțiilor de asistență sau de educație, de la
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 by http://uzp.org.ro/proiecte-pregatirea-si-cadrul-sarbatoririi-zilei-limbii-romane-2014/ [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
unor premii substanțiale care să capete prestigiu și chiar circulație internațională precum Premiile latinității, ale francofoniei, etc 6. FESTIVALURI-CONCURS ALE FOLCLORULUI ENCLAVELOR ROMÂNEȘTI DIN JURUL GRANIȚELOR - se vor organiza în colaborare cu localități și județe limitrofe granițelor care, conform relațiilor cu conaționalii din vecinătate au stabilite asemenea acțiuni sau doresc să le lărgească. Pe teritoriul lor se va organiza prima etapă a acestor concursuri, dând posibilități de participare cât mai multor echipe din teritorii străine, dar și de comparație, echivalare sau diferențiere
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 by http://uzp.org.ro/proiecte-pregatirea-si-cadrul-sarbatoririi-zilei-limbii-romane-2014/ [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
nava piraților. În urma lor comandantul întocmi actele de raportare a jafului, solicită plata asiguratorie a mărfii și despăgubirea familiilor celor doi bravi mateloți dispăruți pe timpul atacului pirateresc. Spre norocul celor doi însă, pirații s-au dovedit mult mai omenoși decât conaționalii, iar când a fost livrată marfa, unui tip pe nume Mbobo, Titi a fost dus cu șalupa și lăsat pe teritoriul acestuia. Pe parcursul drumului cu șalupa Iusuf, cel care conducea îi spuse plin de admirație: - Băi, Titi, măi, ge norocoz
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Norocosul_titi.html [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
dr. med. vet. Mihai PETCU, care este și președinte de onoare, specialist provenit de la Agroindustriala Pantelimon. Domnilor, puneți tehnocrații să conducă sectoarele vitale ale economiei naționale și rezultatele nu vor întârzia să apară. În opinia reporterului, ca și a multor conaționali, România poate supraviețui la cote normale dacă vom acorda atenția cuvenită agriculturii și turismului. Doar atât și va fi suficient. Pompiliu COMȘA Referință Bibliografică: Galateanul Gavrila Tuchilus,ministru al agriculturii / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 364, Anul
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Galateanul_gavrila_tuchilus_ministru_al_agriculturii.html [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
doamnă. Refuzul multor români de a semna listele de susținători indiferent de partid sau candidați este o formă de protest, un fel de grevă japoneză în stil mioritic. Un act simbolic într-o democrație bolnăvicioasă în care o parte dintre conaționali consideră că dacă nu semnează listele de susținători fac rău politicienilor. Pentru unii dintre cetățeni, CNP-ul este un bun național, aur curat. CNP-ul este chiar mai important decât oamenii sau decât însăși România: - Lasă așa, să se fure
Am strâns semnături pentru parlamentare și am aflat care este cea mai mare frică a românilor: „Nici dacă îmi dai bani nu-ți dau CNP-ul!” by https://republica.ro/am-strans-semnaturi-pentru-parlamentare-si-am-aflat-care-este-cea-mai-mare-frica-a-romanilor-znici-daca [Corola-blog/BlogPost/338215_a_339544]
-
prieteni! Refuzul multor români de a semna listele de susținători, indiferent de partid sau candidați, este o formă de protest, un fel de grevă japoneză în stil mioritic. Un act simbolic într-o democrație bolnăvicioasă în care o parte dintre conaționali consideră că dacă nu semnează listele de susținători fac rău politicienilor. Adevărul este exact pe dos pentru că în mod inconștient ne facem rău singuri. Nu vă exagerez că am fost șocat de furia oamenilor întâlniți, multe situații neputând fi reproduse
Am strâns semnături pentru parlamentare și am aflat care este cea mai mare frică a românilor: „Nici dacă îmi dai bani nu-ți dau CNP-ul!” by https://republica.ro/am-strans-semnaturi-pentru-parlamentare-si-am-aflat-care-este-cea-mai-mare-frica-a-romanilor-znici-daca [Corola-blog/BlogPost/338215_a_339544]
-
se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
ar fi chemat să primească refugiații, nu știu dacă există. Există tratate prin care România s-a obligat să primească refugiații, dar asta în cazul în care ei vin de bună voie pe teritoriul nostru. Faptul că au plecat mulți conaționali în alte țări, ne-ar obliga moral cel mult față de țările respective. Putem vorbi de o dorință de a primi refugiați, bazată pe considerente morale, dar decizia de a-i primi și de a aloca fondurile statului trebuie luată prin
