470 matches
-
răspundă în timpul consilierii și să facă acest lucru cunoscut clientului dacă este adecvat să procedeze astfel. O’Leary scrie: Congruența nu este autodezvăluire. Terapeuții nu exprimă tot ceea ce experiențiază într-un anumit moment pentru a fi congruenți. Ci mai degrabă congruența apare în contextul relației terapeutice și se asigură că este nevoia clienților mai degrabă decât aceea a terapeuților, ceea ce este scopul central (p.135Ă. Acceptarea pozitivă necondiționată Acceptarea pozitivă necondiționată se referă la o atitudine pozitivă, lipsită de judecăți de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
vizată de demersul lui Democrit - ea traduce termenul euthymia - trimite la pacea sufletului, la buna lui organizare, dar și la veselie, la bună dispoziție, precum și la sănătate morală. Nu departe se află absența tulburărilor, armonia interioară, echilibrul, starea de bine, congruența, liniștea sufletească, fericirea. Toate traducerile se mișcă în aceste ape și confirmă eudemonismul și hedonismul poziției abderitane. Tăria sufletească - o altă accepție posibilă - la care îndeamnă Democrit definește de fapt plăcerea subtilă a relației cu sine a unui individ care
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
proiectul și-a atins obiectivele propuse (în termeni de relevanță, eficiență, efectivitate, impact, sustenabilitate). Deși diferite (în măsura în care sunt privite exclusiv din prisma momentului în care intervin și a obiectivelor specifice care le ghidează), cele două procese prezintă importante puncte de congruență (vezi tabelul 8). Tabelul 8. Principalele asemănări și deosebiri dintre cele două procese de evaluare Evaluarea propunerilor de proiect Evaluarea rezultatelor unui proiect Ce se evaluează? Eligibilitatea (îndeplinirea unor criterii administrative specifice, eliminatorii) și calitatea propunerii de proiect (în termeni
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de dezvoltare comunitară, aspectele „tehnice” specifice oricărui demers de evaluare - ce recurge, adesea, la abordări, metode sau instrumente specifice științelor sociale - pot crea alte punți importante de legătură între cele două procese de evaluare. Dar cel mai important punct de congruență privește dimensiunea de învățare ce poate fi asociată ambelor procese de evaluare. Derulate în mod participativ - cu implicarea tuturor actorilor locali relevanți: beneficiari, inițiatori, parteneri, autorități locale etc. -, cele două procese de evaluare urmăresc, de fapt, aceeași țintă: creșterea capacității
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
coeziune (în terapia de grup); colaborare și consens asupra scopurilor terapiei; alianța terapeutică (de pildă, stabilirea unor scopuri clare). II. Elemente generale ale relației terapeutice probabil eficiente (cu suport științific parțial -rezultatele nu au fost suficient replicate): acceptarea necondiționată și congruența; feedback; deschiderea pacientului și terapeutului spre împărtășirea unor aspecte personale; managementul contratransferului; corectarea dificultăților de relaționare terapeutică. III. Aspecte relaționale (pacient-terapeut) care au fost validate științific și de care trebuie ținut seama în administrarea terapiei: rezistența pacientului (de exemplu, includerea
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
anumit obiectiv) și regulile (precizează acțiunile specifice care trebuie desfășurate într-o anumită situație pentru a se evita adoptarea unor decizii subiective în cazurile în care realizarea obiectivelor cere un anumit mod de lucru). De asemenea, trebuie să existe o congruență internă între diferitele tipuri de obiective propuse și acțiunile planificate pentru îndeplinirea lor. Acest lucru determină verificarea continuității între etape, a eventualității omiterii unor pași, precum și a posibilității realizării precipitate a obiectivelor. Planificarea trebuie să răspundă la următoarele întrebări: • Care
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
și o multitudine de semne de întrebare în legătură cu posibilitatea de „reprogramare” a umanului (vezi mai jos discuția despre transumanismă. O altă concretizare, inițiativa Visible Human Project, aparținând US National Library of Medicine și începută în 1989, este un exemplu al congruenței dintre biomedicină și cyberspațiu: o arhivare digitală a trupului uman având drept țel cercetarea biomedicală, mintalul, stabilirea de diagnostice, practicarea telemedicinii (de pildă, efectuarea unei operații de la distanțăă, dar și „însuflețirea” informației. Cartografierea corpului uman se întâlnește cu proiecte similare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și scepticism sau, în termenii deleuzo-guattarieni (vezi primul capitolă ai „mașinii paranoice” și ai „mașinii miraculante”, atracție și repulsie. Criticând scenariile utopice sau distopice, paradisiace sau apocaliptice, propunem o viziune a postumanismulului care să surprindă aspectele multivalente și multipolarizate ale congruenței om-mașină în situații concrete și să chestioneze visul sau, de cealaltă parte, coșmarul destrupării. Direcționându-se pe traseul destabilizării unor principii ale umanismului (esențializarea omului în calitate de centru al lumii și fundamentalizarea anumitor categorii de gender, rasă, specieă, postumanismul poate fi contrapus
