213 matches
-
adresarea textului de față este compozitorul Sorin Lerescu, ajuns în 14 noiembrie 2013 la fix patru decenii înainte de propriul centenar. Deja a lăsat o mulțime de urme asupra cărora se cuvine măcar răgazul unei minime enumerări, cum, bunăoară, compozițiile simfonice, concertante și vocal-simfonice, zecile de lucrări camerale, dar și faptele de cetățean al breslei, amintind aici inițierea și organizarea mai multor ani la rând a unui festival de muzică contemporană la Brăila (1997-2003), apoi la București, unde, ca președinte al Secțiunii
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
mai toate opusurile sale, adesea tematizându-și programul componistic pe coordonatele unor serii deschise, referite unor clase de compoziție denumite prin termeni proprii - Phonologos I-VI, Suono tempo, Proportions I-II (lucrări camerale în diferite combinații instrumentale); Modalis I-III (piese concertante, solist-orchestră) - sau prin genuri consacrate: simfonie I-V; cantată I-II; solo (peste 20 de titluri); muzică electronică (o lucrare); muzică de scenă (opera de cameră “Urmuzica”, op.44, 1998). Toate aceste repere de efașafodaj ideatic, după cum S. Lerescu însuși
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
și orchestră și Concertul în Mi minor pentru flaut și orchestră de Saverio Mercadante, Concertul în Sol Major pentru flaut și orchestră de Giovanni Battista Pergolesi, Concertul în Sol Major pentru contrabas și orchestră al lui Domenico Dragonetti și Simfonia concertantă în Sol Major pentru două flaute de Domenico Cimarosa. Soliștii concertului vor fi Cristian Bilec, Vlad Colar, Dorel Iuga, Florin Lupulescu, Ciprian Roman, Horațiu Roman. „Ideea orchestrei Camerata Strumentale - Timișoara s-a născut din două fericite întâlniri: prima, cu Margherita
Agenda2004-23-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282491_a_283820]
-
Mandeal, Orchestra de Cameră a Filarmonicii a susținut un program pe cât de pretențios pe atât de ambițios. A fost parcurs ciclul integral al celor șase concerte brandemburgice de Johann Sebastian Bach, un ciclu de lucrări ce marchează apogeul stilului instrumental concertant al Barocului târziu. Versiunea a fost marcată de o viziune romantic dramatizată, viziune ce "nu se mai poartă" la casele cele mari ale muzicii. Sonorități excesiv consistente, tempouri amețitor de rapide făcând imposibilă percepția detaliilor - s-a dorit acest lucru
Impresionant final de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9504_a_10829]
-
plictisitor concert? Cel al formației "Aperto"; este un grup de profesioniști dăruiți și devotați muzicii; au avut însă ghinionul de a li se fi repartizat lucrări cvartetistice dintre cele mai anoste. Derutante prin convenientă lor au apărut lucrările cu caracter concertant, Concertul pentru violoncel semnat de compozitorul taivanez Hwang-Long Pan, Concertul pentru pian al polonezului Zygmunt Krauze; nici Concertul pentru flaut al azerbaijanului Ismail Gajibecov, nu a putut fi salvat de profesionalismul unui artist magnific, cum este Pierre Yves Artaud, solistul
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
târziu Simfonia XV. Metamorfoza ideii de concert, ca modalitate de etalare a virtuozității și expresivității interpretului, într-o formă care exprimă evoluția sistemului metafizic, de la stadiul inițial, prin experimentare, la unul comparabil, dar îmbogățit, se produce astfel : Concertul devine Simfonie concertantă • Staticul se transformă în Dinamic • Forma de sonată capătă, prin contopirea cu Allegro-ul de concert în concepția culiniană, un aspect aparte. Sonata reflectă evoluția Ideii care experimentează universul substanțial al sunetului. Episodul central al Allegro-ului de concert înlocuiește
