561 matches
-
și trebuie) văzut, adică ansamblul unei practici odioase, chiar și cînd ele îmbracă staniolul perfidiei zîmbitoare. Ei bine, întregul front democrat înfiripat, ca o minune, după 1989, a preluat acest comportament de la cei care au înfruntat, psihic și fizic, teroarea concentraționară și a încercat să-l impună societății post totalitare. Că această societate n-a prizat în totalitate, din varii cauze, pe care le și cunoaștem, soluția comportamentală a opoziției e o altă chestiune. (Gravă și cu repercusiuni nebănuite în durată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sensibilitate și emoție, în care realismul și metafora, poezia și duritatea se contopesc amețitor. Un spectacol actual, deși nu aparține unei perioade de tranziție; un spectacol în care fiecare dintre noi se poate regăsi; un spectacol împotriva uitării unui sistem concentraționar, a "mașinii de vînt" care nu seamănă doar vrajbă și furtună, care nu distruge doar "celula de bază a societății", ci minează din interior echilibrul și așa precar al omului." Mioara Adina Avram (Monitorul, 17 iunie 2000) Părerea autorului " Mașina
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ai revoluției socialiste? CÎte au murit În Închisori, În lag...re de munc... forțat..., În centrele de reeducare și În spitalele psihiatrice? Nu știm. CÎte ființe umane au fost deținute f...r... motiv sau din motive false În vastul univers concentraționar al României roșii? Nu știm. CÎte ființe umane au fost h...rțuite ani de zile și În cele din urm... distruse de filajele terorizante și de anchetele inutil repetate? Nu știm. CÎte ființe umane și-au v...zut viețile zdrobite
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
părea fără sfârșit, o noapte continuă, i-a năruit fie și intermitent ființa: „Ochii îmi sunt închiși. Sub pleoape - numai întuneric. Nu îmi mai simt brațele. Nu îmi mai simt picioarele. Mă dizolv...” Îndârjirea de a se abstrage din realul concentraționar, ingeniozitatea de a se separa de el n-o ajută pe deținută să scape totuși de agresivitatea mizeriilor în avalanșă, dozate când savant, progresiv, când grosolan, brutal de torționari. Paginile cărții se precipită, se contorsionează, se zbat, respiră în sincope
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
cu o claritate analitică din care nu lipsesc nici melancolia, nici cinismul sau sinceritatea brutală, alternând într-un joc de trăiri subtile. Moartea centaurului (1970), volum de proze scurte și nuvele, prefigurează romanul Dyonis sărmanu (1984). Universul romanului este unul concentraționar: într-un oraș care trebuia scufundat și reconstruit, sosește un ordin de „dispersare” a trei categorii de oameni: bătrâni, oligofreni și intelectuali. Aceștia trebuiau supuși la tot felul de experiențe de supraviețuire. Și Dyonis sărmanu este conceput în dublu plan
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
în schimb prozele scurte compun o atmosferă încărcată de mister psihologic, cu fibre de halucinație și cu acel amestec „simbolist” de glacialitate și incandescență, de voyeurism și morbideță estetizantă. În Scrisori către Monalisa, totul e limpede: tema spațiului închis, universul concentraționar, lume în care de la sublim la sordid nu este nici măcar un pas. Mizerie și tensionare, spațiu populat pestriț, cu destine și temperamente din varii geografii etnoreligioase. Tema emigrantului-captiv (aici, tocmai într-un hotel numit Arkadia) este - ca și pattern-ul
BELIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
sat să nu-l facă să sufere fizic. Clonele erau furioase și, fără putință de tăgadă, printre ele exista un agitator. Lipsa lui Stin îl făcuse să sugereze că tocmai el ar putea fi cel care aprinde spiritele împotriva regimului concentraționar impus de călugări. Deși nu putea fi nicidecum sigur, îi spusese Abatelui de presimțirile sale. Obținuse un răspuns în doi peri și acum ezita să continue discuția. Decise că nu avea mare lucru de pierdut. ― De ce crezi că Stin nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de circa treizeci de ani. Din gurile obsedant de asemănătoare ale acelor oameni nu ieșea nici un cuvânt care să aibă vreo legătură cu ceea ce noi trăim și cunoaștem. Păreau niște internați care de treizeci de ani locuiesc într-un univers concentraționar: autoritatea lor avea ceva mort, dar sentimentul ei încă mai emana din trupurile lor. Evocările lui Fanfani 2 cu privire la ancien régime, marcate de o lipsă de prejudecăți bombastică, erau atât de nesincere, încât frizau delirul; tinerii descriși de Moro erau
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
