3,203 matches
-
Georgescu, ilegalist și redactor-șef adjunct al ,,Gazetei literare", îl va sprijini însă fără rezerve și mai tîrziu, cînd poeziile primului său volum, ca și Propovedania apărută în ,,Tribuna" din 22 martie 1958, vor fi atacate vehement de politruci și confrați vigilenți. Dumitru Micu, pe de altă parte, îl va recomanda cu căldură lui Ioanichie Olteanu, redactor-șef al revistei ,,Tribuna", implicată atunci într-un salutar proces de promovare a ,,noilor semne de lirism". în martie 1957, în aceeași săptămînă fastă
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
pe câmpul, la Marino e prin crângul. Versul 53 în ediția Marino e hipometru, numărând 11 silabe în loc de 14, fiindcă tipograful "sare" secvența "cu-ncetul". Se știe că Macedonski a fost un fanatic al perfecțiunii formale a versului. Când un confrate făcea o eroare de versificație, chiar măruntă, se expunea tirului critic violent al poetului, Eminescu fiind ținta lui preferată. Se înțelege atunci că orice greșeală de același tip în propria-i operă echivalează cu o catastrofă, iar editorul trebuie să
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2064 din 25 august 2016. Un Cățeluș, ajuns Dulău, Ce latră-n curte foarte tare, Uită de tot că-n neamul său Mai sunt și alte lătrătoare. Cocoțat în sfatul țării, Printre confrați un amator, Uită de Cățelușii, verii, Și de Rexius Caninus, orator. Acum, când trece pe maidan, Rage doar din limuzină, Căci, așa precum spuneam, Și-a uitat mama canină. Și-și alese neamuri mari Din junglă și din prerie: Tigri
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
labe subtile, Latră-n partide efemere. Iată-l tot între magnați, ... Citește mai mult Un Cățeluș, ajuns Dulău,Ce latră-n curte foarte tare,Uită de tot că-n neamul săuMai sunt și alte lătrătoare.Cocoțat în sfatul țării,Printre confrați un amator,Uită de Cățelușii, verii,Și de Rexius Caninus, orator.Acum, când trece pe maidan,Rage doar din limuzină,Căci, așa precum spuneam,Și-a uitat mama canină.Și-și alese neamuri mariDin junglă și din prerie:Tigri, Canguri
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
acoperă o mai mare suprafață de informații surprinse în specii literare mai diversificate, stiluri și opinii literare în care cititorii se regăsesc, devin participanți alături de autor la faptele de viață cotidiană”. Gândindu-mă la recentele mele lecturi epice, din creațiile confraților contemporani, constat cu bucurie că Elena Buică are perfectă dreptate, fiind un fin observator al fenomenului literar românesc atunci când afirmă: „Astăzi se scrie mai mult o proză scurtă- și aici mă înscriu și eu- în care se îmbină jurnalismul, ce
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
sunt adevărate oglinzi în care scriitorul și cartea lui se regăsesc cu fidelitate. Ce bucurie mai mare poate avea un autor, decât atunci când vede că opera sa este citită și apreciată la justa sa valoare, de un alt scriitor, un confrate, care nu umblă cu jumătăți de măsură, precum se mai întâmplă cu unii critici? • Capitolul al III-lea, „ Opinii despre omul și scriitorul Elena Buică”, cuprinde mărturisirile de suflet ale celor care au cunoscut pe omul, Elena Buică, binecuvântat de
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
Pătate de sângele victi melor nevinovate, în gară s-au găsit câteva steaguri ale organizației East Turkestan Islamic Mouvement, organizație declarată de China ca fiind teroristă, responsabilă de multe alte atacuri împotriva unor oamenil nevinovați. Este de neînțeles cum anumiți confrați ziariști din Occident caută să găsească justificări, să atenueze gravitatea actelor teroriste ale acestei organizații. Terorismul este dușmanul populației unei țări, indiferent de etnie sau de orientarea religioasă a acesteia. Teroriștii din gara Kunming nu au întrebat victimele ce religie
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
foarte amplă simpatie. Nu mi-e jenă a mărturisi c-am primit destule mesaje epistolare ori telefonice din diverse părți ale țării ca și de peste hotare, cu sens aprobativ pentru opiniile mele. în consecință, n-am nici un indiciu că majoritatea confraților m-ar contesta, ci, dimpotrivă, suficiente elemente pentru a susține, cu toată modestia, contrariul.