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Viorel Cosma în lexiconul Muzicieni români, Cuclin a transformat concertul în Simfonia XV în 1954. Ce l-a determinat pe Cuclin să reconsidere concertul? După ciclul primelor paisprezece simfonii, descris de el însuși în Mes symphonies, compozitorul inserează această simfonie concertantă, scriind apoi încă patru lucrări din același gen, printre care Simfonia nr. 17, închinată memoriei lui Bach, ca o revalorizare a formelor preclasice pe care le cultivase în suite. O explicație posibilă ar fi planul tonal al concertului regândit din
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
planul dramatic general al simfoniei (gândită în 4 părți) cu lupta și unitatea contrariilor. Acțiunea (partea I) și reacțiunea (partea a II-a) sunt urmate de meditație (partea a III-a) și triumf (partea a IV-a). În această simfonie concertantă, înfruntările capătă un aspect mai puțin tensionat, dar nu lipsit de dramatism. Ca și în concetul pentru pian și orchestră, solistului îi revine rolul de narator al acestor confruntări, dar și de reconciliator. Simfonia a XV-a aduce noutate și
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
în si bemol major de Philip Emmanuel Bach, de asemenea, la cererea insistentă a publicului, câteva pagini din Suitele pentru violoncel solo ale lui Johann Sebastian. Tonul generos este susținut de o consistență a sentimentului ce anulează - în cazul lucrării concertante - conveniențele unei partituri situate în zona începuturilor clasicismului muzical. Aceluiași teritoriu stilistic îi aparține și Simfonia concertantă în la major, de Johann Christian Bach, celălalt fiu al maestrului, lucrare realizată de Natalia Gutman în colaborare solistică cu violonistul Sviatoslav Moroz
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
din Suitele pentru violoncel solo ale lui Johann Sebastian. Tonul generos este susținut de o consistență a sentimentului ce anulează - în cazul lucrării concertante - conveniențele unei partituri situate în zona începuturilor clasicismului muzical. Aceluiași teritoriu stilistic îi aparține și Simfonia concertantă în la major, de Johann Christian Bach, celălalt fiu al maestrului, lucrare realizată de Natalia Gutman în colaborare solistică cu violonistul Sviatoslav Moroz, tânăr artist aflat într-o viguroasă, într-o promițătoare expansiune a talentului său. Muzician bachian învederat, pe parcursul
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
din fiecare program. Mă refer la concertele care au avut în alcătuirea lor Simfoniile I, în Re major, a II-a, ”Reînvierea” și a 3-a, în re minor de Gustav Mahler. Prima simfonie mahleriană a fost precedată de Simfonia concertantă în si minor pentru violoncel și orchestră de George Enescu, în concertul Filarmonicii din München, din 17 Septembrie - dirijor de Semyon Bychkov, solist Gautier Capuçon. Tempo-ul greoi și frazările nu tocmai coerente și șlefuite, l-au îndepărtat pe violoncelist
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
acestei relații de „îngemănare” prin „poliglotismul” lor stilistic, așa cum o face Brigitte François-Sappey: „Rămâne traseul gemenilor germani. Poliglot în arta, precum și în existența lui, Haendel amestecă preludii și fugi à l’allemande, dansuri à la française, arii melismatice și allegro concertante à l’italienne (Suitele pentru clavecin, 1720), și, campion al reangajării, el se împrumută fără rușine. [...] La clavecin, Bach, care a amestecat nu mai puține stiluri europene, preferă să disocieze genurile: toccate, suite și partite, Concertul italian (și concerte pentru
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Densitatea spirituală a întregii lucrări derivă din ideea monodică ridicată la nivel de principiu constructiv. La un pol diametral opus s-a situat lucrarea "Cantigas" datorată finlandezului Magnus Lindberg, o lucrare a unei vivacități orchestrale somptuos etalate. în sfârșit, momentul concertant al serii a fost reprezentat de lucrarea colegului nostru Costin Miereanu, un spirit prin excelență latin perfect integrat - nu de azi, nu de ieri - peisajului componistic francez. Excelent etalat prin participarea solistică a violoncelistei Anca Vartolomei, Concertul său pentru violoncel