E perfect posibil să fii ospitalier, dar să nu accepți pe oricine by https://republica.ro/romania-si-xenofobia-e-perfect-posibil-sa-fii-ospitalier-dar-sa-nu-accepti-pe-oricine [Corola-blog/BlogPost/337852_a_339181]
-
zicala” românească ” Avem cu ce ne mândri dar nu ne vede nimeni”, iar sala Brâncuși este locul perfect unde peste 100 de artiști români au ocazia de a expune timp de o lună pentru ochii vizitatorilor străini dar și ai conaționalilor. Organizatorii sunt: Asociația Atheneum și Uniunea Artiștilor Plastici, cu colaborarea EvArt Agency. Juriul de preselecție este format din artiști plastici consacrați în domeniile specifice. Curatorul expoziției este binecunoscutul om de cultură dr. George Radu Serafim. Mai multe informații pe http
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/galeria-vibratiilor-tinere/ [Corola-blog/BlogPost/93389_a_94681]
-
lor de ieri și de azi, Sergiu Cioiu. Sub ascultarea inimii, prietenia nu are în cale nimic, nici măcar un ocean! Când s-a întors acasă Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” a adus o veste din Canada: vestea iubirii, prieteniei unui conațional român, artist iubit și neuitat de români, românul de peste ocean, Sergiu Cioiu! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Sergiu Cioiu. România din conștiința artistului / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1418, Anul IV, 18
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1416321629.html [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
pe Facebook, mobilizarea extraordinară a moldovenilor din diaspora pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Cei stabiliți peste hotare plasează filmulețe video și fotografii făcute în timpul călătoriilor spre cele mai apropiate secții de votare și îi îndeamnă și pe conaționali să nu fie indiferenți. "E extraordinar ce fac moldovenii din diaspora astăzi și ce se întâmplă pe grupul Adoptă un vot: moldoveni care zboară mii de km până la o secție de votare, moldoveni care oferă primilor cazare gratis, moldoveni care
REZULTATE ALEGERI REPUBLICA MOLDOVA 2016. Maia Sandu vs. Igor Dodon, ultimele informații by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104207_a_105499]
-
dedicate în mod special Diasporei au contribuit la reflectarea vieții de zi cu zi a românilor, accentuându-se regulile legislației acestor state, ale pieței muncii, coagularea românilor în jurul Bisericii Ortodoxe. Am reușit să ne constituim într-un ghid util pentru conaționalii noștri, alăturându-ne demersului național de a-i îndemna pe românii care sunt în străinătate să se înscrie în evidența autorităților române, acțiune necesară deopotrivă lor și țării natale. Întotdeauna am militat consecvent pentru întoarcerea lor acasă. De asemeni, am
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
Grimur Hakonarson cu The Rams (Despre oamnei și oi / Premiul Un certain regard). Îl revedeam la TIFF iar la Salonic aveam să asistăm la un alt mare succes al lui Hakonarson - distincția supremă, Golden Alexander Theo Anghelopoulos. La actuala ediție, conaționalul său, Guomundur Arnar Guomundsson, l-a urmat pe scara ierarhică a recompenselor cu Premiul special al juriului Silver Alexander, pentru Heartstone. Alexandru Papadopol nu a fost uitat de admiratoare Din nou un sat pierdut în friguroasa Islandă care, în puținele
Festivalul internațional al filmului de la Salonic. Cecuri în alb pentru cineaștii de mâine by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/104247_a_105539]
-
STARPRESS 2014, la Ziua Limbii Române - alaturi de noi , Bunului Dumnezeu că a îngaduit și ne-a sprijinit în tot ce am întreprins. Cunoașterea și vorbirea limbii române este o dovadă de patriotism și de profund respect al individului față de conaționali și față de sine, dar și față de înaintașii care s-au jertfit ca noi să putem vorbi astăzi cu mândrie limba română în interiorul și exteriorul fruntariilor patriei. La mulți ani Limbii Române, la mulți ani - tuturor, la mulți ani românilor, oriunde
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442316963.html [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
pastor la episcop , după canoanele reformaților sunt câteva trepte obligatorii de urmat, nu și de o asemenea scânteie revoluționară, care pe dovezi, are atâta credință dumnezească câți păduchi are o balena pe burtă! De mare ajutor i-a fost și conaționalul său iubit Imre Asztalos, unul din puținii unguri care pentru interese ascunse atunci, dar cunoscute acum, și-a luat un nume de olah: Virgil Măgureanu și i-a mers foarte bine în fruntea Serviciului Român de Informații, timp de nouă
