206 matches
-
pot fi aproximați cu ajutorul funcțiilor polinomiale, putere și exponențiale. În cazul în care există un ritm de creștere uniform crescător sau descrescător, se vor utiliza funcțiile logaritmice sau semilogaritmice, iar când prezintă limite inferioare sau superioare, puncte de schimbare a concavității sau convexității, se pot folosi funcțiile omografice, logistice sau cele care prezintă asimptote. Funcțiile polinomiale sunt utilizate atunci între variabila dependentă și cea independentă, sunt legături proporționale sau evoluții oscilante. Pentru determinarea funcției matematice de prognoză se poate folosi metoda
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
pot fi aproximați cu ajutorul funcțiilor polinomiale, putere și exponențiale. În cazul în care există un ritm de creștere uniform crescător sau descrescător, se vor utiliza funcțiile logaritmice sau semilogaritmice, iar când prezintă limite inferioare sau superioare, puncte de schimbare a concavității sau convexității, se pot folosi funcțiile omografice, logistice sau cele care prezintă asimptote. Funcțiile polinomiale sunt utilizate atunci între variabila dependentă și cea independentă, sunt legături proporționale sau evoluții oscilante. Pentru determinarea funcției matematice de prognoză se poate folosi metoda
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
esofagul, cu nervul frenic stâng, nervul vag stâng și nervul recurent stâng, care naște la acest nivel, trecând inferior și posterior de crosă pentru a se plasa în șanțul traheo-esofagian stâng. Ligamentul arterial (vestigiu al canalului arterial) este situat între concavitatea arcului aortic și artera pulmonară stângă (se secționează pentru alungirea chirurgicală a ramului pulmonar). Aorta descendentă se situează inițial pe flancul stâng al coloanei vertebrale, pentru ca ulterior să se plaseze anterior de ea, pentru a trece prin hiatusul aortic în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
aortică. Se excizează aorta ascendentă distală și arcul aortic proximal. Planul de secțiune al aortei începe la marginea dreaptă a originii trunchiului arterial brahiocefalic și merge până la circa 1 cm proximal de inserția ligamentului arterial și nervul laringeu recurent pe concavitatea crosei aortice. Se realizează anastomoza cu crosa aortică cu fir de Prolene 3.0, 4.0 sau 5.0 în sutură continuă. Pot fi puse și câteva fire separate cu petece de Teflon în porțiunea posterioară. Sutura poate fi sprijinită
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
aorta descendentă toracică. Timpul următor este croirea bontului de crosă aortică ce va fi anastomozat la proteza vasculară ce va înlocui aorta descendentă toracică. Se utilizează de obicei o incizie oblică ce pornește de la extremitatea distală a aortei ascendente de pe concavitatea crosei aortice și merge până distal de originea arterei subclavii stângi pe convexitatea arcului aortic. Uneori porțiunea distală a crosei aortice este modificată sever de procesul aterosclerotic sau este calcificată. In această situație artera subclavie stângă este preparată separat, iar
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
s-au organizat În colective, Împărțind sarcinile și realizând astfel o muncă mai concentrată. Primul produs obținut a fost spațiul de clasă numit de ei Înșiși „bob de fasole―, fiind o configurație formală În care sinuozitatea planului este determinată de concavitățile pereților. Interesant este faptul că singurul criteriu pus În discuție l-a constituit lumina pe planul de lucru pentru scris și citit, dar nimic mai mult, În restul sălii iluminarea din exterior nepreocupându-i pe copii. Acest gest se datorează
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
când este în cantitate de peste 1l. Se pot pune în evidență: mărirea de volum a abdomenului cu aspect de batracian sau 257 CIROZE HEPATICE obuz, micșorarea distanței dintre simfiza pubiană și ombilic, circulație colaterală, evaginarea ombilicului, hernii diverse, matitate cu concavitatea în sus, semnul valului, matitate deplasabilă pe flancuri, ascensionarea diafragmului. Când sindromul ascitoedematos este subclinic, creșterea în greutate cu peste 1kg în 3-4 zile atrage atenția asupra sa. În 5-10% din cazuri ascita este acompaniată de hidrotorax, de regulă drept
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
tăcerii absolute: În odaie prin unghere În această dulce pace S-a țesut painjiniș Îmi ridic privirea-n pod Și prin cărțile în vravuri Și ascult cum învălișul Umblă șoarecii furiș De la cărți ei mi le rod. Se trage în concavitatea odăii, reintră în cursul propriei existențe și de aci în mitul nației, încît, pierdut departe în fabula fără fund, abia simte mâinile reci ale femeii. Se-ntunecă. Apoi cade într-o mândră indiferență: Piară-mi ochii turburători din cale, Vino
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
comune (a. iliaca communis) dreaptă și stângă, existând uneori și o a treia ramură (mult mai subțire) care continuă direcția aortei artera sacrată medie (a. sacralis mediana). Bifurcarea aortei nu este perfect simetrică (Shah, 1978). Aorta prezintă o curbatură cu concavitatea posterioară în porțiunea sa infrarenală (fig. 3.1). ARTERELE ILIACE COMUNE cu o lungime de 5-7 cm se îndreaptă în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul articulației sacroiliace să se dividă în două ramuri - arterele iliace externe (a