Un moment edificator by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8362_a_9687]
-
Miereanu, un spirit prin excelență latin perfect integrat - nu de azi, nu de ieri - peisajului componistic francez. Excelent etalat prin participarea solistică a violoncelistei Anca Vartolomei, Concertul său pentru violoncel și orchestră îmbină în mod ingenios aspecte ce aparțin genului concertant - fără a etala însă spectaculozități virtuoze - și elemente ale unei tratări simfonice - fără a iniția demersuri în direcția unor elaborări pretențioase. Pe parcursul unei discuții quasi-confidențiale pe care am avut-o cu compozitorul Liviu Dănceanu, unul dintre directorii artistici ai acestui
Un moment edificator by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8362_a_9687]
-
executate. Fapt aproape imposibil de reeditat în cazul filarmonicelor în programele cărora, dacă prima piesă (cu funcție, în general, de apogiatură) încă mai poate fi uneori inedită sau, în orice caz, mai puțin frecventă, cea de a doua lucrare, invariabil concertantă, precum și ultima (cu rol de power play) sunt reluate, cu mici variațiuni, în fiecare stagiune, constituind un fond de "protocol" din care se înfruptă deopotrivă dirijori și directori, soliști și secretari muzicali. îndeobște soliștii instrumentiști sunt cei mai conservatori, rulând
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
fost constituită, astfel, orchestra Camerata "George Enescu". E puțin lucru, e mult? Cred că este semnificativ. Iar aceasta dacă avem în vedere faptul că alături de creația enesciană, prezentă cum era firesc în toate programele concertelor, au figurat pagini din repertoriul concertant românesc actual, momente revelate unui public a cărui curiozitate poate fi surclasată doar de propria sete de cultură, de muzică. Surpriza primului concert a reprezentat-o însuși șeful de orchestră. Pentru acel moment Luminița Petre a lasat arcușul în favoarea baghetei
Cu Enescu la Stuttgart by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7206_a_8531]
-
aceasta fie că mă refer la prima Simfonie beethoveniană, la sonoritățile transparente ale celor două Intermezzi - muzica unui climat post-impresionist - de George Enescu, sau la lucrarea de o spectaculoasă vehemență sonoră, "Luminișul urlătorului", datorată lui Dan Dediu; este o pagină concertantă destinată violei, un protagonist puțin obișnuit în asemenea circumstanțe, un pivot în jurul căruia se realizează demersul unei construcții simfonice temerare excelent susținute de violistul Christian Nas, un tânăr muzician originar din Cluj, o natură solistică pregnantă, actualmente membru al Orchestrei
Cu Enescu la Stuttgart by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7206_a_8531]
-
în Germania (unde s-a stabilit ulterior), Polonia, Bulgaria, Ungaria, Elveția, Comunitatea Statelor Independente, Ungaria, Grecia, etc. Lui Nicolas Simion și unui nou partener scenic, virtuosul pianist Florian Weber li se datorează primele audiții publice ale monumentalei lucrări de jazz concertant, semnată cu 35 de ani înainte de regretatul compozitor român Richard Oschanitzky, „Dublul concert pentru pian, saxofon tenor, orchestră simfonică și big band”; interpretări performante oferite melomanilor din Iași, București, Brașov, cu contribuția dirijorilor Peter Oschanitzky și Sabin Păutza. Artist al
Dreams records ? un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-journal/Journalistic/83465_a_84790]
-
a unei imagistici dinamice. Tânărul compozitor dispune de un evident simț al culorii sonore, de o bună știință a orchestrației. A fost un concert excelent structurat de maestrul Andreescu pe direcțiile firești ale alcătuirii programului, de la paginile autohtone la momentul concertant, la marele moment simfonic. A fost un concert prilejuit de aniversarea înființării Organizației Națiunilor Unite. A fost reluată tradiția concertelor pe care Societatea Română de Radiodifuziune o dedică acestui mare moment istoric. Ziua Radiodifuziunii bucureștene a fost și aceasta evocată
