2,296 matches
-
românești s-au aflat sub jurisdicție bisericească papală, bizantină, bulgară, moraviană, rusă, suprapuse sau paralele cu cele autohtone. Împreună cu moștenirea secolelor anterioare de viață creștină, lipsa bisericilor și obiectelor de cult, organizarea bisericească incompletă, absența ierarhiei bisericești superioare, neîntrunirea unui conciliu local, inexistența, mult timp, a unei autorități politice care să impună respectarea normelor stabilite de biserică, ignoranța (necunoașterea) dogmei de către preoți, influențele eretice eventuale au făcut ca liturghia, riturile, practicile bisericești locale să nu fie mereu acelea ale Bisericii universale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secole liturghia, limba de cultură și alfabetul slavone. Care este cauza, în ce împrejurări și de când datează slavonismul? Întrebarea și-au pus-o mulți istorici, cărturari și cronicari, începând cu Miron Costin, Dimitrie Cantemir, care afirmau eronat că, după nereușita conciliului de la Florența de unire a bisericilor (1439), românii, pentru a se deosebi de legea Apusului (romano-catolică), au primit de bunăvoie limba străină în biserică. Dar sunt acte și cărți slavone anterioare conciliului de la Florența. Pe de o parte, istoricii străini
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dimitrie Cantemir, care afirmau eronat că, după nereușita conciliului de la Florența de unire a bisericilor (1439), românii, pentru a se deosebi de legea Apusului (romano-catolică), au primit de bunăvoie limba străină în biserică. Dar sunt acte și cărți slavone anterioare conciliului de la Florența. Pe de o parte, istoricii străini, adepți ai teoriei imigrării românilor din sudul Dunării, consideră că adoptarea de către români a liturghiei slave este încă o dovadă a venirii lor din sudul Dunării, stăpânit de slavi. Dimpotrivă, liturghia slavă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Organizarea apărării Europei și explorarea lumii mongole s-au desfășurat în paralel, după 1241. O politică sistematică și coerentă pe plan european față de problema mongolă a fost elaborată de papalitate, operă a papei Inocențiu IV (1243-1254), problemă dezbătută și de conciliul Lyon I (1245). Măsurile de fortificare teritorială, preconizate de conciliu, ale forțelor catolice din Europa Centrală urmăreau organizarea unui baraj împotriva primejdiei mongole de la Marea Baltică până pe cursul inferior al Dunării. Sprijinindu-se pe puterile catolice estice, Ordinul (statul) teuton, regatul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în paralel, după 1241. O politică sistematică și coerentă pe plan european față de problema mongolă a fost elaborată de papalitate, operă a papei Inocențiu IV (1243-1254), problemă dezbătută și de conciliul Lyon I (1245). Măsurile de fortificare teritorială, preconizate de conciliu, ale forțelor catolice din Europa Centrală urmăreau organizarea unui baraj împotriva primejdiei mongole de la Marea Baltică până pe cursul inferior al Dunării. Sprijinindu-se pe puterile catolice estice, Ordinul (statul) teuton, regatul polon și cel ungar, diplomația papală a reușit să constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
adepților ei și spolierea lor de posesiunile deținute. După 1204, în regatul ungar apar semnele unei noi atitudini față de confesiunea ortodoxă: lăcașurile erau preluate spre "reformare", iar ierarhia bisericească era atacată. În această nouă orientare, un rol decisiv a revenit conciliului Lateran IV din 1215: papalitatea a inițiat o vastă acțiune de încadrare a lumii răsăritene, ortodoxe, aflată în sfera ei de influență, conciliul extindea asupra "schismaticilor" hotărârile privitoare la eretici și bunurile lor. Politica confesională asimilatoare a regalității ungare aplicată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
preluate spre "reformare", iar ierarhia bisericească era atacată. În această nouă orientare, un rol decisiv a revenit conciliului Lateran IV din 1215: papalitatea a inițiat o vastă acțiune de încadrare a lumii răsăritene, ortodoxe, aflată în sfera ei de influență, conciliul extindea asupra "schismaticilor" hotărârile privitoare la eretici și bunurile lor. Politica confesională asimilatoare a regalității ungare aplicată sub regii Andrei II și Bela IV, din inițiativa și sub impulsul direct al curiei romane, a imprimat un curs violent antischismatic acțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care turbă așa de grozav contra bisericei romane; iar răsplătirea bogată a regelui și-a poporului său nu va fi numai absoluțiunea, ci li se va recunoaște posesiunea a toată țara ce vor ocupa-o, căci, în urma ultimei hotărâri a conciliului, papa are dreptul de a răsturna pe Asan și de-a îngădui regelui maghiar sau altor principi catolici ca să-i ocupe toată țara. Afară de asta papa mai dete instrucții legatului său Salvi de Salvis, episcop de Perusia, să-nduplece și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru convertirea lui Vatatzes și a poporului