198 matches
-
moartea). În nici un caz instanța judecătorească nu poate avea acest drept, competința sa limitându-se numai la aplicarea acestei legi-ordonanță. 4. Parchetul Militar comite sau nu o ilegalitate dacă primind ordin de verificarea originei etnice unui individ bănuit evreu, pune concluziuni că este sau nu evreu ? Parchetul Militar, sesizat de a verifica originea etnică a unui bănuit evreu, nu comite o ilegalitate verificând și stabilind prin concluziuni pe bază de cercetări că este evreu de origină, dar nu poate aplica sancțiuni
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o ilegalitate dacă primind ordin de verificarea originei etnice unui individ bănuit evreu, pune concluziuni că este sau nu evreu ? Parchetul Militar, sesizat de a verifica originea etnică a unui bănuit evreu, nu comite o ilegalitate verificând și stabilind prin concluziuni pe bază de cercetări că este evreu de origină, dar nu poate aplica sancțiuni penale nici Parchetul și nici Generalul Comandant, aplicarea sancțiunilor fiind numai de competința instanței. Aceasta în baza principiului separațiunilor puterilor în stat. (Puterea legiuitoare nu poate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1. Controluri efectuate (unde, la ce dată, de către cine și constatările făcute asupra prezenței evreilor și a randamentului la lucru). 2. Diverse. 3. Măsuri luate. 4. Greutăți întâmpinate. 5. Propuneri II. Detașamentele exterioare. Aceleași puncte ca la detașamentele locale. III. Concluziuni generale. IV. Tabele nominale de evrei cărora li s'au anulat carnetele date de Comisia Centrală de Revizuire, care vor conține rubricile arătate la punctul 12 de mai sus și, în plus, Nr. carnetului și motivul. V. tabele nominale de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se înființeze o cooperativă centrală de aprovizionare. În general, în ultimul timp, autoritățile se străduiesc să le îmbunătățească situația. Aceasta se poate face foarte greu pentru faptul că alimentele sunt rare, mai întâi trebuind să fie satisfăcute nevoile armatei. 10. Concluziuni. În ghetouri am găsit mari mutilați de război, invalizi, văduve și orfani, fără nici un sprijin. De asemenea, am constatat că la evacuare bărbații fiind la munca obligatorie, nu au fost ridicați decât femeile și copiii, astăzi bărbații trăind liberi în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
necesare de îndreptare și ajungându-se, cu mici excepții, la realizarea aproape în întregime a planului de lucru pe anul 1943. Pentru curmarea abaterilor semnalate, sancțiunile au fost aplicate, dându-se ordinul Marelui Stat Major Nr. 430.756/19431658. IV. CONCLUZIUNI Prin grija permanentă a Marelui Stat Major prin instrucțiunile, directivele și ordinele ce s'au dat, prin controlurile dese și repetate, scopul pentru care au fost înființate aceste detașamente de evrei, a fost în cea mai mare parte atins. În
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Dacă la acești evrei se adaugă și celelalte minorități etnice, se poate prevedea că în curând armata va avea o încadrare cu ofițeri și subofițeri de rezervă de origine etnică străină prea mare, față de numărul celor de origine etnică română. Concluziuni. Având în vedere că principiul excluderii evreilor de la serviciul militar nu a adus rezultate bune, Că aplicarea acestui principiu a contribuit la conservarea elementului evreesc în defavoarea etnicului român, Că deci este preferabil ca evreii să nu mai fie excluși de la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Secția 2-a nu avea agentură pe teren și deci nimeni nu se putea da drept ofițer al M.C.G. Secția 2-a. Este foarte ușor de verificat cărui organ sau serviciu aparținea un ofițer și din ordinul cui lucra. III. CONCLUZIUNI. Toate operațiunile contra Evreilor s'au efectuat fără știrea și fără intervenția Secției 2-a. Evenimentele dela Iași, fie că au fost provocate cu intenție, "fie că s'au produs din inițiative imediate ale unor agenți, totul s'a produs
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
tribunalelor pe baza practicii judiciare a acestora, cu privire la justă aplicare a legilor. În acest scop, Plenul Tribunalului Suprem se întrunește cel putin odată la 3 luni, în prezența Ministrului Justiției și a Prucurorului General al Republicii Pupulare Române, care pune concluziuni. Articolul 42 Tribunalul Suprem judeca recursurile declarate împotriva sentințelor (hotărîrilor) pronunțate în fond de Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, de tribunalele regionale, de tribunalele militare pentru regiunile militare și, pentru Marină Militară, precum și împotriva sentințelor (hotărârilor) pronunțate de tribunalele militare
LEGE nr. 5 din 19 iunie 1952 (*republicată*) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152718_a_154047]
-