S-a redeschis Studioul de Concerte Radio by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6764_a_8089]
-
excluziune socială reprezintă una din cele două beneficii majore ale cunoașterii domeniului HIV/SIDA, alături de prevenție și autoapărare pentru cei mulți și sănătoși. În România ultimilor 10-15 ani s-au realizat importanți pași în acest demers de informare-educare, cu participarea concertantă a numeroase instituții specializate medicale și sociale, a școlilor, a presei scrise și audio-vizuale, precum și, nu în ultimul rând, a organizațiilor non-guvernamentale. În cadrul acestora din urmă, activiștii sociali au depus un efort deosebit și în creștere constantă pentru informarea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
marginea apariției în Marea Britanie a unei ediții de patru discuri a muzicii complete pentru vioară și orchestră de Bohuslav Martinu, că fiica unui dirijor elvețian, Victor Desarzens, a donat fundației cehe ce poartă numele compozitorului materiale autografe ale Duo-ului concertant pentru două viori și orchestră și o importantă colecție de corespondență. În aceeași prezentare a operelor lui Martinu, citeam și că violonista Blanche Honegger Moyse, o elevă a lui George Enescu, a donat partitura autografă a Concertului pentru flaut, vioară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
concerte cu piesele studiate cu profesorul său din Conservatoriu și, dacă succesul celor dentăi atârnă de la talentul și abilitatea ezecutorului, cele din urmă nu reușesc decât cu concursul binevoitor a iubitorilor de arte. Pentru că în asemenea caz asigurări asupra persoanei concertantului sânt necesarii, eu nu mă sfiesc de a vi le da, în marginele cunoștinței mele. Caracterul său privat e, în sens convențional cel puțin, asupra a orce critică, talentul său firesc e necontestabil, și d-voastră, care sînteți un critic
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
epice, dramatice, eroice sau lirice ale vieții. În afara celor 9 simfonii ale sale cele mai însemnate lucrări ale marelui compo zitor sunt: opera ,,Fidelio”, două Misse, un oratoriu, muzică de scenă, baletul ,,Făpturile lui Prometeu”, 11 uverturi simfonice, 11 lucrări concertante, dintre care cele mai impor tante sunt cele pentru pian și vioară solistă, 17 compoziții pentru cvartet de coarde, 3 cvintete de coarde, 4 trio-uri și în fine un adevărat monument al literaturii pianistice, șirul celor 32 sonate scrise
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
strict muzicală ne interesează în primul rând - a continuat cu năpusteala publicului la Sala Mare a Palatului. „Orchestre de Paris“ și Christoph Eschenbach sunt deja nume așezate în ierarhiile internaționale, violoncelistul britanic Steven Isserlis nu ne-a convins în Simfonia concertantă op.8, în si bemol minor de George Enescu. Este adevărat că avem de-a face cu o lucrare de tinerețe, unde încă nu s-a coagulat acel „sound“ unic enescian, excesul de melodicitate nefiind susținut de o complexitate armonică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
respectiv iulie. Între noutățile accesibile la Praga, violonistul Maxim Vengerov, secondat de Lawrence Power, un tânăr violist de mare talent și care face deja o carieră internațională, a înregistrat pentru EMI, cu Verbier Festival Chamber Orchestra, un disc Mozart: Simfonia concertantă și două concerte de vioară. O înregistrare bună, dar cu un exces de perfecțiune căutată și cu un Vengerov nu tocmai convingător ca dirijor, deci nu un disc excepțional. Unica descoperire este orchestra de cameră a Festivalului de la Verbier, compusă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]