189 matches
-
Irina, persoană inofensivă, cu ocazia unor chestiuni așa importante ca viața, moartea, natura sau arta. Alăturând-o unor lucruri așa de mari, de care ea n-avea habar, sunt eu vinovatul. Și eu încă nu întrebuințez pe Irina - cum făcea conița odinioară cu face-à main-ul - ca pe ceva din nefericire indispensabil pentru alte lucruri importante, dar chiar se pare că mă uit la acele lucruri numai ca să utilizez sticluțe cu bețișor de abanos și cu fundulețul de mătase la capăt!” Iulian
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
-i cu voi ? (Conu Iancu era cam la 75 de ani iar între noi nici unul nu ajunsese la treizeci). - Uite, ne plimbăm și noi, răspundea Vasile, ca reprezentant mai vârstnic și pe deasupra și romancier. Dar matale, coane Iancule, când după conițe, când după fetițe, zi că nu-i așa?! - Ia mai tăceți măi băieți că mă faceți chiar să vă cred, făcând viclean pe rușinatul. - Nu-i adevărat, coane Iancule, nu-i adevărat? Dar aseară cine stătea colo, în parcul de pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
si colo, si dincolo, si dincolo... si rămăsesem eu... care familia mea de la patuzsopt în Cameră.,.. rămăsesem mă-nțeledzi fără coledzi... si asa am venit pentru aledzere. Zoe: (cu răutate) Nu trebuia să vă mai deranjați... Dandanache: Ba încă țe deranz, conița mea! Da' stii, nu fățea să nu fațem măcar act de prezență... Trahanache: Se-nțelege! Foarte bine, foarte bine! Trebuie, trebuie. Dandanache: Da' de deranz... destul! Închipuieste-ți să vii pe drum cu birza ținți postii, hodoronc-hodoronc, zdroncazdronca... Stii, m a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
trebuie. Dandanache: Da' de deranz... destul! Închipuieste-ți să vii pe drum cu birza ținți postii, hodoronc-hodoronc, zdroncazdronca... Stii, m a zdrunținat!... Si clopoțeii... (gest) îmi țiuie urechile... stii asa sunt de amețit si de obosit... nu-ți fați o idee, conița mea, (cătră Trahanache) nu-ți fați o idee, d-le prefect, neicusorule, (cătră Tipătescu) nu-ți fați o idee, d-le prezident puicusorule... Tipătescu: Firește... Zoe: Mai e vorbă... Dandanache: Adineaori am sosit, era să trag la otel... dar birzarul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
acuma să remâi pe dinafară... fără coledzi!... Și cât p-ați, neicusorule, să nu m-aleg... Zoe: Să nu te-alegi d-ta, cu meritele d-tale! Era peste putință... Tipătescu: Peste putință... Dandanache: Ei, uite asa, cu meritele mele, coniță, vezi! Era cât p-ați, dar stii, cât p ați... Întreabă-mă, neicusorule, să-ți spui: nu vrea comitetul țentral si pațe; zițea că nu sunt marcant. Auzi, eu să nu fiu marcant... Am avut noroc, mare noroc am avut
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
puicusorule? Adu o birze, mă, băiete, degrabă... Mă sui în birze si mă duc la persoana, la becherul, nu spui ține e persoană însemnată -: Găsestemi, mă-nțeledzi, un coledzi, ori dau scrisoarea la "Răsboiul"... De colea până colea... gâri-mâr... a trebuit, conița mea, să țedeze, si tranc! Depesa aiți, neicusorule... Zoe: (agitată treptat în măsura povestirii lui Dandanache) A! Domnule Dandanache, ai făcut rău... fapta d-tale este... să-mi dai voie să-ți spui... Tipătescu: (încet) Zoe! (ea urcă.) Dandanache: Asa
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
păstrare... dar stii, la loc sigur... Zoe: Nu i-ai înapoiat-o persoanei? Dandanache: (cu mirare) Cum s-o înapoiez? Tipătescu: Iată te-alegi, el și-a ținut cuvântul... Zoe: Trebuie să i-o dai înapoi... Dandanache: Cum se poate, conița mea, s-o dau înapoi? S-ar putea să fac asa prostie? Mai trebuie s-aldată... La un caz iar... pac! La "Răsboiul". (coboară.) Zoe: (cu dezgust) A! (trecând pe lângă Fănică, încet și cu tonul lui de mai sus.) E simplu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tot. Tipătescu: D-le Dandanache, nu voiți să vă odihniți, să vă liniștiți puțin... Dandanache: Ba da, neicusorule... dar unde? Zoe: Poftiți cu mine, d-le Dandanache. Dandanache: (dându-i brațul și ieșin cu ea la dreapta pe scară) Stii, conița mea, sunt asa de amețit... stii, trăsura... si clopoțeii... stii, îmi țiuie grozav... grozav îmi țiuie... (ies.) SCENA IV Tipătescu: (singur) Și-l aleg pe d. Agamiță Dandanache! Iaca pentru cine sacrific de atâta vreme liniștea mea și a femei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
