4,850 matches
-
grijă! Sper ca Domnului să-i fie milă de tine pentru felul în care te comporți cu cei care încearcă să te instruiască pe calea sa. Tu și familia ta sunteți niște creștini decăzuți. Voi nu vă mai aflați în condicile bisericii. Eu văd asta, eu văd toate lucrurile astea. Vei rămâne în camera asta să meditezi asupra greșelilor tale și nu o vei părăsi până nu mă întorc eu după tine. A închis ușa și a plecat. Știam că noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
nu mergeau la conferințele preotului când era Bobby Lee în oraș au fost scoși de pe listele bisericii. Cei scoși s-au enervat pe preot fiindcă tuturor le plăcea să meargă la biserică dacă puteau să plătească pentru a figura în condică. Desigur, erau și oameni ca noi, care nu țineau de biserică, când s-a întâmplat toată tărășenia, despre care preotul spunea că sunt genul de oameni „cărora nu le pasă în ce direcție bate vântul". Cei tăiați de pe liste au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
la pian. Predicatorul s-a ridicat și a început rugăciunea. Era cu spatele la mine și am observat că se cam împlinise. Mă întrebam cam ce vârstă să fi avut. Se apropia de cincizeci când noi am renunțat să mai figurăm în condica lui, iar asta se întâmpla când ne-am mutat pe deal. A divorțat de prima lui soție înainte de terminarea războiului, pe motiv că bea. Cea de-a doua soție cânta într-o biserică din Memphis, unde un prieten de-al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
de Dimitrie Cantemir și tipărită în Olanda în 1737, în Colinele Tutovei au putut fi identificate 25 de așezări; mai bine apar în hartă limitele ținuturilor, a inutului Tecuci din care au făcut parte și satele de pe valea Dunavățului. Deși „Condica liuzilor”, din 1803, nu conține toate așezările, tot înregistrează 166 de localități, iar în harta lui Bawr, tipărită în 1873, în Colinele Tutovei sunt atestate 178 așezări din care au fost identificate 133. Lucrările cartografice care includ și teritoriul Colinelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau au căutat loc de așezare în altă parte, pe altă moșie, satul Filipeni a rămas, s-a „umplut” cu oameni veniți din alte locuri, având statutul de clăcași. Satul este amintit în recensământul zis rusesc din 1772, 1773-1774, în Condica abețedară din 1833 și în Dicționarul Topografic și Statistic al României din anul 1871. Filipenii au rămas reședința boierilor Rosetti până în anul 1949, fiind și centrul administrativ al comunei căreia i-a dat numele pe care-l poartă și astăzi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de proprietate de la domnii vechi ai Moldovei. Din această cauză și din altele, printre care și aceea că ei nu au putut dovedi prin „uricul satului” „Talpa” Frunteștilor, actul care să le arate începutul și hotarele, au ajuns ca în „Condica liuzilor” (un recensământ al birnicilor) din 1803, Frunteștii să fie înscris ca sat al banului Ștefan Roset, sat de clăcași, așa cum se arată și în harta publicată tot atunci. Toate încercările boierilor Rosetti de a-i supune pe răzeși la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
România, grânarul Europei”, repetat de neștiutori și acum, pe la televizor. România nu producea decât 3% din grâul necesar Europei. La începutul secolului al XIX-lea, un domnitor fanariot ca Alexandru Moruzi se interesa de dezvoltarea economică a țării și, prin „Condica liuzilor”, înregistra populația birnică, arătând și principala ocupație a locuitorilor: „lucru pământului, vii, pomăt, creșterea vitelor, apicultura, butnăritul, cărăușia”; la acestea adăugându-se, în 1851, când s-a realizat o catagrafie, că „femeile cultivau sămânța gândacilor de mătase” și că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
le sunt cunoscute. Ei (moldovenii - n.a.) cred că oamenii învățați își pierd mintea...învățătura e treaba popilor; pentru un om de rând este de ajunsă dacă știe să citească și să scrie, să-și scrie numele, să-și treacă în condica lui un bou alb, negru și cu coarne, caii, oile și alte dobitoace de povară, stupii și oricare alte lucruri ca acestea; toate celelalte sunt netrebuincioase.” Desigur, este o exagerare, când Dimitrie Cantemir spune că pentru omul de rând e
