281 matches
-
auxiliarul de studiu britanic informează elevii asupra importanței și utilității stăpânirii tehnicilor de argumentare, aspect inexistent în demersul propus de cealaltă lucrare analizată. Autoarele auxiliarului românesc subliniază, pe parcursul textului, verbele de opinie și conjuncțiile/locuțiunile conjuncționale de tip argumentativ și concluziv, indicând după fiecare paragraf etapele construirii discursului ,, [premisa], [ipoteza], [prima argumentare], [a doua argumentare], [concluzia]” (2008: 28-29). În auxiliarul britanic, mijloacele lingvistice menționate sunt diverse și se atrage atenția elevilor asupra funcționalității lor, prin explicații simple. Adnotările textelor ghidează atenția
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
naivitatea, întreb dacă „ortodocșii au și ei voie să meargă acolo”. Imediat răspunde că „foarte mulți ortodocși fac alegerea de a încerca și altceva” [s.m.], ea însăși fiind ortodoxă practicantă. „Doar și catolicii și greco-catolicii sunt frații noștri”, afirmă femeia concluziv, același tip de discurs ecumenic primar, la firul ierbii, pe care l-am întâlnit și în alte cazuri în care pelerinii au experimentat mixitatea confesională. În tot acest timp, continuă să sosească noi și noi valuri de pelerini, inclusiv cei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai eficace pentru redresarea vinurilor oxidate. Ca o consecință, din punct de vedere gustativ, tratamentul cu polivinilpolipirolidonă atenuează eventuala amăreală, elimină gustul și mirosul de maderizat, redând parte din fructuozitatea și prospețimea pe care le-a avut vinul înainte de oxidare. Concluziv, se poate aminti că, după cum se știe, compușii fenolici, taninurile de pildă, se atașează, printr-o grupă polifenolică, de heterociclul prolinei din constituția proteinelor. În catena polipeptidică prolina se inserează astfel: Prin urmare se poate distinge un „situs activ“ care
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
numai... ci (dar) și • conjuncții coordonatoare disjunctive: sau, ori, fie, fie că • conjuncții coordonatoare adversative: dar, iar, însă, numai că • conjuncții coordonatoare opozitive: ci, și (+nu) Nu a venit Tudor, ci Ion./ A venit Ion, și nu Tudor. • conjuncții coordonatoare concluzive: așadar, deci, prin urmare, va să zică b. Conjuncțiile subordonatoare asigură și marchează dezvoltarea unor relații sintactice de dependență (între termeni sintactici care ocupă poziții diferite în interiorul sintagmei: un termen regent și un termen dependent: El n-a știut că Mihaela vine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interdependență; în consecință, clasele de conjuncții coordonatoare corespund, în mare, tipurilor de relații de coordonare: • copulative: și, nici, precum și, nu numai...ci (dar) și • disjunctive: sau, ori, fie, fie că • adversative: dar, iar, însă, numai că • opozitive: ci și (+nu) • concluzive: așadar, deci, prin urmare etc. Conjuncțiile subordonatoare marchează în primul rând dezvoltarea propozițională a unei funcții sintactice. Ele realizează și exprimă cu preponderență relații de dependență, dar intervin și în dezvoltarea relației de complementaritate între verbul copulativ și numele cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la Doina, când la Ion/ când la Ion, când la Doina/ la Ion/ la Doina. Nu a studiat filozofia ci dreptul/ A studiat dreptul, nu filozofia/ A studiat dreptul/ Nu a studiat filozofia. Pentru celelalte relații de coordonare (adversativă și concluzivă) este absolută numai libertatea privind prezența sau nu a tuturor termenilor implicați în relație; se înțelege că, dacă relația cuprinde numai doi termeni, absența unuia înseamnă anularea relației de coordonare dar nu duce la destrămarea autonomiei enunțului sintactic: El este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nimeni./ El n-a găsit pe nimeni dar a intrat în casă. sau poate determina enunțuri incompatibile semantic: A cumpărat-o ieri dar a și vândut-o./ A și vândut-o dar a cumpărat-o ieri. În relația de coordonare concluzivă, termenii își pot schimba reciproc poziția, dacă reprezintă, prin conținutul lor semantic, două perspective diferite asupra aceleiași realități, apropiindu-se de o relație apozitivă: Maria a plecat pe 27 iulie, deci exact după o lună./ Maria a plecat exact după
