3,524 matches
-
variantele ei cele mai sordide? De asemenea, n-am putea subscrie o altă considerație a lui Sorin Lavric: Paradoxul este că, în timp ce articolele din Glasul Patriei le scria la cerere (și, neîndoielnic, a fost conștient că, scriindu-le, săvîrșește o concesie), cuvintele pe care le rostea la Paris în fața diasporei române izvorau din convingere. De data aceasta nu mai era vorba de o concesie, ci de rostirea sinceră a propriilor gînduri". Ar însemna iarăși să-l subestimăm enorm pe magistrul de la
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
din Glasul Patriei le scria la cerere (și, neîndoielnic, a fost conștient că, scriindu-le, săvîrșește o concesie), cuvintele pe care le rostea la Paris în fața diasporei române izvorau din convingere. De data aceasta nu mai era vorba de o concesie, ci de rostirea sinceră a propriilor gînduri". Ar însemna iarăși să-l subestimăm enorm pe magistrul de la Păltiniș, dacă am accepta că își însușise lecția "patriotismului" național ceaușist. Noica s-a sacrificat sub unghi moral spre a se realiza sub
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
politique de la prose" este cel al lui Cristian Moraru 1. Deși minuțios demontat prin teoriile naratologice ale lui Booth sau Genette, paradoxul constitutiv al Cronicii rămâne în mare parte neelucidat: "Ajungi să te întrebi" constată criticul, "dacă romanul este fructul (...) concesiilor făcute de Petru Dumitriu lacomului Cezar al "vremurilor" sau el reprezintă, dimpotrivă, concesia pe care ideologicul o face unui talent literar puternic, doritor să se afirme cu prețul (și prin intermediul) unui considerabil compromis". Principala caracteristică a romanului ar fi aceea
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
prin teoriile naratologice ale lui Booth sau Genette, paradoxul constitutiv al Cronicii rămâne în mare parte neelucidat: "Ajungi să te întrebi" constată criticul, "dacă romanul este fructul (...) concesiilor făcute de Petru Dumitriu lacomului Cezar al "vremurilor" sau el reprezintă, dimpotrivă, concesia pe care ideologicul o face unui talent literar puternic, doritor să se afirme cu prețul (și prin intermediul) unui considerabil compromis". Principala caracteristică a romanului ar fi aceea de "partizanat ideologic": Cronica de familie, o "delirantă ficțiune istorică", "reprezintă acreditarea unui
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
referin-du-se la compromisurile necesare pentru apariția romanului: "Spune, te rog, cititorilor Cronicii de familie, că sub teroarea intelectuală și psihologică a acelei epoci - cea mai sinistră și înjositoare a istoriei țării noastre - Cronica nu ar fi putut apărea fără anumite concesii pe care autorul a trebuit să le facă. Scrâșnind din dinți, le-am făcut. A se compara, de exemplu, prima versiune, în revistă, a Davidei, cu cea publicată în volum. Trecutul trebuia descris în culori întunecate. Le-a avut, dar
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
texte pe care le-au scris în epocă, fie că le-au adunat sau nu în volume. Dacă nu le-au adunat, ca N. Manolescu, e pentru ei cu atât mai bine. Sunt unii cercetători ai epocii care supralicitează totuși concesiile făcute atunci de critica șaizecistă. Sau văd numai concesiile și nu și efortul de a le evita. Astfel M. Nițescu în Sub zodia proletcultismului, lucrare apărută postum (Humanitas, 1995), întemeiat pe câteva citate din vechi articole ale lui N. Manolescu
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
că le-au adunat sau nu în volume. Dacă nu le-au adunat, ca N. Manolescu, e pentru ei cu atât mai bine. Sunt unii cercetători ai epocii care supralicitează totuși concesiile făcute atunci de critica șaizecistă. Sau văd numai concesiile și nu și efortul de a le evita. Astfel M. Nițescu în Sub zodia proletcultismului, lucrare apărută postum (Humanitas, 1995), întemeiat pe câteva citate din vechi articole ale lui N. Manolescu și Eugen Simion, îi pune pe aceștia în rând