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la 2 clase - dimineața și după amiaza - până s-a făcut al doilea post, s-a luptat cu inerția și neînțelegerea părinților despre rolul școlii. Școala era inspectată în fiecare lună de inspectorul (revizorul) școlar, care asista la lecție, controla condica și cataloagele și consemna cele constatate în procesul verbal. Dacă erai găsit în neregulă de trei ori, erai dat afară din învățământ, fără să mai poți contesta pe la sindicat sau partid. O curiozitate și o particularitate a învățământului și a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din satul Slobozia și-a început activitatea în anul 1914. Până în 1948 a funcționat cu clasele I-VII, iar din 1948 cu clasele I-IV. Din documentele școlare s-au păstrat dosare cu ordine, instrucțiuni, corespondență, cataloage și registre matricole, condici de prezență. Din perioada mai veche se păstrează catalogul claselor I-IV, an școlar 19141915 și al claselor I-II din anul școlar 1915-1916, precum și al claselor I-III din anul școlar 1916-1917. * Mărturii despre întâmplări de demult Moș Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și o participare mai largă la realizarea veniturilor, a luat inițiativa înregistrării oamenilor aduși de peste hotare, numiți liuzi (oameni), folosiți de boieri pentru un timp oarecare ca scutelnici, când nu aveau nicio obligație față de vistierie. Acest document poartă numele de „Condica liuzilor”, întocmit în 1803 și cuprinde și slugile boierești, scutite de bir. Poate părea surprinzătoare afirmația din „Condica liuzilor” în legătură cu apartenența satului răzășescă Fruntești ca sat dependent de banul Ștefan Rosetti, dar, în acest caz, se au în vedere doar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oameni), folosiți de boieri pentru un timp oarecare ca scutelnici, când nu aveau nicio obligație față de vistierie. Acest document poartă numele de „Condica liuzilor”, întocmit în 1803 și cuprinde și slugile boierești, scutite de bir. Poate părea surprinzătoare afirmația din „Condica liuzilor” în legătură cu apartenența satului răzășescă Fruntești ca sat dependent de banul Ștefan Rosetti, dar, în acest caz, se au în vedere doar „liuzii” așezați cu învoială în satul răzășesc, fiind cunoscute cazurile în care se menționează ca proprietari într-un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este exclusă ca în satul Fruntești să se fi așezat și țărani dependenți, cu statut de scutelnici. Încercarea banului Ștefan Rosetti și a urmașilor lui de a lua în stăpânăire moșia Fruntești s-a lovit de opoziția înverșunată a răzeșilor. „Condica liuzilor” arată că în Fruntești erau 23 liuzi, care trebuiau să plătească birul, un sfert nou de 3 luni = 80 lei, toată suma birului fiind de 320 lei. Pentru comparație, satul Mărăștii răzășești este înregistrat cu 38 liuzi, banii unui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un sfert nou de 3 luni = 80 lei, toată suma birului fiind de 320 lei. Pentru comparație, satul Mărăștii răzășești este înregistrat cu 38 liuzi, banii unui sfert 125 lei și peste tot 500 lei, liuzii fiind scutiți de bir. „Condica liuzilor” din 1803 face abstracție de alți oameni veniți și așezați pe moșia Filipeni. Există, pe valea Dunavățului, între Fruntești și Mărăști, așezarea bejenarilor bucovineni, viitorul sat Lunca, întemeiată de primele 20 de familii în 1785. Între anii 1785 și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
De atunci datează confuzia între Lunca și Filipeni. 4. Satul Fruntești: Sat în comuna Filipeni Sat ocolul Nicoreștilor - include Bărboasa și Mărăști, în 1772 Sat ocolul Berheciului, pierde Mărăști, devenit sat la recensământul populației din 1774; înglobeaz Slobozia - Filipeni, cf. Condici 1803, îl pierde în 1816; înglobează Moara lui Conachi în 1832 Sat ocolul Fundu Răcătăului - 1833 Sat ocolul Berheciului, 1834 Pierde Bărboasa, înglobat la Oncești, în 1838 Sat în comuna Filipeni din 1865 Sat în comuna Lunca, pierde Moara lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tu ai rolul tău. Un cuc e mai mare (arată la el), alt cuc e mai mic. Ni se umple lumea de cuci, nu alta. Nu te-ntreabă nimeni dacă-ți convine sau nu. Dar în schimb tu n-ai condică, n-ai ședințe, n-ai șef, nu tu învățământ politic, nu te scoate la muncă voluntară, nu te scoate când vin... cucii ăia mari în limuzine negre și cu sirenă. Domnești, nu alta. (Către public): Ăsta da, cuc fericit Sărmanul
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
acestea, autorul este conștient că reprezintă „o acțiune aproape temerară încercarea de a parcurge împlinirile arhipăstoririi marelui ierarh Antonie Plămădeală. El și-a agonisit, pentru istorie și pentru cei de după el, o glorie fără de moarte, numele înscriindu-și-l în Condica sfântă a ctitorilor Bisericii Ortodoxe Române contemporane. Statura lui impozantă, privirea lui pătrunzătoare, gesturile lui calculate și niciodată de prisos, vorba lui fermă și nuanțată devoalau buchetul enorm de însușiri sufletești și intelectuale cu care Dumnezeu l-a înzestrat“. Scrisorile
