KorAP: Find »[drukola/base=concepțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...11 >

254 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

silabele singuratice și dă într-o mișcare tremurătoare. Portamentul adevărat împreună totdeuna deodată elementele vorbirei care se cuvin la un loc și e totdeuna în consonanță cu cerințele simțireișiale adevărului natural. Declamațiunea trăgănată, târâită, lungită care derivă totdeuna dintr-o concepțiune falsă și neartistică poate să devină adeseori și o manieră nesuferită și să stăpânească până și pe niște artiști talentați și cuminți, cărora apoi le răpește orce efect. O măsură anumită pentru purtarea și trăgănarea tonului firește că nu vom

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
părții întîie, ce tratează despre arta vorbirei în genere. Fiindcă vorbirea e pentru artist mijlocul necesar pentru realizarea caracterelor, de-aceea firește că întrebuințarea ei cea liberă și mai multilaterală e în declamațiunea dramatică. Această declamațiune presupune, se-nțelege, atât concepțiunea caracterelor cât și cunoașterea afectelor și a modului de-a le manifesta, de-aceea ea anticipează oarecum partea a treia a reprezentărei caracterelor, pentru că ea nu e posibilă decât prin mijlocul cunoștinței secretelor acelei reprezentări a caracterelor. Cu toate astea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de sine el le și poate separa bine una de alta; însă această conștiință să nu ni se cate a o stinge prin vânarea în sine prea fără urmări, după o totală distingere a tonului la diferitele caractere. Din această concepțiune cu [to]tul pe dos se poate esplica ciudata aberațiune în care se lăsase sedus un lector cunoscut, de a renega în role femeiești cu totul vocea lui de bărbat și de-a se servi în ele de falsetă (Fistelstimme

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și intuitivitate vădită - asta e-un lucru ce se-nțelege de sine; apoi se mai înțelege de sine și cerința care rezultă din cea precedentă, ca adică: să nu ni dea numai trăsuri, lumini singuratece ale tabloului, ci, printr-o concepțiune unitară, pricepută și vie a tuturor momentelor conținute în esența materiei, el să ni dea o icoană formulată într-un întreg determinat în sine cu artă. După aceaste indicațiuni scurte și generale vom cerca, prin esemple, a uni de câteva

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
însuflețit al actorului, declamațiunea va face ca acea impresiune adâncă făcută asupra sufletului sultanului să fie, ca curat umană, îndreptățită pe deplin și să răsune ca atare și în pieptul auditorului. REPREZENTAREA CARACTERELOR (DIE CHARAKTERDARSTELLUNG) (CARACTERIZAREA. GRIMA. MASCA. COSTUMUL) NATURA CONCEPȚIUNII IDEALE A CARACTERULUI Orce reprezentare a unui caracter are scopul de-a pune înainte-ne un om întreg care poartă în el principiul vieței sale. Materialul pentru aceasta i-l dă actorului poetul în elementul fantaziei sale pe care apoi

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cu-atîta mai precis i se vor prezinta și diferitele caractere ca purtătoare a ideei și cu-atîta mai bine le va cunoaște în absoluta lor însămnătate pe care-o au ele în de ele. Numai pe temeiul acesta poate să crească concepțiunea ideală a unui caracter, care rămâne legea principală pentru un actor. În ce consistă însă o concepțiune ideală?. Și ea nu trebuie să consiste într-o înnobilare a caracterului în înțelesul ca în genere elementele imorale a caracterului să se

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
bine le va cunoaște în absoluta lor însămnătate pe care-o au ele în de ele. Numai pe temeiul acesta poate să crească concepțiunea ideală a unui caracter, care rămâne legea principală pentru un actor. În ce consistă însă o concepțiune ideală?. Și ea nu trebuie să consiste într-o înnobilare a caracterului în înțelesul ca în genere elementele imorale a caracterului să se șteargă or să se îmblînzească cât se poate mai mult. Aceasta ar fi o idee falsă. Actorul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
adânci intențiuni ale poetului. Elementul grozav or demonic dintr-un caracter să nu se îmblînzească și să nu se slăbească acolo unde ele constituiesc o pârghie esențială a opului sau poate chiar artera organizațiunii întregi. Actorul care-ar lua idealitatea concepțiunii în genere din puntul de vedere etic s-ar încurca în niște principii cu totul perverse și ar cădea în pericolul de-a strica din fundament întreaga construire a unei opere poetice. Arta trebuie să lase virtuții toate trăsurile ei