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau libertatea doar relativă de schimbare reciprocă a ordinii termenilor determină pe autorii G.A. (II, p. 249) și pe alți lingviști să vorbească de o apropiere a coordonării adversative (la care se include și coordonarea prin conjuncția ci) și concluzive de subordonare. Că aceste relații sintactice rămân în esența lor relații de coordonare o demonstrează absența oricăror constrângeri categoriale pe care un termen să le impună altuia (altora) precum și necondiționarea unuia sau a autonomiei semantice și culturale a enunțului de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de la început.” (M.Eminescu, Despre cultură, 204). Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" G.A. distinge patru „raporturi”: „După natura logică a raportului dintre elementele pe care le leagă, coordonarea în frază (ca și în propoziție) poate fi copulativă, disjunctivă, adversativă și concluzivă.” (II, p. 241). Aceleași patru variante ale raportului de coordonare, numit și relație de nondependență, se regăsesc și în noua ediție a Gramaticii Academiei (vo.II, pp. 19-24). Prin planul lor logico-semantic, însă, precum și prin specificul manifestării în planul expresiei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Prin planul lor logico-semantic, însă, precum și prin specificul manifestării în planul expresiei, relațiile de coordonare se prezintă sub forma a șase tipuri principale: 1. coordonarea copulativă 2. coordonarea disjunctivă 3. coordonarea alternativă 4. coordonarea adversativă 5. coordonarea opozitivă 6. coordonarea concluzivă COORDONAREA COPULATIVĂTC "COORDONAREA COPULATIV|" Coordonarea copulativă se desfășoară între termeni care se asociază - cel mai adesea simultan - în construirea planului semantic concret al unor funcții sintactice sau al enunțului sintactic în ansamblu: „Sunt plin de fantasme și de dorințe ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
convingerea cu care acestea au fost rostite.” (O. Paler, Viața..., 247) Uneori, coordonarea opozitivă este mascată de o construcție gerunzială: „Nimeni nu râsese de această soluție ușor de caricaturizat, rămânând toți tulburați.” (G. Călinescu, C.O., 262) COORDONAREA CONCLUZIVĂTC "COORDONAREA CONCLUZIV|" Coordonarea concluzivă se desfășoară între doi termeni, dintre care cel de-al doilea este o concluzie impusă de conținutul semantic al celui dintâi: „Când cineva era prea de tot tânăr sau prea bătrân, deci, incapabil de a contribui și el
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care acestea au fost rostite.” (O. Paler, Viața..., 247) Uneori, coordonarea opozitivă este mascată de o construcție gerunzială: „Nimeni nu râsese de această soluție ușor de caricaturizat, rămânând toți tulburați.” (G. Călinescu, C.O., 262) COORDONAREA CONCLUZIVĂTC "COORDONAREA CONCLUZIV|" Coordonarea concluzivă se desfășoară între doi termeni, dintre care cel de-al doilea este o concluzie impusă de conținutul semantic al celui dintâi: „Când cineva era prea de tot tânăr sau prea bătrân, deci, incapabil de a contribui și el la luptă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de conținutul semantic al celui dintâi: „Când cineva era prea de tot tânăr sau prea bătrân, deci, incapabil de a contribui și el la luptă, făcea totuși ceva: cânta imnul patriei.” (G. Călinescu, C.O., 45) Termenii implicați în coordonarea concluzivă pot fi: • fraze: „Zoe: Pe Ghiță l-am trimis eu la Cațavencu să-i cumpere scrisoarea cu orice preț. Tipătescu: Care va să zică, Ghiță e acolo?” (I.L. Caragiale, I, 151) • propoziții nondependente: „S-a dus amorul, un amic Supus amândorura, Deci, cânturile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cunosc de când trăia prima lui soție, care va să zică, de mai bine de 30 de ani.” (M.Eliade, 426) șcircumstanțial temporalț, „Poezia de imitație a naturii duce la descripție și, deci, la pastel.” (G. Călinescu, U.P., 81) școmplement indirectț Uneori, coordonarea concluzivă nu se desfășoară în continuitate semantică. Termenul secund al relației, purtător al concluziei, poate reprezenta o deducție determinată de planul semantic al termenului (sau enunțului) anterior: „- Dar cine ești d-ta? întrebă maiorul. - Va să zică, nu mă recunoști, făcu bătrânul clătinând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinată de planul semantic al termenului (sau enunțului) anterior: „- Dar cine ești d-ta? întrebă maiorul. - Va să zică, nu mă recunoști, făcu bătrânul clătinând din cap cu melancolie.” (M.Eliade, 212) Exprimarea relației de coordonare concluzivătc "Exprimarea rela]iei de coordonare concluziv\" Relația de coordonare concluzivă se manifestă în planul expresiei concomitent prin pauză și conjuncții (locuțiuni conjuncționale): deci, așadar, dar, prin urmare, în concluzie, ca atare, (care) va să zică: „Dar, vei răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al termenului (sau enunțului) anterior: „- Dar cine ești d-ta? întrebă maiorul. - Va să zică, nu mă recunoști, făcu bătrânul clătinând din cap cu melancolie.” (M.Eliade, 212) Exprimarea relației de coordonare concluzivătc "Exprimarea rela]iei de coordonare concluziv\" Relația de coordonare concluzivă se manifestă în planul expresiei concomitent prin pauză și conjuncții (locuțiuni conjuncționale): deci, așadar, dar, prin urmare, în concluzie, ca atare, (care) va să zică: „Dar, vei răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