paginii, În dreptul unor acuzații dintre cele mai compromițătoare și fanteziste. Se pune mai ales problema credibilității acestor „mărturisiri” autoacuzatoare. Volumul Lidiei Ionescu Stăniloae ne permite să coroborăm informațiile și surprinde drama unei familii care Își pierde un membru În universul concentraționar și este părăsită de unii apropiați (pp. 257 și urm.). CÎteodată sensul unor afirmații este neclar sau nu poate fi decriptat. Vorbind despre șicanele la care a fost supus la Institutul Teologic din Sibiu nepotul profesorului Dumitru Stăniloae (Dumitraș), Lidia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dovedit resentimentul. La Începuturile regimului comunist „vinovăția” victimelor era prestabilită. Dreptul penal În vigoare În România veche a fost abandonat, adoptîndu-se În schimb cel sovietic, În care autoacuzarea juca un rol foarte important. Apărarea putea solicita, practic, doar clemență. Sistemul concentraționar românesc cuprindea la Începutul deceniului cinci 75 de penitenciare și lagăre de muncă. Se conturase o specializare a locurilor de detenție. Închisoarea de la Sighet a ajuns cunoscută ca fiind a „demnitarilor”, deoarece acolo au fost Încarcerați preponderent foști prim-miniștri
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
croit independent destinul În conformitate cu obiectivele sale strict determinate și aspirațiile proprii este reflectat de cazul tehnocratului. În contratimp cu aceste dovezi de adaptare la mediu este povestea lui Horia Homănă, tipul inadaptatului și revoltatului social, care ne informează despre universul concentraționar comunist de la Gherla, comportamentul torționarilor, solidaritatea victimelor, comunicarea orală și transmiterea culturii interzise prin memorie, de la gură la ureche prin traseul gîndului, metodele de rezistență, continuarea hărțuielii după eliberare. Lupta pentru apărarea credinței proprii, ce i-a marcat viața, relația
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la postul de radio Europa Liberă. I. este autorul unei singure lucrări, Închisoarea noastră cea de toate zilele (I-V, 1991-1997), un excelent memorial, poate cel mai complet și mai amplu din câte s-au scris la noi despre universul concentraționar. Autorul a intenționat să alcătuiască „un dosar de mărturii despre gulagul din România”. Dispunând de o memorie excepțională a figurilor, a numelor, a spațiilor, el descrie închisorile prin care a trecut (Jilava, Timișoara, Oradea, Pitești, Aiud) cu cea mai mare
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
închisorile comuniste, RL, 1991, 20; Alex. Ștefănescu, Amintiri despre vremuri mai pure, RL, 1991, 39; Tiberiu Ciorba, Microscopul memoriei, F, 1991, 11; Doina Jela, Convorbire cu Ion Ioanid. Trecutul nostru cel de toate zilele, RL, 1992, 1; N. Baltă, Narațiunea concentraționară, VR, 1992, 3-4; Eugenia Tudor-Anton, Istoria însângerată, RL, 1993, 2; Ruxandra Cesereanu, Glose la un best seller și alte amintiri din detenție, ST, 1993, 6; Poantă, Scriitori, 105-106; Ruxandra Cesereanu, Din nou despre Ion Ioanid, ST, 1995, 4-5; Dicț. analitic
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
de internat, punctând desfășurarea unui an școlar, ultimul petrecut de autor ca elev; o scriere-confesiune, marcată de stările și de trăirile unei sensibilități de adolescent. Tonul și ritmul sunt lejere, potrivite unei evocări resemnate. Sunt reconstituite secvențe dintr-o lume concentraționară și sufocantă, narațiunea translând spre analiză acuzatoare și spre un verdict necruțător. Micile și marile preocupări domestice, dar și o mereu reînviată vibrație de poezie, proprie vârstei, se întâlnesc, se întrepătrund și oferă imaginea în tonuri contrastante a unui segment
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
comuniste. Tot la nivel instituțional trebuie amintit un cvartet realizat datorită Anei Blandiana și lui Romulus Rusan (secondați de o echipă de cercetători): Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet (singura Închisoare-muzeu din România, până acum, care concentrează infernul concentraționar comunist În săli expoziționale decalate pe etapele represiunii din România); Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului (cu sediul la București; acesta dirijează și o colecție de carte orientată tot În sensul recuperării adevărului istoric); Școala de Vară de la Sighet (tabără
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de diacronia și de modul În care diferitele straturi ale culturii din perioada comunistă se lovesc sau se freacă Între ele. De pildă, nu cred că ieșirea din Închisoare a celor „reeducați” a difuzat, la nivel social, efectul unui model concentraționar. Ceea ce face textul-pilot este să extrapoleze un model concentraționar la nivelul Întregii societăți. Paradoxul În toată povestea aceasta este absolut limpede: În primul rând, dacă luăm cazurile mari, Noica, Steinhardt etc., se vede foarte bine că la acest nivel „reeducarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale culturii din perioada comunistă se lovesc sau se freacă Între ele. De pildă, nu cred că ieșirea din Închisoare a celor „reeducați” a difuzat, la nivel social, efectul unui model concentraționar. Ceea ce face textul-pilot este să extrapoleze un model concentraționar la nivelul Întregii societăți. Paradoxul În toată povestea aceasta este absolut limpede: În primul rând, dacă luăm cazurile mari, Noica, Steinhardt etc., se vede foarte bine că la acest nivel „reeducarea” nu a reușit... Ruxandra Cesereanu: În cazul lui Noica