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
privi intuitiv și în esecuțiunea de-a observa cu fidelitate individualitatea ca reprezentantul unei idei. Numai prin aceasta e ridicată la înălțimea unei figuri poetice și asupra nivelului unei arătări întîmplătoare, luate din viața comună. Așadar ținta absolută a unei concepțiuni ideale este ca actorul să vadă în caracter, presupunând că acela merită numele acesta, pe reprezentantul unei idei generale, a unui principiu care s-a întrupat numai în această formă individuală. Cu deosebire la naturele așa-numite ideale aceasta se

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
acela merită numele acesta, pe reprezentantul unei idei generale, a unui principiu care s-a întrupat numai în această formă individuală. Cu deosebire la naturele așa-numite ideale aceasta se și cunoaște îndată, și actorului i se impune o asemenea concepțiune ca singura care poate fi a poetului. În Vergina d'Orleans, în Iphigenia, în Iulia, în Desdemona și Imogen va recunoaște îndată fiecine niște caractere generice în cari s-au întrupat în esistențe individuale idei etice și simțăminte din cele

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
trebui cel puțin să vadă în ele oameni generici, organe a intereselor și simțămintelor celor mai sfinte - acuma orcît ar rămânea reproducerea în urma intuițiunii. La figurile acelea care s-anunță apriori de caractere generice va concede așadar orșicine că o concepțiune ideală trebuie să recunoască în ele pe purtătoarele unor direcțiuni generale a spiritului or a simțământului. Actorul în fantazia lui trebuie ca să le privească intuitiv tot în sensul acesta și apoi să unească mulțimea trăsurilor împrăștiate într-un singur tablou

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
unitar, spre a putea reprezenta în caracterul individual pe reprezentantul unei totalități. De categoria aceasta se țin și caracterele din comediile lui Moliere. Nimeni nu va putea să nu recunoască în ele purtătorii unor slăbiciuni și perversități generale omenești. O concepțiune ideală se ridică la aceea că privește intuitiv în acești indivizi niște oameni generici, în cari ideea a băgat, cum am zice, într-un singur esemplar toată mulțimea fenomenelor ei. Astfel în Avar concepțiunea ideală va vedea întrupată întreagă acea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
slăbiciuni și perversități generale omenești. O concepțiune ideală se ridică la aceea că privește intuitiv în acești indivizi niște oameni generici, în cari ideea a băgat, cum am zice, într-un singur esemplar toată mulțimea fenomenelor ei. Astfel în Avar concepțiunea ideală va vedea întrupată întreagă acea pasiune a sufletului îndreptată asupra bunurilor lumești, iar în suma trăsurilor lui singulare va vedea numai icoana concretă a speției de oameni, iar nu fenomene întîmplătoare or manitestațiuni de viață a unui individ singuratec

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pasiune a sufletului îndreptată asupra bunurilor lumești, iar în suma trăsurilor lui singulare va vedea numai icoana concretă a speției de oameni, iar nu fenomene întîmplătoare or manitestațiuni de viață a unui individ singuratec. Astfel la figura lui Shylock o concepțiune ideală se ridică la intuițiunea jidovimei maltratate, înjosite, apucate de interesele ei materiale și adânc supărate pe creștini. Concepțiunea ideală condensează așadar aceste trăsuri caracteristice într-un singur tablou mare, pe care apoi caută a-l și sensibiliza în toată

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
speției de oameni, iar nu fenomene întîmplătoare or manitestațiuni de viață a unui individ singuratec. Astfel la figura lui Shylock o concepțiune ideală se ridică la intuițiunea jidovimei maltratate, înjosite, apucate de interesele ei materiale și adânc supărate pe creștini. Concepțiunea ideală condensează așadar aceste trăsuri caracteristice într-un singur tablou mare, pe care apoi caută a-l și sensibiliza în toată generalitatea și preciziunea lui. O concepțiune ideală centralizează neîntrerupt cele generale, și în viața individuală ce le realiză ea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
jidovimei maltratate, înjosite, apucate de interesele ei materiale și adânc supărate pe creștini. Concepțiunea ideală condensează așadar aceste trăsuri caracteristice într-un singur tablou mare, pe care apoi caută a-l și sensibiliza în toată generalitatea și preciziunea lui. O concepțiune ideală centralizează neîntrerupt cele generale, și în viața individuală ce le realiză ea le concepe astfel încît să pară că în această unică arătare s-ar fi epuizat o dată pentru totdeuna toată speția. E cu mult mai grea și de-

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în viața individuală ce le realiză ea le concepe astfel încît să pară că în această unică arătare s-ar fi epuizat o dată pentru totdeuna toată speția. E cu mult mai grea și de-aceea și cu mult mai rară concepțiunea ideală a caracterelor acelora prin cari omul e vătămat în participarea lui cea mai plină de entuziasm pentru eroii celor mai nobile simțăminte umane; a caracterelor acelora formate dintr-o materie mai ordinară și înconjurate de coaja vârtoasă a realității