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
grupele premolari, molari, sunt suprafețe - denumite suprafețe ocluzale, la grupul frontal (incisivo-canin) aceste fețe sunt reduse la dimensiunea unei margini și de aceea se numesc margini incizale. Suprafețele cu orientare verticală sunt în general convexe, cu două excepții unde apar concavități: pe fețele orale ale incisivilor și caninilor, în două treimi incizale și pe fețele proximale ale unor laterali, în zona de protecție a papilelor gingivale. Când unim convexitățile maxime ale suprafețelor verticale ale unui dinte extras, obținem ecuatorul anatomic (Fig
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
baza la nivelul coletului. Forma marginilor corespunde profilului fețelor vestibulare și palatinale. Fața distală are un contur asemănător celui al feței meziale, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este convex mai accentuat decât al feței meziale. Marginea de colet are concavitatea spre rădăcină, ca și la fața mezială, dar această concavitate este mai puțin accentuată. Rădăcina - axial are formă de con efilat. Secțiunea în plan transversal este ovalară, aplatizată mezio-distal. Pe fețele proximale ale rădăcinii sunt prezente șanțuri longitudinale, vizibile mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și palatinale. Fața distală are un contur asemănător celui al feței meziale, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este convex mai accentuat decât al feței meziale. Marginea de colet are concavitatea spre rădăcină, ca și la fața mezială, dar această concavitate este mai puțin accentuată. Rădăcina - axial are formă de con efilat. Secțiunea în plan transversal este ovalară, aplatizată mezio-distal. Pe fețele proximale ale rădăcinii sunt prezente șanțuri longitudinale, vizibile mai ales în treimea mijlocie. Caracteristici pentru individualizare: -coroana este mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și mezio-distal în treimea cervicală. Fața vestibulară are contur dreptunghiular, determinat de diferența mare între înălțime și lățime. Marginea incizală, orizontală, se întâlnește cu marginile proximale în unghiuri drepte. Marginea cervicală are formă de linie curbă cu rază mică și concavitatea spre incizal. Marginile proximale au dimensiuni egale, fiind paralele în două treimi incizale și convergente spre colet. Relieful feței vestibulare este marcat de prezența a două șanțuri verticale ce separă cei trei lobi de creștere, cu dimensiuni egale. Fața linguală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a două șanțuri verticale ce separă cei trei lobi de creștere, cu dimensiuni egale. Fața linguală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse mezio-distal. Relieful feței linguale este asemănător cu al feței palatinale a incisivilor superiori, dar concavitatea din cele două treimi incizale este mult mai ștearsă, iar convexitatea ce marchează cingulumul este mai puțin proeminentă (de aceea unii autori afirmă că nu există cingulum). Crestele marginale sunt mai șterse și supracingular nu există foramen caecum. ' Fețele proximale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o mare diferență între înălțimea feței vestibulare și a feței linguale. Fața vestibulară are un contur asemănător cu al caninului, dar cu dimensiuni mai reduse și cu “V”-ul ocluzal mult mai deschis. Marginea cervicală are formă de semicerc cu concavitatea orientată ocluzal. Marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre colet, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă. Relieful feței vestibulare este convex în toate sensurile, dar convexitatea în sens mezio-distal este mai accentuată pe toată lungimea coroanei. Convexitatea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
între cei doi cuspizi. Relieful feței ocluzale este reprezentat de doi cuspizi, cel vestibular fiind de două ori mai mare ca cel lingual. Cei doi cuspizi sunt separați de șanțul principal intercuspidian, mezio-distal, situat mai aproape de fața linguală, curb, cu concavitatea spre vestibular. Șanțul intercuspidian se termină în două fose, mezială și distală, cea distală fiind mai mare. Creasta ocluzală a cuspidului vestibular este mai mare și mai pronunțată decât a cuspidului lingual. Rădăcina are formă de con efilat, ușor aplatizată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Fața vestibulară are un contur delimitat de patru margini. Marginile proximale au dimensiuni egale cu ale feței vestibulare a premolarului 1, sunt convergente spre colet, marginea distală fiind mai scurtă și mai convexă. Marginea cervicală are formă de semicerc, cu concavitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală are formă de “V” larg deschis, mai rotunjit decât la ceilalți premolari. Relieful este convex în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. In treimea ocluzală există două șanțuri verticale ce delimitează cei trei lobi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