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
vor despărți. Până la despărțire, acționau sub impulsul reflexelor dobândite, executau directivele oficiale, luându-și totodată și unele libertăți, printre care aceea de a-i sprijini pe tinerii socotiți talentați. îi publicau, scriau despre ei, obișnuindu-i și cu ideea inevitabilității concesiilor. Acestea, ce e drept, nu trebuiau să fie prea mari și nici făcute pe degeaba, adică fără un câștig pentru literatură, oricât de mic. Erau puse în funcțiune tehnici abile de negociere cu forurile care avizau publicarea, implicând experiență și
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
putut vedea că trupa a început să se muleze și pe alte stiluri de dans decât cele caracteristice genului, cum ar fi cel de dans contemporan, propriu lui Florin Fieroiu. Dar, în acest caz, apropierea s-a făcut cu unele concesii. Coregraful s-a lăsat atras de maniera obișnuită a unor dansuri de operetă, nerecunoscându-i integral stilul decât într-un singur moment, cu aparență de vis, din Contesa Maritza, moment interpretat numai de dansatoare. Iar în ceea ce privește dansul de tip musical
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
că sunt fericiți. Fericiți de anotimp, firește. În fața oglinzii își săpunește cu migală fața. Ce frumos miroase crema de ras. Începe să se băbierească. Situația existentă: își urmărește propriul interes de sine cu hotărâre încăpățânată. Refuză să facă compromisuri sau concesii" (pag. 17) Mi se pare potrivită o parcurgere a acestui fragment cu ochiul lipit de text: imagini naiv-ironice de stil administrativ alternează cu metafore mai curând edulcorate și se finalizează printr-un transfer bine strunit. E spațiu suficient pentru glose
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
nimic. Nici regii, nici decoruri, nici soliști, nici dirijori, nici orchestra cândva acceptabilă. Dar ascultând muzica familiară, frumoasă, răscolitoare sau veselă, m-a trezit un dor nemăsurat de unul dintre puținii dirijori, dacă nu chiar singurul, care nu a făcut concesii în raport cu partitura componistică. Era o plăcere să-l ascult. Pentru că, atunci când dirija el, mazurca era mazurcă, valsul, vals, menuetul era menuet, dansul rus era dans rus, Ceaikovschi era Ceaikovschi, Verdi era Verdi, Mozart era Mozart și totul într-o
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
ușoară tradițională ni se pare firesc să ai și recitaluri de același gen, oferind tinerilor concurenți modele pe măsură, și nu rock, dance, folk, hip-hop, pentru că acestea au publicul lor, manifestările lor. Anul acesta la Medgidia s-au făcut unele concesii care sperăm că au fost doar scăpări și nici măcar n-au adus afluență de public, din contră! S-au detașat, ca de fiecare dată, acele recitaluri susținute “live”, alături de orchestra Ionel Tudor. Fuego a făcut o demonstrație de îmbinare a
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
Roberts (el spune că-i american, dar bănuim că mai degrabă e italian!). Chiar dacă anonimul s-a străduit să facă față (jos pălăria în fața orchestrei!), prestigiul festivalului de la Brăila este de-acum prea mare pentru a mai face asemenea concesii... amicale. Au fost trei zile de muzică ușoară de mare calitate, în care compozitorii noștri din toate generațiile și-au dovedit viabilitatea creației, pentru că s-au cântat cu deosebit succes și melodii aparținând unor Cornel Fugaru, Ionel Tudor, Mihai Alexandru
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
anumită oră, soția mea, șoferul familiei, care avea o relație lejeră cu timpul, mă grăbea, să nu întîrziem. Ajungem mai devreme cu cîteva minute acasă la Bănulescu. Bătrînul prozator ne aștepta în stradă, îmbrăcat în vechiul său costum cărămiziu. Singura concesie pe care o făcea expediției noastre la pescuit era că nu-și pusese cravata. Eu mă îmbrăcasem cu niște pantaloni uzați și cu o cămașă care avusese zile mult mai bune. Pe drum, îl întreb pe Bănulescu dacă urma să