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
milă naturele cele mai escelente. Aceste tipuri ce par egoiste, cari pentru simțământul natural par a avea absolută nedreptate față cu tipurile ideale, pe când ele în realitate au și reprezintă un drept mare, aceste tipuri sânt prea ușor espuse unei concepțiuni triviale și nedemne, deși prin aceasta se pervertează și degradă adesea opera poetică. Aducem aminte de tipuri cum e: Carlos în Clavigo, Burleigh, Antonio Montecatino, Octavio Piccolomini ș. al. Un actor care nu vede în ei decât niște oameni egoiști

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de tipuri cum e: Carlos în Clavigo, Burleigh, Antonio Montecatino, Octavio Piccolomini ș. al. Un actor care nu vede în ei decât niște oameni egoiști cari cugetă la ruina altora și cari se bucură de pieirea lor, acela are o concepțiune ordinară, pentru că el nu poate să vadă în ei pe reprezentanții unor interese obiective și să-i recunoască că, cu toată nemiloasa lor intervențiune în împrejurări, ei totuși sânt organele unor idei îndreptățite. Dintre toți aceștia cel mai espus pericolului

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pentru că el nu poate să vadă în ei pe reprezentanții unor interese obiective și să-i recunoască că, cu toată nemiloasa lor intervențiune în împrejurări, ei totuși sânt organele unor idei îndreptățite. Dintre toți aceștia cel mai espus pericolului unei concepțiuni ordinare e Carlos din Clavigo: o concepțiune care-ar vedea în el pe sarcasticul și calculatorul sfărmător a unei fericiri străine și pe sfătuitorul malițios a slăbiciunii lui Clavigo, pe când el, din contra, el e reprezentantul rațiunii oamenilor de lume

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ei pe reprezentanții unor interese obiective și să-i recunoască că, cu toată nemiloasa lor intervențiune în împrejurări, ei totuși sânt organele unor idei îndreptățite. Dintre toți aceștia cel mai espus pericolului unei concepțiuni ordinare e Carlos din Clavigo: o concepțiune care-ar vedea în el pe sarcasticul și calculatorul sfărmător a unei fericiri străine și pe sfătuitorul malițios a slăbiciunii lui Clavigo, pe când el, din contra, el e reprezentantul rațiunii oamenilor de lume, a unei rațiuni oricum nesentimentale, și care-apoi

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
minorean, pentru ca să-i aplaneze calea pe care, după părerea lui Carlos, el era chemat de-a îmbla. Cine nu vede în Burleigh decât pe omul cu inima aspră, care triumfează de pieirea Mariei și cine apoi traduce această {EminescuOpXIV 339} concepțiune a sa și în reprezentare acela ne aruncă într-o sferă ordinară, pe când el ar trebui să vadă în Burleigh pe reprezentantul intereselor statului englez, care în moartea Mariei vede singura garanție pentru liniștea statului și pentru principiul protestantic. Ce

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
trebui să vadă în Burleigh pe reprezentantul intereselor statului englez, care în moartea Mariei vede singura garanție pentru liniștea statului și pentru principiul protestantic. Ce se atinge de Antonio apoi am pomenit deja [mai] sus, cu ocaziunea naturei invidiei, despre concepțiunea ordinară de care are parte în contrast cu cea ideală de care ar trebui să aibă parte. El e un om de stat în toată puterea cunoștinței de sine. Însă ce mare diferență pentru opera poetică când înainte-ne ar sta un

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
care se apucă poetul desperat, unde rămâne apoi ideea întregei opere de arte, care se mișcă în jurul împăcări celor două antiteze, a idealității unilaterale pe de-o parte, a realității raționale pe de alta. Aceste esemple pot să arate însemnătatea concepțiunii ideale într-o sferă în care simțirea nemijlocită alunecă adesea [astfel] încît în reprezentantul rece și rațional a unor interese îndreptățite ea nu vede decât oameni cu inima aspră și care râd de entuziasmul cel mai fierbinte. Așadar conceperea ideală

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de-a vedea în el pe reprezentantul unor idei oarecare. Legea aceasta generală rămâne valabilă chiar pentru caracterele acelea cari urmăresc interese egoistice prin crime și sacrilegii. Aicea conceperea ideală merge până la izvoarele activității omenești și pătrunde până la miezul acelei concepțiuni despre lume din care se arată înțeleasă și deplin consecventă atât natura unui asemenea caracter pre cât apare de necesară relațiunea sa față cu ordinea lumei ce se desfășoară în drama întreagă. Natura intereselor egoistice și cercul în care sacrilegiile

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]