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1394956752.html [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
ducem mai departe fiindcă doar așa vom fi demni să viețuim pe plaiurile unde s-a zămislit neasemuita alcătuire de cuvinte romanești. Planurile noastre erau în 2009, de a cuceri Mapamondul... și colțurile cele mai indepartatea ale acestuia unde locuiesc conaționali români! Este o glumă, dar dacă stau bine să mă gândesc ar putea fi și un lucru serios. Ceea ce ne dorim noi, ca post de radio, este doar să intrăm în casele oamenilor, în sufletul românilor aflați în diaspora să
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” by http://uzp.org.ro/interviu-cu-ecaterina-cimpean-director-general-la-radio-prodiaspora/ [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
ce e rău și ce e bine, e împiedicat să-și dea seama cine voiește cu adevărat binele Țării și cine nu. Suntem însă prefect conștienți de disproporția teribilă de forțe. Una peste alta, suntem poporul din Europa cu cei mai mulți conaționali care trăiesc în afara granițelor de stat. De aici rezidă rolul Ligii Internaționale a Românilor, importanța acesteia. CÂND NU-ȚI MAI ESTE DE FOLOS, O PUI LA COLȚ PE COJI DE NUCĂ După 14 ani de procese interminabile pe la diferite instanțe
DUPĂ CE LE-AU CERŞIT VOTURILE PENTRU A ACCEDE LA PUTERE, GUVERNUL ŞI PREŞEDINŢIA, PRIN APARATUL REPRESIV AL JUSTIŢIEI, SE LEAPĂDĂ DE ROMÂNII DIN DIASPORA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 333 din 29 noi by http://confluente.ro/Dupa_ce_le_au_cersit_voturile_pentru_a_accede_la_putere_guvernul_si_presedintia_prin_aparatul_represiv_al_justitiei_se_.html [Corola-blog/BlogPost/364569_a_365898]
-
cu cuvântul înțelepciunei ... ” Prin toate înfăptuirile sale, Andrei Șaguna rămâne în istoria neamului ca un vrednic fiu, ce i-a slujit cu credință, prin toate încercările timpurilor grele în care a trăit, punând mai presus de toate, interesele arzătoare ale conaționalilor săi. Bibliografie: 1. Bărbulescu, Mihai, Deletant, Dennis, Hitchins, Keith, ș.a., Istoria României, București: Editura Enciclopedică, 1998; 2. Lupaș, Ioan, Viața și faptele lui Andrei Șaguna, Mitropolitul Ardealului, București: Editura „Casa Școalelor”, 1926; George Baciu Referință Bibliografică: ANDREI ȘAGUNA / George Baciu
ANDREI ŞAGUNA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Andrei_saguna.html [Corola-blog/BlogPost/367416_a_368745]
-
ne așează pe fiecare într-un loc mai ferit sau mai plin de primejdii, fără să avem nici un merit și, poate, nicio vină”, pe Giorgio și Vito, cei doi italieni ce „se grăbesc încet și ajung departe”, în contradicție cu conaționalul lor Speedy, „veșnic în luptă cu timpul care curge prea lent”. Mai era pe același drum și Nelson, fotograful brazilian, cele trei unguroaice „nu foarte dornice de o tovărășie comună”, dar care sunt salutate și îmbrățișate camaraderește la o revedere
TREIZECI ȘI TREI DE ZILE DE FERICIRE AUTOR ION DUMITRAȘCU, SAU CALEA SPRE UN PRIETEN de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1450344572.html [Corola-blog/BlogPost/365885_a_367214]
-
si respectul față de țara și neamul meu. În toți acești ani, pe lângă faptul ca m-am integrat corect in societatea canadiana, am urmărit continuu, cu emoții și speranțe, societatea româneasca. Mereu am fost și sunt interesat de viata și gândirea conaționalilor mei, de direcțiile prin educație și propagandă, de randamentul lor social, de cultura și aspirațiile lor. Cu mare tristețe mărturisesc ca, locul entuziasmului si al speranțelor de acum șaisprezece ani au fost luate, an de an, de tot mai multe
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1454559325.html [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
replică tuturor românilor. Văzând că sunt lipsit de drepturile cetățenești, m-am adresat președintelui Traian Băsescu care a jurat să respecte Constituția României. A jurat de forma, de protocol. Niciodată nu am să accept asemenea insulte la adresa mea și-a conaționalilor mei, deci in ultima instanță mă adresez DVS, cu speranța că Justiția Română veghează la respectarea CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI și apără demnitatea cetățenilor români. Chiar dacă acest denut penal vine numai din partea mea acum, vă asigur că mulți cetățeni români sunt la fel de
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1454559325.html [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]