249) „Oricum, insistai, este exclus ca indivizii în cauză să nu știe ce-i așteaptă și ca atare nu mai ți-e frică de ei.” (M. Preda, Cel mai iubit..., II, 170) Uneori, între termenii implicați în relația de coordonare concluzivă, în locul pauzei se folosește conjuncția copulativă și; în aceste enunțuri, în care termenul secund este însoțit de două conjuncții, una copulativă și una concluzivă, coordonarea concluzivă este inclusă coordonării copulative, care rămâne cel mai adesea esențială: „Și nasul lui era
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ei.” (M. Preda, Cel mai iubit..., II, 170) Uneori, între termenii implicați în relația de coordonare concluzivă, în locul pauzei se folosește conjuncția copulativă și; în aceste enunțuri, în care termenul secund este însoțit de două conjuncții, una copulativă și una concluzivă, coordonarea concluzivă este inclusă coordonării copulative, care rămâne cel mai adesea esențială: „Și nasul lui era, în adevăr, grozav: mare de felul lui, nu se putuse îndeajuns adăposti sub umbra îngustă a chipiului și era, deci, roș ca un ardei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Preda, Cel mai iubit..., II, 170) Uneori, între termenii implicați în relația de coordonare concluzivă, în locul pauzei se folosește conjuncția copulativă și; în aceste enunțuri, în care termenul secund este însoțit de două conjuncții, una copulativă și una concluzivă, coordonarea concluzivă este inclusă coordonării copulative, care rămâne cel mai adesea esențială: „Și nasul lui era, în adevăr, grozav: mare de felul lui, nu se putuse îndeajuns adăposti sub umbra îngustă a chipiului și era, deci, roș ca un ardei”. (C. Hogaș
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
coordonate cauzale: H. Tiktin, op. cit., G.A., Gh.N. Dragomirescu, Sintaxa și stilistica propozițiilor independente, Brașov, 1939, Structura gramaticală și stilistică a coordonatelor cauzale, LL, IV (1960), M. Avram, Evoluția..., Ecat. Teodorescu, Coordonata cauzală, Sc. Șt. Iași, 1962, fr. 2; coordonate concluzive: I. Iordan, Limba română contemporană, p. 722), C. Dimitriu, Curs..., tinde să opteze pentru un raport aparte - raport sintactic explicativ (p. 228 ș.u.). Preluând o sugestie din L. Tesnière, op. cit., pp. 337-338, Ecat. Teodorescu crede mai potrivit termenul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rezonanță, care se asociază simultan cu intense accelerări ale nivelului de tempo. În asemenea circumstanță, precizia și exactitatea ritmică devin condiții vitale în redarea multiplelor suprapuneri ritmice, asigurând astfel coerența întregului complex al structurii temporale. Coda îndeplinește rolul unei secțiuni concluzive, în care principalele materiale tematice ale evoluției anterioare apar rememorate pe fundalul unei pedale armonice, reprezentată de formula pentatonică do# re# fa# sol# la#, expusă într-o ipostază palindromică („în oglindă” A B A) și cu un aspect ritmic animat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pentru a încheia, în concluzie...). În T46, seria completă: MAI ÎNTÎI... APOI... ȘI ÎN SFÎRȘIT este mai curînd enumerativă decît temporală. O structură identică, dar pur enumerativă regăsim în publicitatea la automobilul Mitsubishi T48, care comportă în plus un organizator concluziv PE SCURT care operează o sinteză și diferă prin aceasta de ȘI ÎN SFÎRȘIT care marchează doar sfîrșitul enumerației: T48 PAJERO. AVENTURA FĂRĂ FRONTIERE Un Pajero pe măsura exigențelor fiecăruia! De exemplu, Pajero Metal: MAI ÎNTÎI, un sistem de transmisie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
metaenunțiativă care este adesea o modificare a punctului de vedere (adică, altfel spus, [N1] înseamnă/se numește [N2], într-un cuvînt, în alți termeni...) și/sau asociază cu această reluare un marcaj comparabil cu cel al mărcilor de integrare liniară concluzive (pe scurt, de fapt, pînă la urmă, în fond, finalmente, în rezumat, în concluzie, după toate calculele, pentru a spune totul, în realitate, în fapt, în fine...; la care mai putem adăuga: la urma urmei, în orice caz, oricum)27
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Ștrumf. Act de discurs A2 ASERTIV (constatare) • e4: ați rămas niște ștrumfei de treabă! Propoziție q cu valoare de act de discurs A3 ASERTIV(constatare). • e5: Hai că vă iert! Introdus printr-o marcă tipică a oralității (Hai), acest enunț concluziv ia forma unui performativ explicit. Act de discurs A4 DECLARATIV. Actele succesive nu sînt juxtapuse, ci legate între ele astfel încît să formeze un segment textual coeziv și coerent. Cele două acte de discurs asertiv-constatativ sînt legate printr-un act
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a trei mijloace de supraviețuire întroduse de aceeași prepoziție CU: [Perioada C] C1. [ei] se retrag noaptea în niște vizuini C2. în care [ei] trăiesc C2.1. cu pîine neagră, C2.2. cu apă, C2.3. ȘI cu rădăcină: Segmentul concluziv, introdus prin cele două puncte, este ritmat în mod simplu (D1.1-1.2-1.3) și complex (D1-2). Cele două ritmuri sînt marcate prin doi ȘI, unul pentru finalul seriei enumerative de trei infinitive, iar celălalt, un fel de ȘI de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]