1,143 matches
-
linii generale, un stat ale cărui instituții urmau să reglementeze toate aspectele vieții publice și care urmau să cumuleze puterile legislativă și executivă, În contrast cu sistemul parlamentar care funcționa la momentul când lucrarea a fost scrisă și publicată. O astfel de conceptualizare a statului excludea posibilitatea dezbaterii politice și a competiției Între partide și programele acestora, ca modalități de luare a deciziilor legate de administrarea bunăstării țării. Biopolitica, Înțeleasă ca un set de principii obiective, cu un fundament științific, ar fi transformat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
importante dintre impactul pe care activitățile și comportamentul fiecăruia le aveau asupra sănătății națiunii. În rândurile care urmează, vom Încerca să decelăm aceste diferențe, așa cum erau ele percepute de adepții ideilor eugeniste, și să evaluăm influența unor asemenea percepții asupra conceptualizării problemelor sociale și a soluțiilor care li se ofereau. Existau În permanență tensiuni În Încercările eugeniștilor de a separa intelectualii de Întreprinzători, În două categorii sociale distincte, aflate pe trepte diferite ale ierarhiei eugenice. În ciuda acestor tensiuni Însă, eugeniștii persistau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mobilizare și schimbare socială. În rândurile care urmează Îmi propun să descriu dezbaterile care s-au purtat pe marginea reformei educației, pentru a expune modul În care gândirea ereditar-deterministă străbate toate argumentele, ca un fir roșu. Voi arăta că, prin conceptualizarea inteligenței, aptitudinilor și talentelor ca dotări genetice, eugeniștii au dat naștere unei critici a sistemului de educație, prevalent În România acelei perioade, de orientare liberală, pozitivistă și teoretică. Soluțiile susținute de eugeniști pentru corectarea problemelor existente propuneau reformarea nu doar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se transmite si asupra urmașilor bolnavului netratat, de-a lungul mai multor generații ș...ț una din cele mai temute flagele, din cauza efectelor sale Îndepărtate si a repercusiunilor adânce pe care o are asupra vitalității familiei și a neamului”82. Conceptualizarea stărilor de sănătate și boală ca fenomene ereditare, așa cum apare În citatul precedent, este o trăsătură dominantă a explicațiilor pe care manualul le oferă pentru anumite afecțiuni specifice. În astfel de explicații, autorul realizează legături Între probleme familiare cititorului, precum
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eliminarea prezenței amenințătoare a poliției, să stimuleze o atitudine de cooperare din partea populației. În conformitate cu noua lege, responsabilitatea pentru menținerea stării de sănătate a populației le revenea atât pacienților, cât și medicilor, un punct care semnala o transformare importantă În Însăși conceptualizarea sănătății publice. În realitate, implicarea ambilor parteneri era serios descurajată de faptul că legea nu prevedea nici un fel de sancțiuni, pozitive sau negative, iar Codul Penal a fost revizuit abia În 1938. Unele dintre cele mai importante prevederi ale Legii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
servi pentru a se legitima (1978 și 1979, p. 133). Dar această regulă de importanță generală, emisă cu referire la societatea globală și la guvernul său, poate fi extrapolată mutatis mutandis la nivelul diferitelor sectoare de activitate observabile empiric. Orice conceptualizare a societății ca sistem social antrenează posibilitatea de a distinge subsisteme mai mult sau mai puțin autonome. Astfel de subsisteme, deși solidare cu ansamblul, funcționează pe baza unei scări de valori proprii și de norme specifice. În această situație, în cadrul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
caracterizează elita, fie că e vorba despre preferințe alimentare, fie că e vorba despre modă vestimentară. Într-un asemenea context, modelele sunt orientate către consumul ostentativ, pentru că ele au, înainte de toate, funcția de a marca diferențierile sociale sau, ca să adoptăm conceptualizarea mertoniană, funcția latentă de diferențiere socială (Merton, 1968, pp. 123-124). Rezultă o mentalitate cu răsfrângeri până și în tendințele demografice: numărul de copii dintr-o familie este limitat astfel încât să se păstreze un maximum de resurse pentru consum. Dar și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pare din primul moment consecința cea mai probabilă. Totuși, nu putem exclude faptul că „o asemenea schimbare nu poate coexista cu reproducerea și/sau consolidarea dinamicilor sociale anterioare” (ibidem, p. 263). Așa cum notează Bauer, faptele au arătat că trebuie abandonată conceptualizarea simplistă „a unei clase conducătoare structurate de o elită economică recunoscută ca fiind omogenă” și a unei „elite politice care ar apăra sau ar pune în cauză prerogativele deținătorilor puterii economice” (ibidem, p. 269). Conducătorii patronatului, ca și responsabilii politici
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