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un model, chiar negativ. Tehnic (fiindcă sunt și urmăriți), au o foarte limitată marjă de manevră pentru a difuza un anumit model. Aceasta este impresia pe care o am. Ca să nu mai amintesc de faptul că, Înțelepțiți fiind de pe urma experienței concentraționare brutale prin care au trecut, unii se feresc să Întrețină relații sociale normale, se Închid Într-o singurătate prudentă, pentru a nu le provoca celorlalți necazuri. Cealaltă impresie pe care o am este că ceea ce se Întâmplă aici, mai ales
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sfârșit, li s-a creat o anumită memorie, o anumită conștiință În perimetrul cărora gândesc și acum. Însumând toată povestea aceasta, cred că ar trebui operate unele disjuncții. În primul rând, ar trebui fixată povestea contra-reeducării numai la nivelul spațiului concentraționar. Aici intervine acea reeducare sistematică pe care au inițiat-o acești oameni, care stăteau În Închisoare, vedeau ce se Întâmplă și atunci și-au spus: haideți să facem un anumit lucru ce ține de normalitatea lumii libere din afară, pentru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
erau făgărășeni, din satele din jur. Să știi că nu au avut un impact de opinie În momentul În care au ieșit. În momentul În care tu spui lucrul acesta, sugerezi că ei au devenit organe de difuzare a modelului concentraționar... Eu așa am Înțeles. Ruxandra Cesereanu: Îmi atribui idei false și chiar contrare a ceea ce susțin eu. Ai Înțeles greșit. Ar fi un paradox și o absurditate ca, după ce am scris o carte-sinteză despre Gulag, despre memorialistica Închisorilor din România
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
am punctat și defectele morale (de reeducat) ale lui Noica, dar și calitățile sale de pedagog. Ștefan Borbély: Repet, nu cred că Noica a fost reeducat, ci că el a tras, laolaltă cu alți legionari, consecințe foarte profunde din experiența concentraționară de care a avut parte, Înțelegând că, din momentul În care iese, trebuie să se poarte „mascat” În cultură: că trebuie să ascundă substanța autentică a gândirii sale sub platoșa unei formule culturale de acoperire. Acesta a fost, după mine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a existat o Întreagă gândire religioasă care s-a dezvoltat ca o funcție literară, ca o formă de literatură netradițională. Apoi există dimensiunea ei paraliterară chiar, manifestată pe zidurile Închisorilor, de exemplu, În memoria celor care au trecut prin universul concentraționar și reprodusă ulterior. Ruxandra Cesereanu: Nu exclud deloc supraviețuirea prin viața mistică sau religioasă (cred că românii și intelectualii care au supraviețuit astfel au fost niște făpturi binecuvântate și norocoase interior). Rezistența reflexivă mi se pare Însă un termen mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cluj, 1995 (2005, ediția a II-a, Editura Humanitas, București), și Gilbert Durand, Introducere În mitodologie, Editura Dacia, Cluj, 2004. Ruxandra Cesereanu a absolvit Facultatea de Litere În 1985. Și-a susținut doctoratul, În 1997, cu o teză despre Infernul concentraționar reflectat În conștiința românească. În timpul facultății a fost redactor la revista Echinox. Actualmente este conferențiar la Catedra de Literatură Comparată a Facultății de Litere din Cluj și redactor la revista de cultură Steaua. A publicat următoarele eseuri de mentalitate: Călătorie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Tismăneanu, Anneli Ute Gabanyi sau Gail Kligman. Din a doua categorie, fac parte autori care au o altă pregătire (literară, filosofica) și care s-au calificat istorici prin angajamentul lor politic: Virgil Ierunca, Pitești, o carte de referință despre universul concentraționar românesc, e un eseu la frontiera dintre mărturia istorică și literatura; cărțile lui Stelian Tănase, Anatomia mistificării și Clienții lu’ tânți Varvară, autor calificat Între timp În științele politice, aparțin și ele aceluiași gen nedefinit. O subcategorie este reprezentată aici
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unei părți a publicului, facilitând mobilizarea politică a noilor partide extremiste. George Voicu a analizat În mod pertinent În trei cărți complementare (publicate toate trei În 2000) «subcultura conspirației» și condițiile de perpetuare a unui «antisemitism fără evrei». Lungă experiență concentraționara, instabilitatea politică și precaritatea economică fac din România un teren de predilecție pentru un asemenea discurs, cu un puternic potențial performantiv. Acest discurs nu este totuși circumscris frontierelor țării și originile sale, așa cum o demonstrează George Voicu, nu sunt neapărat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]