200 matches
-
face fără aprobarea Parlamentului și e de datoria noastră de-a aștepta ca acele încheieri să se prezinte Adunărilor spre a ne rosti pentru sau contra lor. [18 - 19 mai 1881] ["CÎND AM DAT SEAMA... "] Când am dat seama de conferența electorală a românilor din Ardeal și din Țara Ungurească am relevat că atitudinea lor politică în alegerile viitoare și concluziile acelei conferențe au fost determinate printr-un discurs al d-lui Vincențiu Babeș, membru al Academiei noastre. Reproducem mai la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rosti pentru sau contra lor. [18 - 19 mai 1881] ["CÎND AM DAT SEAMA... "] Când am dat seama de conferența electorală a românilor din Ardeal și din Țara Ungurească am relevat că atitudinea lor politică în alegerile viitoare și concluziile acelei conferențe au fost determinate printr-un discurs al d-lui Vincențiu Babeș, membru al Academiei noastre. Reproducem mai la vale acel discurs, deși într-un pasaj d-sa se face apărătorul prea călduros al politicei d-lor Rosetti - Brătianu. Suntem departe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
binefăcător. [13 iunie 1881] ["AM DAT SEAMĂ LA TIMPUL CUVENIT... "] Am dat seamă la timpul cuvenit despre mișcarea alegătorilor români din Transilvania și Țara Ungurească în fața alegerilor încurînde pentru Dieta (Camera) din Pesta. Se știe că, în privirea atitudinii românilor, conferența din Sibiu a hotărât ca cei din Transilvania să se abțină de la alegeri, de vreme ce țara stă sub regimul unei legi electorale escepționale, iar românii din Țara Ungurească și din Banat să ia parte la ele, de vreme ce dincolo de Munții Apuseni ai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
conciliant și a trebuit să facă o impresiune bună asupra cabinetelor; față cu Grecia însă tonul său este foarte energic și este evident că circulara franceză a contribuit mult la această atitudine a Porții. Negreșit că a doua zi după conferența din Berlin Poarta n-ar fi cutezat să arunce asemeni acuzațiuni, cari în parte ar fi recăzut chiar asupra cabinetului ale căror rezoluțiuni păreau a justifica pretențiunile grecilor. Cum se vede, diplomații turci s-au folosit de interpretarea dată de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Geblescu, Marele obscur, Mutul „Sămănătorului”) ș.a. Chendi deschide o rubrică permanentă, „Preludii”, în care cerne actualitatea literară, pledează pentru îmbogățirea literaturii române prin traduceri (Să nu ne grăbim), pentru culegerea și valorificarea creației populare (Un tezaur al poeziei noastre populare, Conferența d-lui Delavrancea), ia apărarea scriitorilor împotriva abuzurilor editorilor sau ale politicienilor (Cum trăim, Schimbarea guvernului și literatura), militează pentru organizarea sindicală și profesională a breslei (Proprietatea literară, O societate literară), pentru așezarea teatrului pe principii sănătoase (În epoca gazetei
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
întors din Polonia, iarCeaușescu a zis: "Învățați, dar și distrați-vă!", a trebuit să facem acțiuni ca să nu meargă la Biserică - făceam și de Crăciun, și de Paști, dădeam filme, programam non-stop. S.B.: Activități de tot felul. D.T.: Mai venea conferența despre 1 Mai, Ziua Clasei Muncitoare... S.B.: În ședința biroului Comitetului Județean de Partid din 22 iunie 1979 s-a analizat situația șantierelor pentru tineret. Elisabeta Alexandrescu propunea înființarea unui șantier național în județ, pentru a nu mai trimite tinerii
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
totu de aceeași conferință; părintele, tutorele sau corespondințele va ave dreptu de apelu la consiliulu scolaru, care va pronunția definitivu. e) Gonirea din tote gimnasiele sau liceele terei, se va pronunția de consiliulu scolaru după reportulu ce'i va face conferența profesoriloru clasii. Părintele, tutorele sau corespondințele școlarului va ave dreptu de apelu la consiliulu permaninte. 130. Censura, gonirea provisoria sau definitivă se voru face cunoscute parintiloru, tutoriloru sau corespondentiloru de către profesorulu ordinaru. 131. Pedepsele cuprinse la litera: a, b, si
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
va însemna gradulu ce fie-care scolaru a dobenditu. Esamenulu de la Pasci se va socoti că unu concursu pentru gradarea scolariloru asupra invetatureloru semestrului anteiu. 136. O probă înscrisu este de rigore pentru fie-care esamenu. Aceste probe se voru cerceta de conferența profesoriloru clasii. Directorulu sau unu representante alu consiliului permaninte va asiste la tote probele tutuloru esamineloru. 137. Pentru fie-care clase vor fi trei premie. Premiulu anteiu cu corona se va da scolariloru cari au unitu masimulu noteloru la tote lecțiunile