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
-și poartă propriul referent procesual ca pe o marcă a emancipării. În terminologia lui Deleuze și Guattari, pretențiile inteligenței artificiale presupun „dorința” mașinilor de a se insera în uman, „inconștientul” lor fiind cuplat binar, însă „tânjind” după deteritorializare mașinistă. În congruență cu această a treia perioadă istorică, „era computerizării planetare” (Guattari, 1989Ă, se află cea de-a treia revoluție, cea a transplantului și a endo-colonializării, a fundamentalismului tehnoștiințific (Virilio, 1993Ă. Această din urmă revoluție (a nanotehnologiei, a reproducerii in vitro, a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
astfel încât să atingă un scop general clar definit. Prin urmare, pe lângă faptul că uneori aveau rezultate contradictorii, erau imposibil de evaluat în termeni de eficiență și eficacitate. Preocuparea NMP pentru scopurile pe termen lung care să asigure coerența, complementaritatea și congruența deciziilor prezente și viitoare este acompaniată depreocuparea pentru relația cu mediul extern. Birocrații structurilor tradiționaleerau anonimi, nu aveau legături cu publicul, cu presa ori cu alte organizații. Noul management public susține ideea de vizibilitate a celor care fac parte dinstructurile
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Marketing și auditul în marketing 2.3. Avantajul concurențial Managementul concurențial este strâns legat de managementul strategic, o formă nouă de coordonare și conducere a unei întreprinderi cu ajutorul unor strategii. Scopul utilizării unei astfel de strategii îl constituie asigurarea unei congruențe optime între modul de organizare și de conducere al întreprinderii și mediul exterior. Departamentul decizional al agentului economic dezvoltă strategii în vederea atingerii unor obiective prestabilite în conformitate cu toți factorii externi și interni, structurat întrun plan de acțiune pe termen lung care
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
fiscale adecvate (practicarea de reduceri și scutiri de la plata impozitelor și taxelor pentru întreprinderile inovative). Deși distincte, contribuțiile alocate cercetării-dezvoltării-inovării de către sectorul privat, respectiv din partea sectorului public, aporturile ambelor sunt pendente de politicile publice destinate sectorului de cercetare, dezvoltare, inovare. Congruența acestora își găsește expresia în Uniunea Inovării. 4.3. Uniunea Inovării veritabilă reformă structurală a finanțării cercetării-dezvoltării-inovării Obiectivul de a cheltui 3% din PIB pentru cercetare, dezvoltare, inovare, mutat din anul 2010 în anul 2020, ar transforma în realitate crearea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
erau doi frați siamezi/ Un fel de soare negru mă locuia/ Un fel de pasăre augustă a neantului (...)// Într-o arenă fără gladiatori/ într-un câmp cu flori sălbatice,/ străpuns de lăncile asfințitului// Astfel mă amintesc:/ incongruent, bălăcindu-mă în congruențe,/ nufăr al muțeniei,/ custode al scrierilor apocrife,/ hidalgo al speranței". Biologicul, organicul pur este scena acelorași lupte; ca într-o arenă internă, spațiu de dezvoltare și interacțiune surdă a funcțiilor fiziologice, organele vitale, ele însele transformate în cupluri prin coexistența
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dintre yuga fiind socotită ca vârsta de aur a omenirii, iar ultima ca vârsta de fier" (Nota 56 la versul 8 din Cartea a patra numită Yoga cunoașterii și a faptei, p. 114) Yuga ar putea stabili un raport de congruență cu veacul eminescian, în accepțiunea care o entuziasma pe Rosa Del Conte: "ciclu vital: acesta ni se pare nouă sensul exact al cuvântului" (1990, 305). 20 Cartea a zecea numită Yoga întruchipărilor divine Filosofia indiană în texte, antol. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
asimilare 29. De ce vi se pare că președintele este convingător atunci când transmite urările către națiune? Credibilitate și ridicarea sprâncenelor Capitolul 3 Publicitatea în mass-media 30. De ce cumpărați doar marca de bere a cărei reclamă e difuzată chiar înainte de serialul preferat? Congruența program-publicitate 31. De ce doriți să vă cumpărați o mașină scumpă după ce ați văzut un documentar despre accidentele de mașini? Activarea cognitivă Modelul teancului de hârtii 32. De ce vreți să vă cumpărați o berlină mare după ce ați văzut o reclamă în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Influence des indices non verbaux sur les processus persuasifs”, L’Année psychologique, vol. 104, nr. 2, pp. 227-248 Capitolul 3 Publicitatea în mass-media Cuprins 30. De ce cumpărați doar marca de bere a cărei reclamă e difuzată chiar înainte de serialul preferat? Congruența program-publicitate 31. De ce doriți să vă cumpărați o mașină scumpă după ce ați văzut un documentar despre accidentele de mașini? Activarea cognitivă Modelul teancului de hârtii 32. De ce vreți să vă cumpărați o berlină mare după ce ați văzut o reclamă în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dacă nu aduce partea ei de fericire și dacă nu cumva cea mai bună strategie ar fi, oarecum, să ne lăsăm manipulați... cu măsură. 30. De ce cumpărați doar marca de bere a cărei reclamă e difuzată chiar înainte de serialul preferat? Congruența program-publicitate Ciudat, astăzi aveți chef să vă schimbați marca de bere preferată... De obicei în supermarchet mâna se întinde automat spre marca pe care o cumpărați în mod obișnuit, dar, de această dată, aparent fără motiv, o imagine vă apare