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
alte activități, acolo unde se mai fac! Dar și această minimă recunoaștere e limitată de datele personale ale cadrului didactic ori de indiferența, de inapetența pentru obligațiile impuse de fișa postului didactic. De asta, prin școli au început să semneze condica diverși tineri în conflict cu legea, fiind o amenințare pentru securitatea elevilor și nu numai a lor! Ani buni le-au trebuit factorilor de răspundere din minister să găsească rezolvarea duiumului de probleme. Noroc cu descentralizarea! Au început comitetele de
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
său la înscrierea Preacuratei Născătoare de Dumnezeu la Betleem, vorbește cu admirație despre smerenia Fiului lui Dumnezeu venit printre oameni pentru a-i ridica din păcate: „Cine nu se va minuna de pogorământul Domnului? Sus slobod, și jos scris în condici! Sus Fiu, și jos rob! Sus Împărat, și jos năimit! Sus bogat, și jos sărac! Sus închinat, și jos numărat între birnici (plătitori de biruri)! Sus având scaun dumnezeiesc, și jos odihnindu-se în peșteră proastă! Sus, sânul cel necuprins
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
zgribulită de noiembrie este să-ți prinzi umbra din urmă să-o calci pe coadă să-njuri printre dinți sfinții cu atribuții în cuantica norilor să-ți bagi picioarele-n ea viață în el serviciu unde trebuie să semnezi neapărat condica să-ți pupi șeful în fund la prima oră din zi s-o iei în freză de dimineață cu același stupid” ce mai faci” How are you, men care te scoate din minți s-asculți conversațiile despre vreme despre politică
SĂ DAI AFARĂ DIN CASĂ UN CÂINE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367615_a_368944]
-
prin forța armelor, “cezarul” zilei, îngâmfat de nu-i atingeai nici poalele hlamidei imperiale - încercând să-și “drămuiască “ doar clipa - a întrebat “partito vulgata” de față dacă a adus toate datoriile, taxele pentru pământ zicea, “că noi vom verifica în condicile cu contribuabili și nu va fi bine pentru clevetitori și mincinoși că-și păcălesc stăpânul” iar noi am răspuns toți la unison cu un “da” care a răsunat în toată “șandramaua” înălțată din carton, lemn și structuri de construcție ușoare
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
său la înscrierea Preacuratei Născătoare de Dumnezeu la Betleem, vorbește cu admirație despre smerenia Fiului lui Dumnezeu venit printre oameni pentru a-i ridica din păcate: „Cine nu se va minuna de pogorământul Domnului? Sus slobod, și jos scris în condici! Sus Fiu, și jos rob! Sus Împărat, și jos năimit! Sus bogat, și jos sărac! Sus închinat, și jos numărat între birnici (plătitori de biruri)! Sus având scaun dumnezeiesc, și jos odihnindu-se în peșteră proastă! Sus, sânul cel necuprins
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
dumneavoastră?”se interesară câteva fete, oprite din machiajul de dimineață. “Lăsați-l în grija mea! Și eu am acasă unul...cam tot așa”...mă salvă Daniel. Repede m-am dus la cancelarie, am lăsat paltonul, am luat catalogul, am semnat condica și...la clasă! Suna. Am ajuns la timp. Am distribuit foile cu subiectele...unele drepte, unele zgâriate, unele șifonate...unele, pe alocuri, rupte. Toți mustăceau, dar nimeni nu zise nimic cu voce tare. Trișpe se eliberă de drăgălășeniile cu unghii
AVENTURILE MOTANULUI TRIŞPE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349158_a_350487]
-
și negru, cu ochii albaștrii sau verzi... și ea se potrivea descrierii exact. O ținea acum de mână strâns și nu avea de gând să o piardă. Florin a remarcat-o prima dată când venea la serviciu. Trebuia să semneze condica de prezență exact acolo unde lucra ea. De câte ori intra în încăpere o căuta din priviri. Mira avea mereu ceva de făcut și nu prea îi acorda atenția pe care și-o dorea. Colegii îl atenționau să nu insiste pentru că era
7 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348625_a_349954]
-
2000, pag. 85-86. [5]. Arhim. Gamaliil Vaida, Mânăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea Voievod cel Mare. 600 de ani de existență, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Râmnicu-Vâlcea, 1986, pag. 22. [6]. DRH B, I, pag. 28. Arhivele Naționale București, Condica mănăstirii Cozia, nr. 712, f. 244 v. - 247, copie. [7]. DRH B, I, pag. 28-30. [8]. Idem, pag. 42-45; Arhivele Naționale București, Condica mănăstirii Cozia, nr. 712, f. 237-239, copie. [9]. DRH B, I, pag. 44. [10]. Aurelian Sacerdoțeanu, Originea
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]