190 matches
-
să fi făcut multe oamenii noștri, că sunt capabili de orice. Așa ieri dimineața mă întîlnii cu judecătorul de la Costești. Ce mi-a povestit, m-am crucit. A venit în tren cu un avocat de la București care a fost cu conița Nadina la Lespezi pentru vânzarea Babaroagei. Poate că-l și cunoașteți? Ei, câte a îndurat bietul om, ți se face părul măciucă. Numai ca prin urechile acului a scăpat de la moarte alergând peste câmpuri de la Gliganu până la Costești unde a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe ucigașul doamnei Iuga, luă repede pe noii veniți să-i spuie ei adevărul, fiindcă în satul lor s-a întîmplat omorul și nu se poate să nu știe cine a omorît-o. Ileana mărturisi îndată: ― Nea Toader a omorât pe conița, domnule, după ce și-a făcut poftele cu dumneaei... Eu I-am văzut când a intrat în casă și l-am auzit pe urmă cum s-a lăudat și l-a îndemnat și pe Ilie Cârlan să-și facă poftele cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
domnule, după ce și-a făcut poftele cu dumneaei... Eu I-am văzut când a intrat în casă și l-am auzit pe urmă cum s-a lăudat și l-a îndemnat și pe Ilie Cârlan să-și facă poftele cu conița până nu se răcește... Poate să spuie și nea Matei Dulmanu, c-a fost și dumnealui de față cu Petrică a Smarandei când am scos-o pe conița moartă din casă, dacă am văzut că nea Pavel Tunsu a dat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
l-a îndemnat și pe Ilie Cârlan să-și facă poftele cu conița până nu se răcește... Poate să spuie și nea Matei Dulmanu, c-a fost și dumnealui de față cu Petrică a Smarandei când am scos-o pe conița moartă din casă, dacă am văzut că nea Pavel Tunsu a dat foc mașinii... ― Eu n-am omorît-o, degeaba minte fata asta! zise Toader Strîmbu fără să se uite la Ileana. ― Ba fata nu minte, măi Toadere! făcu atunci Matei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
folosesc preceptele comerțului civilizat în mod involuntar sau, în cazurile fericite, copiază modele comerciale occidentale de succes, văzute pe la televizor. În privința promovării, ei folosesc exclusiv mesajele strigate și sampling-ul: - strigături - sunt de cele mai multe ori mincinoase, iar argumentele folosite, puerile. „Luați, coniță, că-i ultimele două legături, să plec și io acasă“ e un exemplu pe care-l veți întâlni frecvent. Mi s-a făcut mie odată milă de un bătrân, vindea niște chestii lunguiețe și albicioase, și l-am trimis acasă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
tarabele sunt libere înseamnă că piața e închisă; trebuie să reveniți într-un moment mai prielnic cumpărăturilor; • deși puteți auzi muzică, în piață nu se dansează și nu se plătesc dedicații; • sistemul „Păstrează restul“ este înlocuit de „Vă mai pun, coniță, ca să fie de toți banii?“; atenție mare la această ofertă a negustorului, o acceptați doar dacă surplusul este în cantitate rezonabilă; • de la piață puteți cumpăra doar materia primă pentru mâncăruri, nu și preparatele în sine; nu pierdeți timpul căutând taraba
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
si colo, si dincolo, si dincolo... si rămăsesem eu... care familia mea de la patuzsopt în Cameră.,.. rămăsesem mă-nțeledzi fără coledzi... si asa am venit pentru aledzere. Zoe: (cu răutate) Nu trebuia să vă mai deranjați... Dandanache: Ba încă țe deranz, conița mea! Da' stii, nu fățea să nu fațem măcar act de prezență... Trahanache: Se-nțelege! Foarte bine, foarte bine! Trebuie, trebuie. Dandanache: Da' de deranz... destul! Închipuieste-ți să vii pe drum cu birza ținți postii, hodoronc-hodoronc, zdroncazdronca... Stii, m a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
trebuie. Dandanache: Da' de deranz... destul! Închipuieste-ți să vii pe drum cu birza ținți postii, hodoronc-hodoronc, zdroncazdronca... Stii, m a zdrunținat!... Si clopoțeii... (gest) îmi țiuie urechile... stii asa sunt de amețit si de obosit... nu-ți fați o idee, conița mea, (cătră Trahanache) nu-ți fați o idee, d-le prefect, neicusorule, (cătră Tipătescu) nu-ți fați o idee, d-le prezident puicusorule... Tipătescu: Firește... Zoe: Mai e vorbă... Dandanache: Adineaori am sosit, era să trag la otel... dar birzarul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