tribunalelor pe baza practicii judiciare a acestora, cu privire la justă aplicare a legilor. În acest scop, Plenul Tribunalului Suprem se întrunește cel putin odată la 3 luni, în prezența Ministrului Justiției și a Prucurorului General al Republicii Pupulare Române, care pune concluziuni. Articolul 42 Tribunalul Suprem judeca recursurile declarate împotriva sentințelor (hotărîrilor) pronunțate în fond de Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, de tribunalele regionale, de tribunalele militare pentru regiunile militare și, pentru Marină Militară, precum și împotriva sentințelor (hotărârilor) pronunțate de tribunalele militare
DECRET nr. 99 din 20 februarie 1953 privind republicarea cu unele modificări a Legii Nr. 5 din 19 iunie 1952 , pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152716_a_154045]
-
judecată. ... Articolul 57 Instanțele nu vor acorda mai mult de o amânare de 5 zile și nici nu vor putea amana pronunțarea hotărîrii mai mult de 3 zile. Nu se acordă amânare pentru lipsa de apărare. Ministerul public va pune concluziuni în fața instanței speciale de judecată. Prin hotărîre se va statua asupra cheltuielilor penale și despăgubirilor cerute de Stat. Hotărîrea judecătoriei sau instanței speciale este executorie de îndată în cazul în care infractorul va fi condamnat la cel putin 3 luni
LEGE nr. 351 din 2 mai 1945 pentru reprimirea speculei ilicite şi a sabotajului economic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153306_a_154635]
-
poate dispune arestarea inculpaților, în cazurile anume stabilite de lege, primi și rezolva cererile referitoare la libertatea provizorie. Articolul 42 Instanță chemată să se pronunțe asupra conflictului, hotărăște de urgență, pe baza memoriilor scrise și a actelor primite, ascultand și concluziunile Ministerului public. În caz de conflict pozitiv, se cere în prealabil și avizul motivat al Ministerului public de pe lîngă cealaltă instanță sezisata, față de care nu s'a ridicat incidentul de competență, dacă există Minister public. Instanță chemată să stabilească competența
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
de siguranță publică, suspenda de drept cercetarea cauzei. În ce priveste celelalte cereri, presedintele la primirea lor, examinand motivele, poate decide suspendarea cercetării cauzei și cere dosarul. Articolul 53 La termenul fixat, cererea se judecă în ședința secretă, ascultandu-se concluziunile părților și ale Ministerului public. Ea se judecă chiar dacă părțile nu se înfățișează. Articolul 54 Curtea se pronunță printr'o decizie nemotivata și în caz de admitere a cererii, dispune trimiterea cercetării cauzei unui alt judecător de instrucție sau unei
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
Ministerul public Articolul 66 Ministerul public reprezintă în cauzele penale Statul. Organizarea să e aceea prevăzută de legea de organizare judecătorească. El urmărește infracțiunile și exercita acțiunea penală, în conformitate cu dispozițiile prevăzute de acest cod. În exercitarea dreptului de urmărire, pune concluziuni în ședințele instanțelor pe lînga care funcționează și uzează de căile de atac prevăzute de lege, pentru susținerea acțiunii penale, cînd crede necesar. El este obligat a pune concluziuni și în procesele în care acțiunea penală a fost pusă în
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
dispozițiile prevăzute de acest cod. În exercitarea dreptului de urmărire, pune concluziuni în ședințele instanțelor pe lînga care funcționează și uzează de căile de atac prevăzute de lege, pentru susținerea acțiunii penale, cînd crede necesar. El este obligat a pune concluziuni și în procesele în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare de alte persoane, afară de cazul cînd legea dispune altfel. În toate cazurile el este obligat a propune judecății numai cereri motivate cu concluziuni precise, conform art. 4, neputandu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
El este obligat a pune concluziuni și în procesele în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare de alte persoane, afară de cazul cînd legea dispune altfel. În toate cazurile el este obligat a propune judecății numai cereri motivate cu concluziuni precise, conform art. 4, neputandu-se referi la aprecierea instanței. Capitolul ÎI Inculpatul Articolul 67 Persoană în contra căreia s'a pus în mișcare acțiunea penală se numește: Inculpat, în tot timpul urmăririi și judecății penale. Inculpatul se mai numește: Prevenit
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
tribunalelor pe baza practicii judiciare a acestora, cu privire la justă aplicare a legilor. În acest scop, Plenul Tribunalului Suprem se întrunește cel putin odată la 3 luni, în prezența Ministrului Justiției și a Prucurorului General al Republicii Pupulare Române, care pune concluziuni. Articolul 42 Tribunalul Suprem judeca recursurile declarate împotriva sentințelor (hotărîrilor) pronunțate în fond de Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, de tribunalele regionale, de tribunalele militare pentru regiunile militare și, pentru Marină Militară, precum și împotriva sentințelor (hotărârilor) pronunțate de tribunalele militare