diferențiere este, deseori, problematică. Analizei acestora îi urmează trecerea în revistă a definițiilor procesului studiat, nivelurile de analiză și componentele sale. Ultima secțiune prezintă implicațiile teoretice și practice ale acestui proces și necesitatea termenului în contextul analizei dezvoltării sociale. Bazele conceptualizării instituționalizării: instituții și organizații Fără a dori să ofer definiții ale instituțiilor, să explic funcțiile și importanța lor (vezi instituții), consider necesară discutarea acestui concept în contextul diferențierii sale de organizații și clarificării dimensiunilor de analiză a i. Urmând două
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
utilizare negativă a conceptului de i.p. este foarte frecventă: acuzăm anumite decizii sau politici ale autorităților că sunt părtinitoare. Interesul public și problemele sociale „vicioase” Primul tip de discuție apare în special datorită caracterului vicios al problemelor sociale - în conceptualizarea clasică a lui H. Rittel și M. Webber (1973). Aceștia contrastează „problemele vicioase” (wicked problems), întîlnite cu precădere în sfera socialului, cu „problemele blânde” (tame problems) care apar mai ales în științele exacte și în tehnică. Autorii observă că problemele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în procesele de dezvoltare socială și m.s. din România perioadei 1990-2006. Forme de MS O simplă încercare de clasificare a m.s. reflectă generozitatea formelor de manifestare a fenomenului, transformările pe care acestea le-a suferit în ultimele decenii și dependența conceptualizărilor de teoriile de referință. Astfel, din punctul de vedere al profunzimii schimbărilor urmărite, putem deosebi între mișcări revoluționare și mișcări reformatoare. Primele vizează răsturnarea ordinii sociale, politice sau economice - este cazul mișcării bolșevice din Rusia țaristă, a celei fasciste din
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ideea potrivit căruia dezvoltarea societății românești moderne este o excepție față de țările apusene care au evoluat de la fond spre forme. Omul de cultură, psihologul, filosoful și sociologul Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) a fost discipolul maiorescian care a oferit cea mai izbutită conceptualizare a acestui model, în lucrări reprezentative precum: Cultura română și politicianismul (1904), Psihologia poporului român (1938), Însușirile sufletești ale populației în viața economică a României (1939), Vocația. Factor hotărâtor în cultura popoarelor (1932), Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
formulă de democrație politică revoluționară (Lovinescu, 1972, pp. 314-315); „sus” instituțiile democratice ale burgheziei capitaliste, „jos” viața economică a vechiului regim (Zeletin, 1991, p. 19)! Gânditorii de orientare poporanistă și țărănistă au introdus în circuitul de idei o seamă de conceptualizări privind mecanismele dezvoltării sociale, rolul și funcțiile instituțiilor politice, culturale în cristalizarea poziției clasei sociale țărănești. Cercetările personale de mare probitate științifică, dar și datele furnizate de monografiile sociologice ale Școlii de la București i-au îngăduit lui V. Madgearu să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
special, facilitarea analizei relațiilor dintre acționarii și managerii unei firme. Astfel de relații sunt însă frecvente și în alte contexte sociale, inclusiv în cazul programelor și proiectelor de dezvoltare cu asistență de specialitate - fie ea externă sau internă comunității vizate. Conceptualizarea r.i. -a. este utilă pentru înțelegerea problemelor tipice cu care se confruntă o astfel de relație - așa cum, de exemplu, „dilema acțiunii colective” subliniază problemele tipice care apar în relațiile de colaborare ale actorilor sociali care doresc procurarea unui bun
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe care inițiatorul le poate impune agentului pentru a minimiza impactul acestor factori asupra intereselor sale. În cele ce urmează, nu voi prezenta detalii de modelare matematică a relațiilor inițiator-agent, ci voi discuta doar relevanța și implicațiile teoretice ale acestei conceptualizări. Asimetria de informații se poate referi atât la cunoștințe profesionale, cât și la informații cu privire la activitatea agentului. Asimetria de informații profesionale este foarte ridicată, de exemplu, în relațiile dintre experți și clienți. Bunăoară, în cazul expertizei medicale, de multe ori
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
precum putere, prestigiu și bani? (Lane, p. 4). Erving Goffman a elaborat în 1961, în lucrarea sa Aziluri, un model în care relația inițiator-agent poate fi folosită pentru a analiza, dar și a critica funcționarea unei instituții. El pornește de la conceptualizarea unui tip particular de relație inițiator-agent, și anume relația prestator-client. Goffman definește o astfel de relație prin faptul că „practicantul execută un serviciu personal specializat pentru un număr de indivizi, serviciul respectiv cerându-i să se angajeze în comunicare personală
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
publici stabili) - ca agent (Guston, Shapiro, 2004). În interiorul fiecărei organizații, întâlnim relații între angajator și angajat, care sunt, de asemenea, structurate după modelul inițiator-agent. O aplicare frecventă a schemei inițiator/agent în analiza politicilor și programelor publice se referă la conceptualizarea statului, în ansamblu, ca agent pentru cetățenii considerați ca inițiator (Marinescu, 2004). Această relație diferă în câteva privințe importante față de relațiile tipice agent‑inițiator, care presupun: a) selectarea agentului de către inițiator dintr‑o mulțime de agenți disponibili, aflați în competiție