grecesc supus acestuia, deși regele unguresc n-avea nici vreme nici gust pentru un asemenea lucru. Tot atât de nelavreme a fost cererea stranie, făcută de mai multe ori regelui maghiar, ca să trimită episcopii la conciliul din Roma, căci atunci mai mult decât oricând ființa de față a tuturor vasalilor regești, deci și a episcopilor, era neapărată pentru țară, căci aceștia, fiind asemenea vasali, aveau datoria de-a trimite sub steagurile regelui pe vasalii lor inferiori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trei puncte sânt în cestiune - zicea împăratul: primatul, apelațiunea și comemorarea în rugăciuni, cari cîteși trele, privite mai de aproape, sânt pentru greci fără valoare și neprimejdioase. Desigur că papa nu va veni așa de curând la Constantinopol pentru aprezida conciliul; a-l numi frate și cel dentăi nu e asemenea vrun scrupul, căci și în Evanghelie risipitorul bogat îi zice lui Avraam tată, cu toată nespusa depărtare și deosebire între ei. Tot așa de puține scrupule căta să aibă recunoașterea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se rosti la urma-urmelor fără excepție pentru uniunea bisericească susținută cu atâta viociune de cătră împăratul. Sumisiunea clerului, mai cu sila, mai cu vorba, avu de urmare că împăratul trimise la anul 1274 {EminescuOpXIV 133} solii săi la al doilea conciliu din Lyon, ținut de papa Grigorie al X[-lea], și anume pe marele logofăt George Acropolita în numele împăratului și pe lectorul Ioan în numele întregului cler grecesc, cari întăriră prin jurământ solemn primirea credinței bisericei romane. Numai patriarhul Iosif al Constantinopolului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Și Iacob I, Regele Angliei, a compus tomuri în contra tabacului. Dar era destinat ca tabacul să învingă pe inimicii sei, și azi s’a făcut un aliment general [sic !] (265). Chiar și în îndepărtatul Peru, în cadrul celui de-al doilea Conciliu de la Lima (1567-1568) au fost interzise comercializarea și consumul frunzei de coca în Indiile spaniole. Deși recunoșteau faptul că mestecarea frunzei le dă incașilor vigoare la lucru și le potolește foamea, iezuiții au considerat planta ca fiind „satanică” și provocatoare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cetăților și cîmpiilor, gigantul mustăcios și încoronat ține în mîna dreaptă o spadă și în cea stîngă o cîrjă mai jos, în față, o fortăreață, o catedrală; o coroană, o mitră, un tun, un trăsnet al excomunicării; o bătălie, un conciliu. "Primăria și NRF", două chei pentru strategul nazist care sosește la Paris în 1940. Pe ce articulații pivotează cele două obloane ale puterii publice? Surîsul malefic al Principelui-Stat este învăluit în mister, și, prin urmare, dacă puterea sa ține de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu ni se va spune niciodată despre o propunere științifică faptul că face obiectul unui consens, ci al unei recunoașteri (că femeile au suflet, de exemplu, e o teză politică, fiindcă a trebuit să facă obiectul unui vot majoritar la conciliul de la Niceea; e de fapt o dogmă, ca și înzestrarea spirituală a genului masculin). Vechiul paradox: ceea ce nu poate fi fondat prin rațiune întemeiază autoritatea politică. De aici și interesul său pentru opiniile care provoacă autoritate. Ce este opinia? Contrariul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pur, ci de puterea care-i dă trup, că un corp de doctrină este un organism de apărat, a cărui imunitate necesită distrugerea corpurilor străine. Și totuși se mulțumește să integreze noul procedeu în dispozitivele de supraveghere existente. A așteptat Conciliul din Trento (1571) pentru a institui congregația Indexului, "această manifestare a bunăstării materiale a Bisericii care lipește o etichetă roșie pe anumite cărți capabile să ne surprindă" și care ne amintește atît de bine de puterea gîndirii cum erezia ne
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fi adăpostit în sînul fostelor jurisdicții ecleziastice care le-au supus acelorași examene: aprobarea episcopală sau universitară, controlarea lor de către Inchiziție, prerogativele în ceea ce privește cenzura delegate de papă universităților (precum cea de la Köln, din 1475). Biserica acționează cel puțin pînă la Conciliul de la Latran (1515), care înăsprește legislația cu privire la blasfemie ca și cum "regimul de adevăr" nu se schimbase deloc, ca și cum administrarea cuvîntului divin încă mai putea da ascultare dezacordurilor tacite dintre ortodocși și eretici. Ca și cum poliția unei gîndiri, apăsătoare, lentă, centralizată, ar putea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Mahat este de fapt Eul, principiu caracteristic planului atmic [26] adică, conform figurii II.16, face parte din regnul zeilor; cu alte cuvinte, Mahat, Fiul, Christos, este un zeu. Christos, ca manifestare sub formă umană a Divinității (cosubstanțiabilitatea proclamată de conciliul de la Niceea (325) , n.n.) este, conform [26], omul desăvârșit, Învățătorul (cel puțin așa îl consideră A. A. Bailey , un avatar, învățător între alții ai lumii). Dar Învățător este și Buddha și Krishna, adică unica divinitate în multiple aspecte , de fapt