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
multe scene în care apăreau tineri care beau bere. Pare să nu aibă nici o importanță, dar scenele acestea veneau chiar după reclamă și vă aminteau de reclamă, fixând și mai bine în creierul dumneavoastră amintirea mărcii. Asta e ceea ce numim congruența program-publicitate, după cum arată un experiment: Psihologul Adrian Furnham, de la Universitatea din Londra, a oferit spre vizionare unui grup de 79 de voluntari un serial televizat care era, după caz, urmat sau precedat de o reclamă pentru o marcă de bere
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
bere. Dimpotrivă, când reclama este difuzată după serial, produce un efect de saturare: tot ce poate face e să reactiveze imaginile cu bere din serial, care nu au o marcă specifică. Astfel de experimente demonstrează ceea ce noi numim efectul de „congruență program-publicitate”: este important ca programul și publicitatea să aibă în comun anumite teme pentru ca memorarea să fie eficientă. Acest experiment arată însă că doar congruența nu este suficientă. E important ca reclama să preceadă programul în care vor fi reluate
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care nu au o marcă specifică. Astfel de experimente demonstrează ceea ce noi numim efectul de „congruență program-publicitate”: este important ca programul și publicitatea să aibă în comun anumite teme pentru ca memorarea să fie eficientă. Acest experiment arată însă că doar congruența nu este suficientă. E important ca reclama să preceadă programul în care vor fi reluate temele-cheie. De aici și necesitatea celor care își fac reclamă de a-și coordona mesajele cu conținutul programelor televizate. Aceste studii atrag atenția și asupra
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
amintească detalii ale reclamelor. Rezultatele au arătat că în general își aminteau mai greu reclama care era inserată în programul „Sex and the City” decât în programul „Malcolm”. Un element important e că nu s-a constatat nici un efect de congruență program publicitate. După părerea autorilor acestui studiu, sexul poate fi nefast pentru memorarea reclamelor pentru că mobilizează resurse emoționale prea importante și acaparează toată atenția. Este de asemenea un factor de tensiune și de așteptare: prea stimulat de imagine de natură
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
produsului despre care este vorba în reclamă. Concluzie Creierul are tendința să considere un obiect sau un mesaj în funcție de ultimul concept care a fost activat de el cu câteva minute mai înainte. Acest fenomen permite crearea a ceea ce noi numim congruența program-publicitate în televiziune și forțarea telespectatorului de a lua considerare în produsul prezentat aspectul cel mai avantajos care îl va determina să cumpere produsul. Este vorba de fapt despre pregătirea creierului uman pentru a fi disponibil la momentul re clamei
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
puțin tendința de a ajuta pe cineva sau de a cere ajutorul cuiva, sau pur și simplu de a-i accepta vecinătatea. În acest context, imaginea monedelor în deschiderea reclamelor orientează preocupările telespectatorului către propria persoană. Rezultă un efect de congruență cu reclamele „egocentrice”, cum ar fi reclamele pentru automobile, pentru produse cosmetice, regimuri de slăbit: suntem pregătiți să le primim cu o stare bună de spirit, creierul nostru este „disponibil pentru asta. Bineînțeles, rareori suntem conștienți. Concluzie Atitudinea egocentrică a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
așa-zis centrală a informației periferică atitudinile non-verbale ale jurnalistului auto-eficiență B Tendință/fenomen de afirmare de asimilare de endogrup de optimism de alegere primei impresii C capacitate de memorare caractere sexuale secundare alegere oarbă câmp vizual condiționare asociativă confabulare congruență program publicitate continuum biologic între plăcere și durere cortex auditiv primar orbitofrontal parahipocampic prefrontal costuri de oportunitate cruzime și voaierism culpabilitate și altruism D desensibilizare dezinhibarea violenței discurs autocentrat heterocentrat narativ auto-referențial disociere psihică dominare fizică socială E efect de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cea mai fericită, în măsura în care, dimpotrivă, tranziția e o perioadă în care două sisteme economice coexistă, unul în distrugere, celălalt în construcție. Dar nu este exclus și acesta este pericolul cel mai mare nici ca tranziția să fie o hibridare, o congruență negativă a economiilor socialiste cu aspectele cele mai nedorite ale capitalismului. Puterea trece din ce în ce mai mult de la decidenții politici doritori a-și maximiza privilegiile (birocrații centrale, potentați locali, nomenclaturiști etc.), la decidenții economici urmărind a-și maximiza cîștigurile monetare (manageri, antreprenori
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]