1,294 matches
-
frecventă comparativ cu fibrilația atrială, tahiaritmiile supraventriculare, tahicardia/fibrilația ventriculară. Tulburările de conducere atrioventriculară, blocul de ramură dreaptă și hemiblocul stâng anterior sunt mai frecvente la vârstnici, cu semnificație statistică doar în cazul blocurilor atrioventriculare (18). Complicațiile aritmice, insuficiența cardiacă congestivă, șocul cardiogen, reinfarctizarea, AVC și decesul se întâlnesc mai frecvent la vârstnici în primele 7 zile de spitalizare (18). La o lună postinfarct, cele mai frecvente complicații la vârstnici sunt insuficiența cardiacă congestivă și angina pectorală. Complicațiile mecanice, ca de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
blocurilor atrioventriculare (18). Complicațiile aritmice, insuficiența cardiacă congestivă, șocul cardiogen, reinfarctizarea, AVC și decesul se întâlnesc mai frecvent la vârstnici în primele 7 zile de spitalizare (18). La o lună postinfarct, cele mai frecvente complicații la vârstnici sunt insuficiența cardiacă congestivă și angina pectorală. Complicațiile mecanice, ca de exemplu ruptura de perete liber, sunt mai frecvente la pacienții trombolizați. Mortalitatea la vârstnicul cu STEMI este semnificativ mai mare (18). 18.6. Concluzii Pacientul vârstnic cu STEMI trebuie abordat cu atenție, ținând
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
la evaluarea angiografică (28). Un studiu care a inclus 2.546 de pacienți de sex masculin, adresați pentru testarea de efort, a creat un scor prognostic pentru mortalitatea de cauză cardiacă incluzând ca variabile independente: prezența antecedentelor de insuficiență cardiacă congestivă sau de utilizare a tratamentului cu digoxin, subdenivelarea segmentului ST indusă de exercițiul fizic, modi - ficarea presiunii arteriale sistolice în cadrul testului și capacitatea de efort (29). 12.3.4.3. Valoarea prognostică a testării de efort postinfarct miocardic Testul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
mod greșit ca rezultat al progresiei leziunilor valvulare degenerative, calcificate. Suflurile de regurgitație, care sunt importante elemente clinice de diagnostic al EI, sunt absente la o treime dintre vârstnicii cu EI pe valva tricuspidă (8). Agravarea fenomenelor de insuficiență cardiacă congestivă rămâne o manifestare frecventă a EI la vârstnici. Manifestările embolice, splenomegalia, leziunile tegumentare (noduli Osler, leziuni Janeway) sau hemoragiile conjunctivale sunt mai mai rare la vârstnici (7). 24.2.1. Explorări paraclinice Leucocitoza cu devierea la stânga a formulei leucocitare este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
cu stenoze multiple. Mortalitatea perioperatorie este de 70-100%. 37.2.3. Ischemia acută non-ocluzivă Reprezintă aproximativ 20% dintre cazuri și are o patogenie mai puțin cunoscută. Principala cauză este scăderea debitului cardiac asociată vasoconstricției distale (5). Poate apărea în IC congestivă, aritmii, IM cu insuficiență ventriculară stângă, șoc septic, politraumatism cu hipotensiune, arsuri șocogene, hipovolemia de orice cauză, utilizarea drogurilor inotrope (în special digitala), insuficiența aortică (1). În literatură este semnalată necroza extensivă a colonului după stop cardiac resuscitat. Este de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
mezenterică. Următorul pas este restabilirea fluxului prin metode medicale, intervenționale sau chirurgicale, după caz. În ischemia mezenterică non-ocluzivă , opțiunile terapeutice variază în funcție de intervalul dintre debutul simptomtologiei și începerea tratamentului. Tratamentul inițial va include corecția cauzelor declanșatoare, cum ar fi IC congestivă, aritmia sau hipovo -lemia. Se poate administra glucagon 2-4 mg/oră i.v. prin infuzie loco-regională sau cateterism selectiv de AMS. Prezența semnelor peritoneale sau a unui timp de ischemie mai lung de 12 ore poate indica necesitatea unei laparotomii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