acuma să remâi pe dinafară... fără coledzi!... Și cât p-ați, neicusorule, să nu m-aleg... Zoe: Să nu te-alegi d-ta, cu meritele d-tale! Era peste putință... Tipătescu: Peste putință... Dandanache: Ei, uite asa, cu meritele mele, coniță, vezi! Era cât p-ați, dar stii, cât p ați... Întreabă-mă, neicusorule, să-ți spui: nu vrea comitetul țentral si pațe; zițea că nu sunt marcant. Auzi, eu să nu fiu marcant... Am avut noroc, mare noroc am avut
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
puicusorule? Adu o birze, mă, băiete, degrabă... Mă sui în birze si mă duc la persoana, la becherul, nu spui ține e persoană însemnată -: Găsestemi, mă-nțeledzi, un coledzi, ori dau scrisoarea la "Răsboiul"... De colea până colea... gâri-mâr... a trebuit, conița mea, să țedeze, si tranc! Depesa aiți, neicusorule... Zoe: (agitată treptat în măsura povestirii lui Dandanache) A! Domnule Dandanache, ai făcut rău... fapta d-tale este... să-mi dai voie să-ți spui... Tipătescu: (încet) Zoe! (ea urcă.) Dandanache: Asa
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
păstrare... dar stii, la loc sigur... Zoe: Nu i-ai înapoiat-o persoanei? Dandanache: (cu mirare) Cum s-o înapoiez? Tipătescu: Iată te-alegi, el și-a ținut cuvântul... Zoe: Trebuie să i-o dai înapoi... Dandanache: Cum se poate, conița mea, s-o dau înapoi? S-ar putea să fac asa prostie? Mai trebuie s-aldată... La un caz iar... pac! La "Răsboiul". (coboară.) Zoe: (cu dezgust) A! (trecând pe lângă Fănică, încet și cu tonul lui de mai sus.) E simplu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tot. Tipătescu: D-le Dandanache, nu voiți să vă odihniți, să vă liniștiți puțin... Dandanache: Ba da, neicusorule... dar unde? Zoe: Poftiți cu mine, d-le Dandanache. Dandanache: (dându-i brațul și ieșin cu ea la dreapta pe scară) Stii, conița mea, sunt asa de amețit... stii, trăsura... si clopoțeii... stii, îmi țiuie grozav... grozav îmi țiuie... (ies.) SCENA IV Tipătescu: (singur) Și-l aleg pe d. Agamiță Dandanache! Iaca pentru cine sacrific de atâta vreme liniștea mea și a femei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu trădează nici emoția elogiatorului, nici disprețul parodistului, ci reflectă conștiința demnității gestului succesoral. Se aplică, astfel, scrupulos, o rețetă sigură: într-un cadru comun multor schițe compartimentul de tren -, personaje caragialești emblematice (Leonida Condeescu, Turturel, Mache și Lache, o "coniță" cu un nepoțel "deștept foc") și însuși creatorul lor, sunt antrenate într-o conversație moftologică pe teme specifice lumii lui Nenea Iancu (vremea, politica, starea agriculturii, condiția scriitorului) într-un limbaj caragialesc inconfundabil, punctat de sintagme celebre (care va să zică, Rezon, scârța-scârța
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
placi, neicușorule? Adicătelea, ce-are a face acceleratul cu talpa dumitale? Dă-mi voie, cine trădează?44 Și totul în stilul lapidar, expeditiv și cinematografic al autorului Momentelor. Un cert element de originalitate reiese din ramificarea hipotextelor: repetata replică a "coniței" "Ce bizar, ce straniu, ce coincidență!" trimite la scena amneziilor din Cântăreața cheală, iar dezbaterea serios-moftologică a "cestiunii țărănești", la romanul rebrearian Răscoala. Printr-o tehnică ingenioasă a ficțiunii din ficțiune holograma caragialiană este declanșată de atmosfera textuală muzicală. Titlul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la pauperitate populația, în ciuda situației că „stupii și vinul se făcea buni și mult, că avea noroc bișug”. Cronicarul ce vine cu informații în Pseudo-Enachi Kogălniceanu surprinde prin condeiul său nemulțumirea provocată de Grigore II Ghica pentru că scoate dări noi, „coniță pe vite, desetină, goștină și vădrăritul”, desatina fiind obligația în bani ce rezulta din veniturile realizate de către proprietarii de stupi, dare frecvent menționată în unele documente tecucene. Din moment ce s-a impus o dare în bani, impozit, pe un astfel de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]