LEGE nr. 5 din 19 iunie 1952 (*republicată*) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180706_a_182035]
-
și numărul necesar de procurori și asesori populari ce se va stabili prin decizia ministerului justiției. Articolul 8 În cadrul Curților și Parchetului Curții Supreme se va delegă, prin decizia ministrului justiției, numărul de procurori care vor pune, în mod special, concluziuni în cauzele supuse jurisdicției feroviare. Articolul 9 Membrii parchetelor funcționînd pe lînga instanțele speciale feroviare au atribuțiunile prevăzute în legea pentru organizarea și funcționarea Parchetului, codul de procedură penală și orice alte legi. Articolul 10 Procurorul general al R.P.R. are
DECRET nr. 292 din 2 iulie 1949 pentru înfiinţarea şi organizarea tribunalelor speciale feroviar şi a parchetului feroviar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128169_a_129498]
-
trimită dosarul oricărei instanțe organ de cercetare sau instrucție, indicând și probele ce urmează a se efectua, iar, după întoarcerea dosarului să procedeze potrivit celor arătate la lit. a, de mai sus. Articolul 28 Procurorul general al R.P.R., poate pune concluziuni în toate cererile de îndreptare. De asemenea, el poate pune concluziuni în orice alte cauze și la orice alte instanțe. În toate cazurile el poate delegă orice alt procuror. Capitolul 5 Dispozițiuni comune și speciale Articolul 29 Ministrul justiției, luînd
DECRET nr. 132 din 1 aprilie 1949 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128212_a_129541]
-
probele ce urmează a se efectua, iar, după întoarcerea dosarului să procedeze potrivit celor arătate la lit. a, de mai sus. Articolul 28 Procurorul general al R.P.R., poate pune concluziuni în toate cererile de îndreptare. De asemenea, el poate pune concluziuni în orice alte cauze și la orice alte instanțe. În toate cazurile el poate delegă orice alt procuror. Capitolul 5 Dispozițiuni comune și speciale Articolul 29 Ministrul justiției, luînd avizul Comisiei pentru simplificarea și raționalizarea aparatului de Stat, stabilește prin
DECRET nr. 132 din 1 aprilie 1949 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128212_a_129541]
-
și documentele pe cari părțile își sprijină pretențiunile. Reprezentanții Statului, județelor și comunelor sunt datori, sub sancțiune penală de refuz de serviciu, să execute aceste ordine în termenul prescris. Ei vor da și explicațiuni verbale și vor depune memorii sau concluziuni scrise în cari vor expune drepturile lor. Articolul 292 Îndată ce o neînțelegere de ori ce natură s'a ivit între unitățile administrative mai sus arătate, privitoare la drepturi patrimoniale, reprezentanții lor sunt îndatorați a seziza instanța de conciliere competinte, care
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
o asemenea "prezență", cu toate umilințele pe care le implică și cu flagranta ei neputință, îndeplinește un singur rol important, anume de a arăta poporului român că Statele Unite consideră încă guvernul comunist impus de Moscova drept legal și legitim. Această concluziune evidentă aduce și mai mare descurajare și un simțământ de totală părăsire, ducând spre un total conformism și spre secătuirea forțelor morale ale rezistenței. Excelență, bazați pe aceste motive îndrăznim a vă ruga respectuos să luați în considerare urgentă problema
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
fi avut cea mai mare nevoie de un Comitet activ". <br> " Ținând seama de toate acestea și mai ales de îndatorirea Sa de a asigura funcționarea organului reprezentativ al țării noastre subjugată și îndurerată, Majestatea Sa Regele a ajuns la concluziunea următoare: “Un Comitet de Direcție de trei, compus din d-nii Gr. Gafencu, A. Popa și C. Vișoianu să fie constituit în sânul Comitetului Național. El va exercita funcțiunile prezidențiale."" Conform statului comitetului care fusese aprobat de Regele Mihai, modificările de
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
dorită, dar și atât de scurtă. Unele dintre scrierile sale au provocat reacția unor critici. Astfel au fost articolele publicate de Gheorghe Panu în "Convorbiri literare" și o broșură a lui Ion C. Massim. Cercetările ulterioare au modificat multe dintre concluziunile lui Hasdeu, dar opera sa prezintă interes de a fi citită nu numai pentru a se vedea starea studiilor istorice din acea vreme, ci și pentru a se constata talentul și spiritul vizionar al autorului. A publicat documente false despre
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]