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
consiliului permaninte va asiste la tote probele tutuloru esamineloru. 137. Pentru fie-care clase vor fi trei premie. Premiulu anteiu cu corona se va da scolariloru cari au unitu masimulu noteloru la tote lecțiunile clasii loru. Premiele se voru regulă de conferența profesoriloru clasii. Scolariulu care în cursulu anului s'a gonitu provisoriu sau a fostu pedepsitu cu doue censuri va perde dreptulu de premiu. 138. În tote orașele unde voru fi doue sau mai multe gimnasie, doue sau mai multe licee
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
și-i dau personajului satisfacția manifestării lui sociale. Nu poate participa de facto la Întruniri politice (unde să Țină sau să audă discursuri electorale) sau la alt fel de evenimente sociale (la care trebuie să Țină vreun toast ori o conferență), eroul caragialian scrie. Nu jurnale intime, memorii sau confesiuni. Scrie bilete, scrisori, telegrame, rapoarte, petiții, reclamații, procese-verbale etc., scrie despre orice. Scrie oricui și oricând. Dar nu și oricum. Și se scriu mai ales epistole de amor. Zoe primește «o
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cazul coanei Efimița, consoarta atotștiutorului Leonida din Conul Leonida față cu reacțiunea. Efimița e soața unui pensionar, cu o viață molcomă În monotonia ei, depășind sentimental și biologic sezonul flirturilor și al aventurilor. Într-una dintre bucățile În proză, O conferență, despre venerabila madam Trahanache (probabil Zoe) se spune că trăiește la Paris; e prezidenta onorifică a unei societăți cu titulatură ciudată: Societatea protectoare a Muzelor Daco-Romane, prescurtată S.P.M.D.R. și, „afară de asta este, cum zice viceprezidenta, «ramolisită»”. Venerabilă În lumea ei
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
inelele etc. și dus a fost. Își recuperează În instanță lucrurile, după ce, de rușine (adică rușinându-se de propria faptă!), amicul pungaș le amanetase la cofetărie. Glosând pe marginea relației cu femeile În perspectiva trecerii anilor, naratorul din schița O conferență radiografiază relația socială prin mărcile / formele adresării utilizate de prietine: „Când eram tânăr sufler la teatru, acu vreo patruzeci de ani, damele aveau obicei să-mi zică «Iancule», ba, unele, chiar, «mă Iancule» - niciun respect! Apoi, au trecut așa cam
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
opinia amicei mele mai mult chiar decât la moartea mea, dacă mă pot exprima astfel... Nu! Omul nu trebuie să abdice de la viață; el este regele creațiunii; trebuie să aibă răbdare, să aștepte cu demnitate până va fi detronat”, O conferență), iar viața - un mare chef. „Voi să beau, voi să beau...” S-a remarcat faptul că eroii lui Caragiale beau mult, oriunde și oricând. Berăria, cârciuma, birtul, cafeneaua, cafeneaua- cofetărie, café-chantant, bufetul, ospătăria, uneori și băcănia, sunt spații nu doar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere." (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) (h) "D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, și-a început cariera printr-o memorabilă conferență didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog. Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i, pronunță pe: n ca gn
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere." (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) (h) "D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, și-a început cariera printr-o memorabilă conferență didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog. Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i, pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k, d ca gh, g
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
datoriele sale, stete cu totul străină de turburările cari se frământau pe țărmul drept al Dunării. Dorința ei era de a-și păstra și a face să i se respecte neutralitatea; de aceea, mai înainte chiar, precum și în tot timpul conferenței de la Constantinopol, ea s-a nevoit a pune această neutralitate sub scutul Marilor Puteri. Cu acest scop ea-și îndreptă cererile către Poartă; dar silințele-i rămaseră deșarte. Când apoi Rusia, gata a declara războiul, ceru ca armatele ei să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de tratament acasă și iar analize. Acum totul e bine. Nedreptatea, adică lovitura, se repetă aproape la un an de aceea de la 16 noiembrie 1972. știi că anul trecut s-a propus, la Minister, transformarea postului meu de lector în conferență pentru a putea da apoi concurs. Anul trecut nu s-a aprobat nimic (pe țară). Anul acesta s-a înaintat din nou propunerea, tot nominal. Istoria e mare. La începutul acestei luni, printr-o procedură incorectă în consilul facultății, manevrată