La pescuit cu Ștefan Bănulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8435_a_9760]
-
de ciclu sufletesc. Un bilanț formal al acestuia. Prezumatele afecte, sfîșieri, lamentări, ipostaze dolorice ale unei ființe care nu-și reneagă devenirea sunt absorbite în imagistica cerebrală în care, totuși, răzbat avînturile inițiale. Poza romantică e lucid asumată ca o concesie a conștiinței: "toată noaptea / bate-n perete / cu aripa-i neagră / de smoală / și goală // cîntă / umblă pe lîngă fîntîni / foșnește grădina / șoptește chemare / la ospățul de taină / sub iarbă // și rămîn ciobit / de idee" (Prin pereți). Un gen de
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
forma aceasta de zăbavă stilistică e - cu rare excepții - onestă valoric. Finalul - în care Foarță însuși apare printre personajele puse pe taclale, așteptând, înfrigurat, lectura unui manuscris care coincide cu acela al Roșului ușor... - mi se pare, din partea autorului, o concesie nefastă. Care-mi amintește nu atât de trama, cât de versurile sus-amintitului Levant: "În Geneză lumea crapă/ Cu troznit de-apocalips/ Lumi zidite-n lumi se-adapă/ Din iluzie, eclips." Parțial, e foarte adevărat, dar eclips.
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
președintele, aflat într-o situație de coabitare, a ținut totuși să reitereze versiunea conflictuală, chiar dacă nu a mai vorbit de ”lovitură de stat”. El a anunțat în chipul acesta că, în lunile care urmează, va juca cartea înfruntării totale, fără concesii, căutând până la alegeri să delegitimeze radical USL și pe simpatizanții săi. Faptul că PPE va organiza congresul său la București este o circumstanță care favorizează această strategie. Pornind de la prezumția unității politice europene, PPE va lansa mesaje anti-USL ca într-
Deutsche Welle: Războiul civil, profețit în chip incitator în România, nu promite nimic bun () [Corola-journal/Journalistic/81205_a_82530]
-
expertă în "falsuri, farse, apocrife, pastișe, pseudonime și alte mistificații în literatură", ci că un asemenea subiect de discuție va interesa mai mult și pe mai mulți decât, să zicem, "echilibrul între antiteze" al lui Heliade-Rădulescu. Fără să facă vreo concesie, păstrând rigoarea în documentare și stilistica sobră a autorului, Mistificțiuni este cea mai comercială carte a lui Mircea Anghelescu, având toate datele pentru a deveni un best-seller de istorie literară. (Lucru remarcat de toți comentatorii, printre care și Cosmin Ciotloș
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
făcut acești oameni ulterior. A! Că e nevoie să se știe? Evident că e nevoie să se știe". Dacă nu i-am putea nega pe T.Arghezi, M.Sadoveanu, G.Călinescu, Camil Petrescu în rolul lor de mari creatori, în pofida concesiilor făcute politicii comuniste, de ce să procedăm altminteri cu Eliade, Cioran sau Noica, chiar dacă se impune, în toate cazurile, "să știm" ce s-a întîmplat? Ceea ce la unii a marcat un început de carieră, la alții a pătat crepusculul carierei. Judecata
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
1961, cînd s-a văzut condamnat la închisoare pentru "discuții dușmănoase". Nici așa-zisul "dezgheț" promovat din 1964-1965 nu aduce o reală șansă de abordare a ideilor Cercului Literar. Cercetătoarea Ileana Vrancea evocă împrejurarea că, în toamna 1965, printre numeroasele concesii pe care a fost nevoită să le facă cenzorilor spre a-și putea publica monografia închinată lui E.Lovinescu, a fost "eliminarea paginilor referitoare la semnificația salutară a Cercului Literar de la Sibiu și la lipsa de temei a acuzațiilor Scînteii
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