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
la școală, la facultate, a scris În română și germană, a devenit „dușman al poporului” și a fost nevoită să ia drumul exilului la vârsta de 34 de ani. A avut norocul să fie „vândută” de comuniști și „cumpărată” de confrații ei nemți din RFG cu echivalentul a 8000 de dolari. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel a declarat recent: „We are naturaly delighted that Herta Müller has found a home În Germany.” Cred și eu. Oare ce s-ar fi Întâmplat cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
visele, simțirile și vrerile, adică la scriitori, Întrebarea firească este: și care ar fi vorbele potrivite să o descrie? Încrederea este cuvântul cheie al ultimei Adunări Generale a Asociației Canadiene a Scriitorilor Romani, A.C.S.R., unde s-a dat gir confraților mai tineri sau mai noi În organizație. Așa se face că am fost aleasă și am acceptat poziția de vicepreședinte. Desigur, mă simt foarte onorată și mulțumesc pentru creditul primit. Nu e puțin lucru ca maeștri recunoscuți ai slovelor să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cuprindă acest viitor? Răspuns: ieșiri mai variate, mai dese „În lume”. În primul rând, În lumea comunicării pe suport electronic, În așa fel Încât mult mai mulți potențiali cititori să știe că existăm, să afle cine suntem. Apoi, Întâlniri cu confrații din România, dar și cu cei aparținând altor culturi, fie că trăiesc În Canada, fie că stau chiar În țările lor de origine. Aceste acțiuni sunt facilitate de era computerului, care rezolvă situația și fără tradiționalele Întâlniri „fața către fața
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
nu produce alt interes decît acela de a ști dacă despre o carte s-a pronunțat afirmativ sau negativ". Este chiar cea mai bună apreciere a rostului unui cronicar. I s-a reproșat deobicei lui Călinescu faptul că-și desconsideră confrații. Faptul e doar în parte adevărat. El fiind mai direct în expresie decît toți, bănuiala cu pricina are mai mult un temei lingvistic. E de notat că G. Călinescu greșește rareori în observația concretă, de amănunt. E greu de retorcat
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
în speță de gîndul că "forurile" nu răspund în mod corespondent iubirii d-sale ardente față de partid e una a sațietății melancolice, a sastisirii elegiace, generate de existența cu mult mai confortabilă din toate punctele de vedere decît a numeroși confrați, unii de prim rang literar? Nu cumva "tortura morală de diverse grade" ține mai mult de o pornire bovarică decît de realitatea unei vieți pe care, în cazul de față (n-avem încotro!), n-am putea-o fixa decît în
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
neplăcere. Nu-și critica niciodată prietenii în public, de altfel nici între patru ochi. Odată însă, pe când ne plimbam amândoi într-o pădure, departe de urechile indiscrete, și-a permis - unica rezervă în mijlocul unui elogiu să facă despre unul dintre confrații de care tocmai se despărțise, această remarcă: " Singura trăsătură care mi place mai puțin la el este acest rabolepie pered uspehom" - obediență grăbită, atitudine subalternă față de succes, față de prestigiu. (Vorbeam ca întotdeauna românește, limbă în care însă nu și interzicea
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
oficială, nici delegațiuni de studenți". Cum ne-am putea reprima gîndul unui paralelism cu soarta unui Paul Goma, bruftuit peste ordinar, negat cu obstinație pentru cîteva erori colaterale și inflamări pamfletare? Cum am putea să nu ne amintim marginalizarea altor confrați care au... fluierat în biserică? Nu cumva... nu cumva există în literele noastre destine cu repetiție? Iar dacă tot veni vorba de raportul scriitor-patrie, să-l menționăm pe Cioran împotriva căruia regimul comunist a montat un proces de antiromânism de
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
autor care privilegiază excesul, dar nu batjocorește logica. Imensele nedreptăți, acuzațiile enorme, retorica perfect manevrată a ironiei mușcătoare sunt subsumate întotdeauna unei idei de bun simț. Disprețul față de politicieni e nota comună a acestor scrieri, după cum excesul de atenție pentru confrații din mediul cultural arată că respectul autorului pentru această zonă nu s-a ofilit deloc. Cred că "tabletele" adunate în acest volum trebuie citite, înainte de orice, ca literatură pură. Personajele, e drept, sunt reale. Dar ele sunt distribuite în roluri
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
Cronicar Critica e dialog După ce și-a făcut mâna în "Vatra", un timp, ca autor de interviuri luate unor confrați (v. și volumul 15 dialoguri critice, 2005), Al. Cistelecan oferă la rândul său un interviu în DISCOBOLUL (nr. 103-104-105), revista din Alba Iulia. întrebărilor în cascadă pe care i le pune Mircea Stâncel, criticul le răspunde în stilul glumeț-amar ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