întrebat: „oare e ceva de detaliat într-o fasciculă?” Doina Florea a dat și ea drumul unei năzbîtii, povestind că Sergiu Adam i-ar fi atras atenția că „la Bacău trăiește un poet uitat: V.M.” Cum să fie cineva uitat, coniță, înainte de a fi cunoscut? De data asta, eu am fost suplinitorul celor doi critici anunțați pe afiș: Laurențiu Ulici și Vlad Sorianu. Am spus că, dacă aș face un tablou cu cei zece debutanți incluși în „caseta” Intonații a Editurii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și câte 150 de iernat pentru fiecare vită: cai, iepe, vaci, boi. În hrisovul lui Constantin Racoviță din 1757 pentru desființarea acestei dabile se vede că ea se lua de două ori pe an: vara - sub nume de cuniță sau coniță, și toamnasub numele de văcărit. Această dabilă a fost deseori desființată pentru că genera blestemele populației, dar introdusă iarăși și iarăși de alți domni, așa cum rezultă și din istoria văcăritului din letopiseții referitori la această dare. La 29 septembrie 1702 Constantin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Românească. Este ctitoria lui Vlad Călugărul și a soției sale Smaranda. Are planul trilobat de formă alungită, compus din pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul prezintă analogii cu pridvorul bisericii domnești de sus, pronaosul având și rol de gropnită pentru "conița Stanca" nepoata lui Constantin Brâncoveanu. Casa zisă a doamnei Bălașa, cu inscripția ce o datează la 1650 se datorește transformărilor făcute de N.Brătescu la 1852, prilej cu care s-au adus pisania de piatră a jupânului Manea Clucer, pisania
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
dintr-un nor de pulbere, sosește boierul cu slujitorii săi, poruncește că zodierul să fie jupuit de piele pentru trădare, iar Irinuța și iubitul ei să fie legați de rotile căruței și duși în fugă până la Iași, până la Mitropolie. Dar, conița Irinuța a ripostat la înfruntat pe bărbatul ei, moment în care natura, cerul s-au schimbat, au mugit văile și un balaur înfiorător a venit și l-a înconjurat pe boier, aruncându-l într-o groapă. De aici i s-
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
abonată permanent la organele de presă ale mișcării socialiste, "Munca" și "Lumea Nouă". A rămas celebră în epocă scena în care la redacția revistei "Munca" s-a prezentat gardianul de la locuința lui Take Ionescu cu "„o cerere de abonament pentru conița lu domnu ministru.”" Chitanța eliberată cu acest prilej avea menționat la rubrica „profesia abonatului” ca fiind "„soție de ministru.”" Odată cu începerea războiului, Bessie Ionescu a plecat la Iași și apoi la Londra. În ianuarie 1918 publică în ziarul "The Observer
Biografia lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335149_a_336478]
-
a fost servit cu ordin de expulzare, dar a reușit să evite să fie forțat să iasă din țară și și-a continuat activitățile sale. Când războiul Greco-italian a început, la sfârșitul lunii octombrie 1940, Diamandi a fost deja în Conița pe granița greco-albaneză. Italia i-a oferit rangul de "Comandor", și el a servit ca traducător și asistent al majorului general Alfredo Guzzoni. După înfrângerea inițială a Italiei, Diamandi a fost forțat să se refugieze în Tirana (la acel moment
Alcibiade Diamandi () [Corola-website/Science/336050_a_337379]