care necesită revascularizare miocardică de urgență reprezintă o adevărată provocare. Datele din literatură sugerează că, singură, revas- cularizarea miocardică reprezintă terapia optimă în situația pacienților cu fracție de ejecție normală, fără un IM în antecedente. La cei cu insuficiență cardiacă congestivă ce asociază TV sau FV și creșterea enzimelor de citoliză miocardică este necesară implantarea unui ICD, însă după terapia optimă a fenomenelor de IC. Prognosticul FV după resuscitare este sever chiar și pe cord structural normal. Rata de recurență după
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
fiind în peste 95% a cazurilor de TVP proximală corelate cu flebografia. Datele pletismografice pot fi fals pozitive în cazul unui aport sanguin arterial deficitar (inclusiv hipotensiune arterială sistemică) sau în următoarele entități: sindrom posttrombotic, tumori abdominale, sarcină, insuficiență cardiacă congestivă sau predominant dreaptă severă, pericardită constrictivă, pericardite lichidiene masive cu tamponadă cardiacă etc.) 5. Ecografia venoasă este metoda imagistică de elecție pentru pacienții cu TVP posibilă. Ea este ieftină, neinvazivă, fiind larg răspândită, iar comparativ cu flebografia ascendentă sensibilitatea și
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
cu paralizie reprezintă o situație de risc major, heparinoterapia fiind indicată și eficientă. La pacienții cu patologie medicală riscul de TVP este mai mic decât la cei chirurgicali, profilaxia fiind recomandată în special la pacienții cu risc crescut (insuficiență cardiacă congestivă, infecții pulmonare, accidente vasculare cerebrale ischemice, pareze de membre inferioare), precum și la cei care au factorii de risc cumulați prezentați anterior. Profilaxia se realizează modern cu HGMM în priză unică dublă zilnică, după schemele prezentate mai sus. Profilaxia TVP în
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
Lețcani. Iodul exercită o acțiune farmacodinamică importantă, chiar în cantități mici, potențând acțiunea altor electroliți. Efectele sale se exercită prin intermediul tiroidei și hipofizei (efecte indirecte) cu efecte consecutive asupra funcției tiroidiene, ovariene, corticosuprarenale. În contact cu mucoasele, exercită o acțiune congestivă și de stimulare a secreției glandelor mucoaselor cu care vine în contact. Asupra circulației periferice are efecte vasodilatatorii. Intervine în metabolismul lipidelor, calciului, acidului uric. Este menționat cu valori terapeutice în unele buletine de analiză din apele sulfuroase de la Nicolina
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
pacienții cu hidrotorax hepatic; acest diagnostic exclude peritonita bacteriană și pleurezia parapneumonică suprainfectată [14]. Deși diagnosticul etiologic al pleureziei unilaterale la acești pacienți este destul de facil, trebuie avute în vedere și alte posibile afecțiuni care pot produce hidrotorax: insuficiența cardiacă congestivă, afecțiuni pericardice, sindrom nefrotic, dializă peritoneală, mixedem, sarcoidoză, insuficiență renală cu uremie, sindromul de venă cavă superioară, hipoalbuminemie, anasarcă etc. ratamentul hidrotoraxului hepatic este obligatoriu medical și, în cazurile refractare, și chirurgical; reușita tratamentului chirurgical este strâns legată de tratamentul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CEZAR MOTAŞ, NATALIA MOTAŞ, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92117_a_92612]
-
face pe baza a numeroși indicatori clinici și paraclinici obținuți în faza acută sau în convalescenta. Cei mai cunoscuți factori de risc pentru prognostic nefavorabil sunt: A. Indicatori de întindere a necrozei și de disfuncție de pompă. 1. Insuficiență cardiacă congestiva (clinic, cateterism, radiologic). 2. Fracția de ejecție a VS sub 40%. 3. Infarct întins (enzimatic, EKG, ecografic). 4. Infarct situat anterior sau cu anevrism ventricular. 5. Incapacitatea de a efectua test de efort sau semne de disfuncție de pompă în timpul
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
lupusului eritematos. Leziunile sunt recidivante dar nu lasă cicatrici. ... - Lupusul eritematos cronic și subacut diseminat: leziunile sunt diseminate, cu evoluție cronică subacuta, pe față, regiunea presternala, mâini, antebrațe și pielea capului. La nivelul placardelor atrofia și hiperkeratoza predomina asupra fenomenelor congestive. Fenomenele generale sunt discrete sau absențe. Se pot întâlni modificări biologice caracteristice, mai ales în formele subacute. Localizările variate se mai citează în porțiunea distală a membrelor superioare (mâini, articulații interfalangiene), mai rar este afectată regiunea tenara, hipotenara și pulpa