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Origene (185-254 e.n.) consemnând că sufletul trece după moarte în alt corp . Și alți părinți ai Bisericii creștine ca Clement din Alexandria și Ieremia credeau cu convingere în reîncarnare . Cu toate acestea, creștinismul (care a declarat reîncarnarea drept erezie la conciliul din 553 de la Constantinopol), ca de altfel și celelalte două religii monoteiste înrudite, mozaismul și islamul, nu recunosc reîncarnarea expediind fără întoarcere și fără scop existența post mortem a omului într’un Univers totuși spiritual, adică nematerial, chiar dacă se cheamă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
fixă, ci poate suferi o oarecare suprapopulare; d. cei ce nu pot promova în regnul inițiaților vor fi surprinși de Big Crunch-ul viitor al segmentului material al Universului. Nu încape nici o îndoială că suprimarea doctrinei reîncarnării din cadrul creștinismului, hotărâtă de conciliul de la Niceea (553 e.n.) a avut ca motivare stimularea - în concepția noastră, perfecționarea/evoluția carrierului - oarecum radicală, punând în fața omului o viață pentru a alege între pedeapsa ori recompensa veșnică. Fenomenul nu este singular: Bhagavad-gita, deși mai conciliantă, susținând dosctrina
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
tom al celui de-al treilea volum al Operelor Complete publicat de Éditions de la Différence în 1994). Pentru Denis de Rougement, „proiectul Europa” are la bază un set de opțiuni fundamentale formulate în interiorul creștinismului cu ocazia marilor dezbateri doctrinare din conciliile secolelor IV și V. E vorba de valorizarea pozitivă a lumii materiale (decurgând din formularea dogmei Întrupării), de accentuarea libertății și responsabiltății individuale (care are la bază dogma persoanelor treimice) și de acceptarea istoriei ca timp al împlinirii (fundamentată în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
instaurativă de sens) și se deosebește radical de simpla imagine. Imaginea este putere și sens pentru că poate trimite la un indicibil aflat literalmente dincolo de ea. (Edificatoare în acest sens este definirea icoanei ca anamneză de către cel de-al VII-lea Conciliu Ecumenic de la Niceea din 784). Există voci care acuză un anume iconoclasm la Platon, invocând pretinsele sale rezerve față de arta „liberală”. Este o bună ocazie pentru noi să reiterăm aici faptul că, în cazul lui, nu este vorba despre un
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
numele sau numai câte un semnificant disociat de conținut... - 2 - Logica învingătorilor. Fragilitatea suportului manuscriselor, vindicta creștină, odată adepții intoleranți ai lui Hristos ajunși la putere, migala copiștilor plătiți de mănăstiri, soarta tristă a acestor doctrine categorisite ca eretice de către Concilii și de Biserica triumfătoare, destinul obișnuit rezervat învinșilor de către învingători, ravagiile cauzate de trecerea timpului, neșansa câteodată dar și capriciile șansei explică raritatea fondului salvat, dispersarea lui în lucrări uitate pe rafturile cele mai puțin consultate ale bibliotecilor. Ca să nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cazuri: or, nu există nici o astfel de monedă, numismatica o atestă... Concluzia: acest fals a fost fabricat în secolul al VIII-lea pentru a legitima lovitura de stat permanentă a Bisericii ca subordonându-și astfel Imperiul, deja creștin încă de la Conciliul din Niceea. 4. Contra Biserică, pentru adevăr. Scriind acest text de factură radicală, Lorenzo Valla își atrage, evident o serie de neplăceri. Papa Eugeniu al IV-lea și curia intenționează să se răzbune. Dragostea pentru aproape are și ea niște
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
consecvent și n-au avut urmări de durată. Contra unor sume importante autoritățile se angajau periodic să mențină privilegiile, iar în cazul când au fost alungați peste hotare, evreilor li se permitea revenirea în țară. În Polonia deciziile discriminatorii ale Conciliului al III-lea (1179) și al IV-lea de la Laterano (1215) ce prevedeau ca ei să poarte un însemn distinctiv și condamnau „cametele grele și excesive“ au fost aplicate parțial, atunci când n-au fost de-a dreptul ignorate. Scutită de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
redactează o epistolă în latinește alt episcop al Tomisului, Teotim al II-lea (aflat în rang în anul 458), răspunzând unei „circulare” prin care împăratul Leon I (457-474) îi consulta pe episcopii din provincii în legătură cu deciziile celui de-al patrulea conciliu ecumenic care avusese loc la Calcedon (de altfel, la aceste sinoade ierarhii din Dacia au fost prezenți de la început: la primul conciliu, cel din anul 325, participă și un Theofil „al Goției”; Gherontius al Tomisului s-a aflat la Constantinopol
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]