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și poate o consider o circumstanță agravantă, dacă, să zicem, această alocuțiune nu va ieși așa cum aș dori să iasă. De ce spun aceste lucruri ? Fiindcă nu mă îndoiesc că v-amintiți o bucată a lui Caragiale - se numește tocmai O conferență, în care el s-a angajat să țină o conferență la Societatea Protectoare a Muzelor Daco-Romane ! O dată angajamentul luat, afișele lipite prin oraș, nu mai era nimic de făcut. Caragiale a trăit, cum v-amintiți, niște chinuri teribile, neștiind cum
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
această alocuțiune nu va ieși așa cum aș dori să iasă. De ce spun aceste lucruri ? Fiindcă nu mă îndoiesc că v-amintiți o bucată a lui Caragiale - se numește tocmai O conferență, în care el s-a angajat să țină o conferență la Societatea Protectoare a Muzelor Daco-Romane ! O dată angajamentul luat, afișele lipite prin oraș, nu mai era nimic de făcut. Caragiale a trăit, cum v-amintiți, niște chinuri teribile, neștiind cum va scoate cămașa. Și, în sfârșit, apropiindu-se sorocul, v-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
era nimic de făcut. Caragiale a trăit, cum v-amintiți, niște chinuri teribile, neștiind cum va scoate cămașa. Și, în sfârșit, apropiindu-se sorocul, v-amintiți, a avut inspirația salvatoare să meargă la un pantofar, care i-a dat tema conferenței ! Acuma, e-adevărat că în cazul lui era vorba despre Ce este arta ?, concept absolut exclus să poată fi definit, în ciuda ideilor, a ispititoarei tentative de a-l defini. Din fericire, zic eu, arta nu se poate defini. Se poate
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nici o clipă, pân-acum, problema cum voi aranja această alocuțiune despre Caragiale. Venind încoace, nu am luat avionul, ci trenul, pentru ca să pot, în tren măcar, să mi pun oarecare ordine-n idei și să-mi fac un plan al acestei conferențe. Dar, în tren, ce se ntâmplă? Din șase locuri, unu-l ocupam eu, celelalte cinci fiind ocupate de un grup de tinere sportive, în blugi, cu pulovere, din care două - extrem de drăguțe, restul - tinere, în orice caz - foarte drăguțe ; aveau
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în orice caz - foarte drăguțe ; aveau și o chitară. Au râs, s-au amuzat, era un spectacol fermecător, care a făcut să treacă foarte ușor cele opt ore de drum, da’ nici pomeneală să poți să te gândești la o conferență. Prin urmare, vin în fața Dvs., într-adevăr, cu, abia acum anxietatea pe care o avea subiectul meu în săptămâna sau în zilele care au precedat „conferența” lui - Ce este arta ? Acuma, în această angoasă, nu știu cum o să iasă - să dea Dumnezeu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
opt ore de drum, da’ nici pomeneală să poți să te gândești la o conferență. Prin urmare, vin în fața Dvs., într-adevăr, cu, abia acum anxietatea pe care o avea subiectul meu în săptămâna sau în zilele care au precedat „conferența” lui - Ce este arta ? Acuma, în această angoasă, nu știu cum o să iasă - să dea Dumnezeu să iasă bine ! De ce nu știu cum o să iasă ? Pentru că este vorba de autorul pe care-l cunosc cel mai bine. Sigur, nu sunt singurul, noi, românii, știm
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ale spiritului unui scriitor prin care, în terminologia dragomiresciană, se declanșează „genialitatea creatoare”. În primele studii publicate de C., aceste principii metodologice sunt mai mult sau mai puțin prezente. Poezia română de azi (1909), voluminoasă expunere inclusă în culegerea colectivă Conferențele „Vieței nouă”, trece în revistă, la nivelul unei lucrări de seminar, poezia românească, de la Văcărești până la colaboratorii revistei lui Densusianu. Judecățile de valoare sunt emise în spirit partizan; este minimalizată, bunăoară, opera lui O. Goga și sunt ridicate în slăvi
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
colaborare cu fostele trupe de ocupație germane. Până în iunie 2010 ziarul "Le Monde" a aparținut în procent de 53 % angajaților săi, iar 47 % aparținea concernului Danone, băncii BNP Paribas și miliardarului "François Pinault". La data de 25 iunie 2010, la conferența redacției, Berge a hotărât vinderea readacției ziarului, bancherului Mathieu Pigasse, omului de afaceri Pierre Bergé, și companiei Xavier Niel. Vânzarea era condiționată cu respectarea pe mai departe de noii proprietari, a libertății presei. Președintele Nicolas Sarkozy a amenințat în mod
Le Monde () [Corola-website/Science/322914_a_324243]