496 matches
-
societății având finalitate În sine, economiștii consideră că actorii umani sunt oportuniști și, În consecință, „solidaritatea” apare doar ca soluție pentru obținerea eficienței; aceasta din urmă abia este tendința „firească” a societății. Totuși cele două concepte, solidaritate și eficiență, sunt congruente. Ambele rezultă În urma diviziunii muncii și se Înscriu În teorii sociale funcționaliste. Durkheim diferențiază Între solidaritatea negativă care Îi leagă pe oameni de lucruri (drepturile reale exercitate asupra bunurilor privateși care produce diferențierea corpului social pentru a face ulterior posibilă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și vânzătorii nu sunt Într-o relație de dependență, fiecare parte poate opta pentru abandonul relației (exit) cu un cost neglijabil. Contractele sunt reînnoite numai În măsura În care actualii furnizori constituie cea mai bună ofertă de pe piață. Acest tip de contract este congruent pieței concurențiale ca formă de organizare a cooperării economice În care mecanismul de coordonare cel mai important Îl constituie prețurile de echilibru. Tipul contractului comercial neoclasic este mai flexibil (se bazează, spune Williamson, pe doctrina exonerării), părțile fiind absolvite de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cu a fi agent perfect, adică a acționa În sensul maximizării intereselor principalului. K. Arrow (1974, apud Rowlinson, 1997:54 ) argumentează că incomensurabilitatea și comunicarea incompletă a valorilor și dorințelor umane fac imposibilă reciprocitatea absolută. Chiar dacă agentul dorește să acționeze congruent intereselor principalului, nu poate avea măsura exactă a direcției și amplitudinii acestor interese. Conform abordării raționaliste, comportamentul organizațional și guvernarea organizațiilor ar urmări minimizarea costurilor implicate de relația agent - principal. Instituția cea mai eficientă ar fi astfel firma modernă, Întreprinderea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
interesele proprietarilor organizați În adunarea generală. În plus, se afirmă că există mecanisme legale, uzitate În mod curent de către proprietari, prin care managerilor le pot fi diminuate puterile și pot fi sancționați de către adunarea generală, asigurându-se astfel acțiunea acestora congruentă intereselor acționariatului. Există Însă argumente empirice (care au de asemenea și conotații normative) ce arată că reprezentarea intereselor acționarilor sau fondatorilor devine problematică atunci când controlul deținut de manageri este disproporționat producându-se astfel o disociere Între proprietate și controlul (sau
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
legitimare a activității umane organizaționale. Instituirea se realizează În plan cognitiv, prin acceptarea unui demers social ca făcând parte integrantă din logica dezvoltării sociale raționale. Standardizările sunt construcții sociale ce urmăresc instituționalizarea unor mijloace social concepute ca fiind raționale și congruente unui proiect de dezvoltare socială legitimă, unor valori sociale ultime (Parsons 1990); ele asigură coordonarea activităților dar, În același timp, instituie, la nivel simbolic, o teleologie socială legitimă. Procesele standardizate se Înscriu Într-o logică socială care nu este neapărat
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
rezolvarea problemelor adaptative în EEA. Analiza acestor simptome arată însă că, în general, funcționarea cognitivă este afectată în depresie (performanțe mai scăzute la nivel mnezic, atențional; vezi Austin et al., 1992). Pe de altă parte, Watson și Andrews (2002) arată, congruent cu prima ipoteză avansată, că depresivii au performanțe mai bune decât non-depresivii în sarcini cu încărcătură socială. În plus, fenomenul de realism depresiv a fost, de asemenea, invocat ca argument pentru a arăta că depresivii pot avea performanțe mai bune
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
o problemă (după numele jocului) despre care știm dinainte că se poate rezolva și, mai ales, că avem toate piesele necesare rezolvării ei; trebuie doar să combinăm adecvat aceste piese după un model din paradigmă. Problema de tip „puzzle” este congruentă cu paradigma, rezultatul este bine anticipat și soluția ei întărește respectiva paradigmă. Un anumit fenomen devine o problemă de tip „puzzle” atunci când: 1) un număr mare de cercetători dintr-un domeniu sunt implicați în rezolvarea lui; 2) acesta nu este
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
consensului. Agenda transformativă a demersului spre școala incluzivă este asociată, tot mai mult, cu schimbările de ansamblu ale sistemelor educaționale moderne. Există numeroase teme curente de analiză, dezbatere și de acțiune În inovațiile educaționale În general, teme care sunt perfect congruente cu combaterea excluderii și marginalizării În școli. Trebuie subliniată convergența deplină a educației incluzive cu școala și pedagogia autentică, de calitate, cu educația modernă, umanistă și democratică, centrată efectiv pe copil. O altă temă majoră, corelată aspirației spre incluziunea educațională
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