prepeleac vechi apărut la 3 august 1989 în România literară, sub titlul Ciubuc Clopotarul, ca să reîmprospătez oarecum serialul intrat de atât timp în rutină, stând de șaisprezece ani și ceva (cu excepția a trei săptămâni din ianuarie 1990, cenzurat de niște confrați revoluționari)... așadar, sub semnul lui Ion Creangă. Titlul îl schimbai cu gândul de a șterge de colb originea marelui nostru, - dacă nu cel mai mare povestitor român... La noi Ardealul a însemnat totdeauna acțiune, viață bine gospodărită și în același
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
Daniel Cristea-Enache Cunoscătorii spun că a doua carte este, pentru un autor, proba cea mai dificilă. Debutul editorial are forța de impact a surprizei, caracteristicile noutății și scuza ușor de invocat a tinereții. Dacă au talent, debutanții sunt încurajați de confrații mai vârstnici, care le acordă puncte în plus cu speranța instalării ulterioare a certitudinilor. La al doilea volum, însă, tot ceea ce echivala cu o investiție de încredere se poate redistribui ca o iubire dezamăgită: nu e foarte greu să trecem
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
Este purul adevăr, și-a spus Cronicarul citind aceste rânduri de aspră mustrare, dar e încă bine, și-a spus tot el, că mai există publicații care nu procedează în felul Jurnalului național. Cum ar fi, desigur, COTIDIANUL, unde veghează confratele Cristian Teodorescu, jurnalistul atât de pornit, cum s-a văzut, împotriva titlurilor strident-acuzatoare prin care e înșelată buna credință a cititorului. Cel puțin în pagina culturală a Cotidianului, pe care o gospodărește Cristian Teodorescu, astfel de titluri nu au cum
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10128_a_11453]
-
amintiți, desigur, de „Cum vă place? “, piesa lui Shakespeare, în care ducele alungat de la curte descoperă în mijlocul pădurii nu doar un refugiu, ci și o oază de liniște, de calm și de plăcere. Iar pentru Ronsard, ca și pentru alți confrați ai veacului său, natura era proslăvită ca o adevărată religie: „Trăiam în vremea fraged-a juniei, când codri, munți și ape/Mângâietoare îmi păreau, mai mult decât regeștile palate“. Nu întâmplător, încă din secolele XV-XVI, în jurul Parisului s-a realizat
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
la Vaț, până la Aron Cotruș, obligat să-și plângă încrâncenatul amar în exil. Această primă parte a volumului, închinată neuitării și numită, de aceea, Pro memoria, este urmată de Inserții contemporane, în care criticul decriptează câteva mesaje venite din partea unor confrați, în volume recente, de după 1990, dar mai ales din ultimul deceniu. Sunt recenzate cărți de critică, teorie și istorie literară, scrise de Ion Vlad, Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu și Nicolae Mocanu, tomuri de poezie semnate de Vasile Avram, Alexandru
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
Europeni s-au gândit să-și desfășoare Congresul la București, e o cinste pentru oraș și pentru țară. Cel că și-au luat în serios partizanii conjuncturali de aici considerând că asemenea specimene politicianiste le-ar putea fi într-adevăr confrați de doctrină, este însă o dovadă a crizei doctrinare prin care trece Democrația Creștină din Europa, acceptând eticheta în locul politicilor reale. Voi explica aceasta într-un mod mai „neortodox”, prin răspunsul pe care l-am dat unui vechi prieten politolog
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
prof. Eugen Szabo. ( S. P.) l Miercuri, 22 octombrie, de la ora 15, în ciclul „Convorbiri pe aceeași arcă“, la Biblioteca Județeană Arad va avea loc o întâlnire cu scriitorul arădean Horea Ungurean, cu care ocazie acesta va fi sărbătorit de confrați și iubitorii de literatură. ( N. I.) l Ec. Alexandrina Paul va susține în limba română, pe fondul muzicii lui Vangelis, miercuri, 22 octombrie, de la ora 16, pentru membrii Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“, o conferință despre pictorul El Greco. ( S.
Agenda2003-42-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281596_a_282925]
-
Numai că frații călugări de la Novo Hopovo vor prinde curând ciudă pe noul venit, pentru că acesta era mai înțelept și mai bun decât ei. Relativ repede, Dositej își va da seama că viața monahală nu era pentru el tocmai datorită confraților în călugărie, prea dedați la cele lumești. Însoțit de un alt diacon, Atanasije, va părăsi în secret mănăstirea Novo Hopovo și se va îndrepta spre Zagreb. Acest lucru se întâmpla în vremea războiului de șapte ani, când Rusia și Austria
Agenda2003-47-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281730_a_283059]