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de până la 12 luni 1. Infarct miocardic acut complicat cu ischemie miocardica recurenta - tulburări de ritm ventricular maligne 2. Infarct miocardic cu insuficiență cardiacă 3. Infarct miocardic cu cardiopatie cronică ischemica tratată chirurgical sau intervențional 4. Valvulopatii cu insuficiență cardiacă congestiva 5. Valvulopatii tratate chirurgical (proteză sau grefa) 6. Valvulopatii cu endocardite infecțioase evolutive 7. Transplantul cardiac și operațiile alternative transplantului cardiac 8. Hipertensiune arterială secundară: - renoparenchimatoasa; - renovasculara; - endocrina 9. Arteriopatii obliterante tratate chirurgical 10. Insuficientă venoasa cronică la membrele inferioare
INSTRUCŢIUNI din 31 mai 2001 privind eliberarea certificatelor de concediu medical în baza cărora se acordă indemnizaţiile de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138251_a_139580]
-
de până la 12 luni 1. Infarct miocardic acut complicat cu ischemie miocardica recurenta - tulburări de ritm ventricular maligne 2. Infarct miocardic cu insuficiență cardiacă 3. Infarct miocardic cu cardiopatie cronică ischemica tratată chirurgical sau intervențional 4. Valvulopatii cu insuficiență cardiacă congestiva 5. Valvulopatii tratate chirurgical (proteză sau grefa) 6. Valvulopatii cu endocardite infecțioase evolutive 7. Transplantul cardiac și operațiile alternative transplantului cardiac 8. Hipertensiune arterială secundară: - renoparenchimatoasa; - renovasculara; - endocrina 9. Arteriopatii obliterante tratate chirurgical 10. Insuficientă venoasa cronică la membrele inferioare
INSTRUCŢIUNI din 8 iunie 2001 privind eliberarea certificatelor de concediu medical în baza cărora se acordă indemnizaţiile de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138253_a_139582]
-
crescute a aterosclerozei arteriale coronare și a mortalității asociate una din cele mai frecvente procedee chirurgicale o constituie by-passul arterial. Abordul chirurgical are ca obiectiv reducerea zonei de infarctizare miocardică sau ameliorarea simptomatologiei ischemice, anginei persistente și/sau insuficienței cardiace congestive secundară afecțiunii obstructive severe a arterelor coronare. În cazul arterelor parțial obturate se folosește by-pass cu arteră toracică internă și segmente ale arterei radiale sau venei safene. O extremitate a transplantului venos se anastomozează cu aorta ascendentă, iar celalaltă, cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, corespunzătoare viremiei primare, febra are tendința să scadă. Apoi, febra revine la valori înalte, odată cu viremia secundară din perioada de stare (febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Transmiterea se face direct interuman, pe cale respiratorie. Imunitatea după boală este specifică de tip și subtip. Semnele apariției gripei în cadrul unei comunități sunt creșterea numărului îmbolnăviri respiratorii febrile la copii, urmată de creșterea numărului de internări pentru pneumonie, insuficiență cardiacă congestivă agravată și exacerbări ale bolilor pulmonare cronice și creșterea absenteismului de la locul de muncă sau de la școală. Creșterea mortalității prin pneumonie și gripă se înregistrează tardiv în cursul epidemiei. Rata medie a contagiozității este 1020% din populația generală, dar este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mare de intervenții invazive și prin externarea precoce a pacienților care continuă tratamentul la domiciliu, creșterea ponderii populației vârstnice, cu imunodepresii și terapii imunosupresive. 7.2 Epidemiologie Factorii de risc pentru dezvoltarea pneumoniilor sunt: fumatul, vârsta> 65 ani, insuficiența cardiacă congestivă, bolile cerebro-vasculare (AVC), bolile cronice renale (IRC) sau hepatice (ciroza, hepatitele cronice), diabetul zaharat, bronhopneumopatiile cronice obstructive, imunodepresiile (corticoterapie, splenectomie, chimioterapie în ultimele 6 luni, SIDA, etc.), drepanocitoza. În Europa, pneumonia comunitară are o incidență anuală de 6/1000 pentru