de cooperare stimulează flexibilitatea gândirii, capacitatea de sinteză și utilizarea unor categorii relativ largi, integratoare. De asemenea, John Lanzetta și Basil Englis (1989, apud Boncu, 2006, p. 39) au demonstrat faptul că "în principiu, situațiile cooperative generează experiențe emoționale empatice, congruente, în vreme ce situațiile competitive presupun emoții anti- empatice, exclusive". Mai concret, într-o situație de cooperare, subiectul are tendința să zâmbească partenerului dacă acesta îi zâmbește, după cum, dacă are expectanțe de competiție, va afișa emoții anti-empatice, opuse celor exteriorizate de partener
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
puțin unul dintre simptome este 1) fie dispoziție depresivă, fie 2) pierderea interesului sau a capacității hedonice. Nu vor fi incluse simptome despre care se știe că se datorează unei condiții medicale generale, idei delirante sau halucinații care nu sunt congruente cu dispoziția depresivă): 1) dispoziție depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, indicată fie prin relatare personală sau prin observația celorlalți. La copii și adolescenți dispoziția poate fi iritabilă; 2) diminuare marcată a interesului sau plăcerii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sau evaluarea negativă a mediului (helplessness) au în vedere tendința pacientului de a percepe și a trăi lumea ca suprasolicitată, epuizantă, ostilă, care îl condamnă în mod inexorabil la înfrângere; simțindu-se respins pacientul poate dezvolta uneori o stare paranoidă congruentă cu dispoziția și autoevaluarea sa; cognițiile, conceptele, negative față de viitor, respectiv evaluarea negativă a viitorului (hopelessness) vizează expectații univoc negative, anxiogene, umilitoare și punitive; în consecință pacientul dezvoltă uneori o atitudine pesimistă, defetistă și ideație suicidară. În ansamblu, triada cognitivă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de către femei”, „Să fie mai multe femei în politică, în general”) sau accentuează importanța promovării individuale („Penetrarea sistemului prin propriile tale competențe”). Este de apreciat însă faptul că, deși fac parte din tabere politice adverse, cele două invitate au discursuri congruente, neagresive, iar prezența unei jurnaliste ca moderatoare este de natură să încurajeze dezbaterea liberă. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că opiniile prezentate sunt fals progresiste, deoarece înclină balanța către promovarea „politicilor de protecție” a femeilor, nu a celor afirmative
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
salturi cuantice, să te deschizi către existența unei Conștiențe Divine nelocalizate, care inspiră faptele diurne ale conștienței ego-ului și dorința de a schimba relațiile ierarhice sociale, cu unele holistice, integrate. O conduită corectă implică necesitatea câștigării traiului zilnic printro modalitate congruentă cu modul nostru nou de a gândi, trăind și ajutând constant Întreaga societate pentru a atinge aceeași congruență. O gândire corectă conduce la constatarea că lumea pe care o cunoaștem este construită pentru a se vedea pe sine, Însă pentru
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ce nu sunt complet înțelese. 16. Psihozele afective, în special mania confuzivă și diversele stări mixte din grupul acestor boli, se aseamănă simptomatic cu forme de schizofrenie, dar diagnosticul poate fi făcut în prezența unor antecedente afective. De asemenea, afectivitatea congruentă conduce către, posibilitatea unor tulburări afective, ca și păstrarea notei personale în conținutul manifestărilor patologice. Empatia nu este niciodată absentă la pacienții afectivi, "păstrîndu-se chizr și în stupoarea depresivă" (Mayer-Gross). Negativismul, opoziționismul sau sugestibilitatea nu sunt elocvente pentru precizarea diagnosticului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
trecut. Așa cum am arătat în capitolul trecut, a te refugia în propria identitate poate fi efectul și totodată premiza unor neînțelegeri viitoare și cine știe poate chiar de xenofobie. Integrarea și apărarea intransigentă a propriilor elemente identitare nu sunt întotdeauna congruente. Acest aspect nu este caracteristic doar românilor. Este eterna problemă cu care ne confruntăm în această perioadă a globalizării, între patria noastră istorică, și noua patrie fără granițe cu care ne confruntăm în zilele noastre și cu care o să ne
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
-se astfel matematic existența singurei viteze cosmice mai mare (Să fie lumină! 1 informațional și 0 energetic GENEZA/Creația 3; Ps.33.9 2Cor.4.6.), decât viteza luminii și anume viteza informației. Dicontinuitatea materiei permite o asociere a informației congruente cu antimateria, iar energia se asimilează cu noțiunea de discontinuitate în sensul mecanicii cuantice. Ca o lege fundamentală putem spune, că informația generează energie (sens biblic), pe când energia generează informație (sens științific), ca între două oglinzi paralele, iar cel care
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