proximale sunt convergente spre lingual, marginea mezială fiind mai mare ca cea distală. Relieful poate prezenta două variante morfologice: -cu doi cuspizi, cel vestibular fiind mai mare ca cel lingual, separați printr-un șanț intercuspidian cu direcție mezio-distală, curb, cu concavitatea orientată spre vestibular. Fosele marginale sunt situate mai aproape de regiunea vestibulară a coroanei, cea distală fiind mai mare ca cea mezială; -cu trei cuspizi, când conturul feței ocluzale este mai pătrat, cu latura linguală mai mare ca cea vestibulară. Cuspizii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un organ pereche, situat în regiunea lombară, paravertebral, imediat sub grilajul costal. Forma este de bob de fasole, iar dimensiunile medii sunt de 12 cm lungime, 6 cm lățime și 3 cm grosime. Hilul renal este zona situată la nivelul concavității rinichiului, unde se regăsesc (Fig. 37): - vascularizația (artera renală, vena renală, vase limfatice) și inervația rinichiului sinusul renal - zona în care se deschide ureterul formând pelvisul (bazinetul) renal. Rinichiul este format din parenchim și sistemul colector. Parenchimul are două zone
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
aer, folosind această suprafață și o altă suprafață de referință, perfect plană. Figura de interferență observată în lumină monocromatică la incidență normală este cea din figura. Despre suprafața analizată se poate afirma că: a. este perfect plană; b. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul milimetrilor; c. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul lungimii de undă a radiației folosite; d. prezintă o denivelare cu înălțime de ordinul milimetrilor. 2. Fasciculele de lumină paraxiale: a. formează unghiuri mici sau nule cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
referință, perfect plană. Figura de interferență observată în lumină monocromatică la incidență normală este cea din figura. Despre suprafața analizată se poate afirma că: a. este perfect plană; b. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul milimetrilor; c. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul lungimii de undă a radiației folosite; d. prezintă o denivelare cu înălțime de ordinul milimetrilor. 2. Fasciculele de lumină paraxiale: a. formează unghiuri mici sau nule cu axa optică principală ; b. se refractă prin focarul imagine
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
și volumul maselor celulare care vor forma diferitele segmente ale inimii drepte și stângi. Mezoblastul cardiogenetic migrează de la nivelul liniei primitive pe părțile laterale ale membranei orofaringiene și se dispune rostral acesteia, formând aria cardiogenă care are formă semilunară cu concavitatea caudal Histogeneza cardiacă derivă din celulele mezenchimului angioblastic, epiteliului celomic splahnopleural medial și celulele crestelor neurale, importantă sursă extracardiacă. Aceste celule participă la formarea endocardului și celulelor mezenchimale cardiace formatoare ale țesutului valvular al inimii, miocardului, incluzând țesutul excito-conductor și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
trunchiul pulmonar și aorta, respectiv în teaca comună a pericardului seros. La originea sa trunchiul pulmonar este dispus anterior, extremitatea proximală fiind situată între vârfurile anteromediale ale celor 2 auricule. Trunchiul pulmonar trece posterior și spre stâng dispunându-se în concavitatea arcului aortic. La acest nivel se bifurcă în cele 2 artere pulmonare dreaptă și stângă. Artera pulmonară dreaptă trece posterior de aorta ascendentă și de vena cavă superioară, iar artera pulmonară stângă anterior de aorta descendentă. Porțiunea persistentă a ductului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
matității cardiace relative reprezintă proiecția întregii fețe sternocostale la nivelul peretelui anterior toracic, inclusiv porțiunile acoperite de marginile anterioare ale plămânilor, care nu pot fi determinate prin examen clinic, adică prin percuție. Aria se delimitează unind prin linii curbe (cu concavitatea spre centrul zonei de proiecție) patru puncte extreme: Vena cavă superioară - spațiul 2 intercostal drept sau al treilea cartilaj costal drept, la 1,2cm de marginea sternală dreaptă; Vena cavă inferioară - cartilajul 6 costal drept, la 1cm lateral de linia
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fără interpunerea marginilor anterioare ale plămânilor se numește aria matității cardiace absolute și poate fi determinată prin percuție. Limitele sale sunt: medial, la dreapta marginea stângă a sternului; superior, la stânga proiecția marginii anterioare a plămânului stâng, o linie curba cu concavitatea inferior și medial, ce unește cartilajul costal IV din stânga cu proiecția vârfului cordului; inferior: matitatea cardiacă se continuă fără limită clară de demarcație cu matitatea lobului stâng hepatic, proiecția întinzându-se până în dreptul cupolei diafragmatice ~ spațiul V intercostal stâng. Proiecția
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]