poetului a învățat de la acesta rigoarea literară, dar mai ales susținerea fermă a opiniilor, indiferent de consecințe. Dacă Eminescu i-a transmis ceva anume, acesta a fost simțul etic în relațiile sociale, principiul de a nu face nici un fel de concesii în domeniul ideilor politice. Disprețuind orice avantaj material, Slavici și-a susținut mereu idealul politic; el consta în lupta pentru drepturi egale ale românilor ardeleni, în cosmopolitismul luminat, în slujirea patriotismului doar "în limitele adevărului", cum proclamase Maiorescu. După Slavici
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
al programului de dezvoltare economică a României pe termen lung îl constituie extinderea comerțului sau cu celelalte tari în curs de dezvoltare, luînd nota ca intenția țărilor participante și a României este de a incuraja dezvoltarea comerțului lor reciproc cu ajutorul concesiilor cuprinse în protocol și în lista României prezentată în anexa (denumita mai jos lista), avînd în vedere prevederile paragrafului 14 al protocolului cu privire la aderarea unei tari în curs de dezvoltare nesemnatare, avînd în vedere rezultatele negocierilor purtate în acest scop
DECRET Nr. 255 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea Protocolului de aderare a României la Protocolul de negocieri comerciale între tari în curs de dezvoltare, încheiat la Geneva la 3 martie 1978, şi aprobarea Regulilor de origine pentru reglementarea aplicării reducerilor de taxe vamale acordate de Republica Socialistă România în cadrul acestui protocol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106528_a_107857]
-
aplica produselor cuprinse în lista și originare în teritoriile țărilor participante, nu vor trebui să fie mai restrictive decît reglementările comerciale pe care România le aplica la data specificată de Comitetul țărilor participante (denumit mai jos comitetul) pentru încheierea negocierii concesiilor. (iv) România va notifica cu promptitudine comitetului orice schimbări ale regimului sau de comerț exterior care ar putea afecta interesele țărilor participante. (v) România va furniza comitetului date statistice și alte informații detaliate privind importul produselor înscrise în lista și
DECRET Nr. 255 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea Protocolului de aderare a României la Protocolul de negocieri comerciale între tari în curs de dezvoltare, încheiat la Geneva la 3 martie 1978, şi aprobarea Regulilor de origine pentru reglementarea aplicării reducerilor de taxe vamale acordate de Republica Socialistă România în cadrul acestui protocol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106528_a_107857]
-
și simplu marginalii (ca Euripide) oferă, prin criticismul lor constant, reversul medaliei strălucitoare prin care ne-am obișnuit să ne reprezentăm clasicitatea ateniană. Nici democrația, ca garant al acestei proiecții senine, nu e cruțată: În acest context, democrația devine o concesie disciplinară făcută celor ce pătrund în polis venind din afară, pentru a spori numărul de locuitori, cu precădere din spațiul gospodăriilor libere din imediata proximitate geografică a cetății. Acești oameni nu au putere efectivă, nu dețin nici averi însemnate care
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
vor plăti, în 2006, 0,18% din valoarea producției agricole pentru a-și putea lucra terenurile situate în zona controlată de Tiraspol. l Liderii europeni au reușit să ajungă la un acord privind bugetul UE pentru perioada 2007-2013, pe baza concesiilor făcute de premierul britanic Tony Blair privind rabatul de care beneficiază țara sa. l Liderii UE, reuniți la Bruxelles, au acordat Macedoniei statutul oficial de candidat pentru aderare, următoarele etape urmând să fie analizate în funcție de dezbaterea asupra strategiei de extindere
Agenda2005-52-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284548_a_285877]