Alecsandri, confundându-l însă cu militarul de carieră, fratele poetului Vasile Alecsandri. Pe 2 martie 1878, Eminescu îi dă o replică pe măsură: "Cititorul rus voiește să zică că, fiind Alecsandri poet, adică mișcându-se pe un teren paralel, nu congruent cu acela al politicei, răspunsul din pana diplomatică ar fi oarecum superior adresei din pana cea ce poet. / Ne permitem a releva că acest punct de plecare, pretinsul paralelism între poezie și politică, nu este exact. Poeți se găsesc foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fizicianul teoretician este să furnizeze, prin noțiunile și enunțurile sale, anumite „imagini mintale“ care oferă descrieri cât mai clare și mai simple faptelor cunoscute prin experiență. Hertz - sublinia Boltzmann - a arătat „că nici o teorie nu poate fi ceva obiectiv, realmente congruent cu natura, ci mai degrabă fiecare este doar o imagine mintală a fenomenului, care se comportă față de acesta ca și semnul față de obiectul desemnat. De aici rezultă că sarcina noastră nu poate fi să găsim o teorie absolut corectă, ci
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o componență ce decurg exclusiv din modul de reflectare și de prelucrare a realității, în vreme ce semnificatul, fiind o realitate linvistică, are structura și componența dependente de organizarea și de funcționarea limbii, încît noțiunea și semnificatul sînt entități corespondente, dar nu congruente, întrucît construcția logică este supusă unei ajustări lingvistice. Ar fi însă greu de acceptat ideea că mintea omenească are simultan două imagini total distincte pentru același tip de obiecte, unul ca element de operare pentru rațiune și altul ca element
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
iar nu prin evoluția limbilor. Drept urmare, aspectul literar al limbii, care conține aceste nomenclaturi și este realizat în general printr-o activitate intenționată pe baza unor scopuri determinate, are multe situații de atribuire pentru formele lingvistice a unor semnificații (conținuturi) congruente noțiunilor științifice. În limba istorică se atribuie formelor lingvistice, ca elemente ale aspectului popular, o cunoaștere nu numai în cea mai mare parte diferită de cea științifică, dar și repartizată altfel. De aceea, Eugen Coșeriu afirmă că, în limbă, cuvîntul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de obicei același conținut (și nici aceeași sferă) cu cel al cunoașterii științifice și al culturii de erudiție, chiar și atunci cînd vizează aceeași categorie de realități. De aceea, nici semnificațiile de la nivelul limbii populare nu sînt în mod obișnuit congruente cu cele de la nivelul limbii literare, iar formelor lingvistice li se atribuie conținuturi diferite chiar și atunci cînd ele rămîn aceleași la ambele niveluri ale limbii. Astfel, pentru nivelul literar, forma lingvistică (și imaginea acustică) munte trebuie să se asocieze
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
permisiuni la nivelul întregii societăți, întrucît este implicată în viața comunității întregi 228. Între scriere (forma de bază a limbii literare) și vorbirea literară există diferite grade de apropiere, dar nu identitate, deși tendința firească este ca ele să evolueze congruent. Un principiu de bază al normării este forma curentă a limbii manifestată ca un determinism natural, ca latură obiectivă, independentă de voința oamenilor. Cu toate aces-tea, voința acționează și la acest nivel prin activitatea de a regulariza formele și de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o fază de mediere între noțiunile de "liber-arbitru" și "determinism", adevărata opoziție realizîndu-se între acestea. Într-o astfel de poziție, "libertate" ar trebui să accepte și laturi limitative din perspectiva determinismului și, într-adevăr, se poate constata că o libertate congruentă liberului-arbitru nu mai poate fi percepută ca "libertate". Desigur, esența libertății o constituie lipsa constrîngerii, ieșirea de sub orice autoritate percepută ca un obstacol în calea propriei realizări. Acțiunea umană liberă, lipsită de constrîngere, nu se poate manifesta însă ca și cum individul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de restricție și perspectiva este de obicei aceasta din punctul de vedere al individului vorbitor, deși, uneori, acesta constată că aplicarea limbii sale la realitate nu se face într-o manieră absolută. În măsura în care însă acesta ia limba sa ca fiind congruentă cu limbajul, și, prin aceasta, glosocosmosul ca fiind identic cu antropocosmosul și cu cosmosul, această obiectivitate nu este pusă la îndoială. Potrivit lui Hans-Georg G a d a m e r, limbajul (= limba) se interpune între om și realitate, producînd o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
parte, fiecare dintre aceste idiomuri are o relație specială cu această limbă, în sensul că acceptă sau nu împrumutul din germană. Chiar în condițiile existenței unor resurse foarte bogate în limba-scop și al existenței a numeroase elemente terminologice echivalabile sau congruente celor din greacă sau din germană, traducerea textului filozofic nu se poate finaliza niciodată printr-un text identic cu cel original, ci numai printr-un text echivalent. Mai mult, de cele mai multe ori, textul tradus, deși comparabil prin conținut cu originalul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]