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tratament de specialitate în Clinica de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială. La examenul obiectiv local (extraoral și intraoral) am constatat: tumefiere submandibulară dreaptă dureroasă, fluctuentă, cu limite imprecise, ce maschează relieful marginii bazilare a mandibulei; tegumente acoperitoare destinse, lucioase, calde, ușor congestive; trismus moderat (amplitudinea deschiderii gurii este de cca 2 cm); mucoasa hemiplanșeului bucal drept și a pilierului amigdalian anterior drept sunt congestionate, edemațiate; loja submandibulară dreaptă este împăstată, fluctuentă (la palparea bimanuală); dureri spontane submandibulare drepte cu iradiere spre ureche
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
în sistemul de drenaj venos. 3. HIC vasculară apare când creșterea presiunii intracraniene este secundară tulburărilor circulației sanguine, cerebrale sau extracerebrale. Mărirea volumului parenchimului cerebral în HIC vasculară este produsă prin edem cerebral sau prin creșterea volumului sanguin cerebral („creier congestiv”). Edemul cerebral și/sau parenchimul cerebral congestiv determină creșterea presiunii intracraniene. Creșterea volumului sanguin cerebral apare în cazul unui aport sanguin arterial crescut intracranian sau în scăderea ori blocarea drenajului venos [1,4,5]. Relația temporală etiologică împarte cauzele hipertensiunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vasculară apare când creșterea presiunii intracraniene este secundară tulburărilor circulației sanguine, cerebrale sau extracerebrale. Mărirea volumului parenchimului cerebral în HIC vasculară este produsă prin edem cerebral sau prin creșterea volumului sanguin cerebral („creier congestiv”). Edemul cerebral și/sau parenchimul cerebral congestiv determină creșterea presiunii intracraniene. Creșterea volumului sanguin cerebral apare în cazul unui aport sanguin arterial crescut intracranian sau în scăderea ori blocarea drenajului venos [1,4,5]. Relația temporală etiologică împarte cauzele hipertensiunii intracraniene în: - cauze acute ce determină creșterea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
267). Leziunile primare sau secundare traumatice determină creșterea presiunii intracraniene prin mărirea volumului endocranian datorită: 1. unui volum suplimentar adăugat prin: - hematom intraparenchimatos traumatic - hematom extraparenchimatos - subdural; extradural 2. creșterea volumului parenchimului cerebral prin edem cerebral sau prin edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”); 3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară, contuzie cerebeloasă edematogenă, cu blocarea ventriculului al IV-lea; - blocarea rezorbției LCR în hemoragia subarahnoidiană. Mecanismele prin care apare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
primare sau secundare traumatice determină creșterea presiunii intracraniene prin mărirea volumului endocranian datorită: 1. unui volum suplimentar adăugat prin: - hematom intraparenchimatos traumatic - hematom extraparenchimatos - subdural; extradural 2. creșterea volumului parenchimului cerebral prin edem cerebral sau prin edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”); 3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară, contuzie cerebeloasă edematogenă, cu blocarea ventriculului al IV-lea; - blocarea rezorbției LCR în hemoragia subarahnoidiană. Mecanismele prin care apare hidrocefalia acută
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tulburărilor circulatorii sanguine, cerebrale sau extracerebrale, care modifică dinamica fluidelor intracraniene și determină creșterea presiunii intracraniene. Se produc tulburări în autoreglarea hemodinamicii cerebrale și în continuare volumul parenchimului cerebral crește prin edem cerebral sau prin mărirea volumului sanguin cerebral („creier congestiv”) cu creșterea secundară a presiunii intracraniene. Tipurile vasculare de hipertensiune intracraniană au etiologii caracteristice și apar prin: - încetinirea sau scăderea fluxului venos intracranian în tromboflebitele și trombozele venoase cerebrale, scăderea fluxului venos la nivelul sinusului longitudinal superior (SLS) în leziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]