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ci cu unul „fabricat” (Giddens, 1999, p. 3). Astăzi, mai ales în domeniul economic, dar și în cel social, r. începe să fie înțeles și în sensul lui pozitiv, de oportunitate. Literatura de specialitate recentă se ocupă cu precădere de conceptualizările și cercetările asupra oportunităților, obiectivul fiind acela de a gestiona în avantajul proiectului orice ocazie neprevăzută cu potențial pozitiv (Hillson, 2001). În fine, dinamismul activităților contemporane conduce la o mare incertitudine, de unde proliferarea studiilor asupra strategiile de decizie în incertitudine
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1986). În plus, aceste teorii defineau și criteriile după care regimurile democratice puteau fi considerate drept consolidate, în funcție de nivelul de dezvoltare a societății civile, a statului de drept și a eficienței administrației publice (Linz și Stepan, 1996, pp. 6-15). Această conceptualizare a schimbării în societățile postcomuniste, ca simplă și neproblematică tranziție către democrație și economia de piață, ca o resetare voluntară și spontană a principiilor de coordonare din economie și politică, deși foarte influentă la începutul anilor ’90, când a inspirat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
delegarea puterii și autonomiei către instituțiile economie în sfera lor specifică, în vreme ce statul își păstrează autoritatea de garant de ultimă instanță al acestor instituții. În vreme ce aceste teorii neoinstituționaliste oferă o înțelegere mai nuanțată a schimbării de sistem în țările postcomuniste, conceptualizarea oferită de ele asupra punctului de pornire și al obiectivului transformărilor rămâne totuși insuficientă. La fel ca în teoriile neoliberale, și neoinstituționaliștii preiau fără să examineze și naturalizează instituțiile majore ale capitalismului și, prin urmare, marginalizează alte întrebări cruciale, chiar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
elaborare, există, în momentul de față, o sumă de rezultate inițiale și sugestii în interiorul unor discipline precum sociologia economică, și analizele politice care țin seama și de mecanismele simbolice de constituire și exercitare a puterii. Aceste teorii pornesc de la o conceptualizare mai nuanțată a relației dintre agenți și mediul în care aceștia acționează, a procesului de inserare (embeddedness) propriu-zisă a actorilor sociali în mediul lor. Definirea schimbării de sistem în economie Sistemele economice și politice socialiste au fost adesea caracterizate ca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pentru colectivitățile sau interesele pe care le reprezintă (Weber, 1994, pp. 145-271). Și invers, faptul că o nouă clasă economică poate să-și facă apariția la marginea unei ordini existente reprezintă o manifestare a independenței sferei economice. În termenii acestei conceptualizări, economiile planificate, subordonate partidului-stat în socialism au reprezentat un caz istoric în care aspectul de interdependență a fost accentuat până la dispariția autonomiei dintre cele două sfere. Din acest motiv, unele analize ale transformărilor postcomuniste pleacă de la premisa că eșecul regimurilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
facă lumină în privința relațiilor interstatale, domeniul fiind astfel subsumat studiului istoriei politice. Nemulțumirile față de o asemenea abordare veneau în principal din neputința acestui domeniu de a oferi căi de modificare a relațiilor internaționale, ca și față de nivelul relativ scăzut de conceptualizare propriu științelor istorice. Un alt domeniu major care și-a arogat studiul relațiilor internaționale a fost Dreptul internațional, interesat în principal de normele care definesc relațiile diplomatice, negocierile, încheierea și formularea instrumentelor juridice. Principalele lipsuri ale abordării erau legate de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de stăpânire absolută) încă mai există și avea să mai existe o bună perioadă de vreme. Statele erau într-adevăr angajate într-o competiție pentru putere și resurse, însă rămâneau ancorate în structurile fundamental feudale. În plus, o astfel de conceptualizare a statului ridică probleme și în ceea ce privește preeminența în relațiile internaționale. Atâta vreme cât s-a menținut sistemul absolutist, principiul acestuia a fost unul strict personal. Însă Revoluția franceză de la 1789 avea să introducă, la rându-i, o serie de modificări extrem de importante
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
poate fi dată unor aspecte din relațiile internaționale? Deși sunt menite a răspunde tocmai unor asemenea întrebări, nivelurile de analiză rămân în continuare subiectul unor largi controverse, posibil de explicat prin chiar recursul la cei doi autori sus-menționați, ale căror conceptualizări diferă substanțial: în timp ce Waltz se referă la categorii de factori explicativi ai evenimentelor internaționale (ai războiului, prin excelență), Singer se referă preponderent la diferite tipuri de entități sociale ca obiecte ale unor descrieri, explicații sau predicții. Pornind de la această distincție
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]