237 matches
-
D) au periferii stângi care primesc constituenți cu interpretare pragmatică; constituenții din periferie sunt vizibili, precum și centrul fazei, pentru operațiuni din afara domeniului lor. 2.3 Parametrul centrului În modelul antisimetric adoptat (Kayne 1994), Parametrul centrului nu se formulează pornind de la conjectura realizării complementului fie la dreapta centrului său (centru inițial), fie la stânga centrului său (centru final) (v. și Kayne 2013), ci se pleacă de la o bază universală cu centru inițial - formatul fiind deci specificator - centru - complement -, structurile cu centru final derivându
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nucleului propozițional), cât și în domeniul nominal (articolul hotărât inferior, v. Cornilescu și Nicolae 2011a). Influența modelelor / textelor străine (v) Am abordat două aspecte privitoare la relația dintre textele românești vechi și modelele / textele străine, având în permanență în vedere conjectura propusă de Poletto (2014), și anume că traducătorii / scribii / autorii de texte originale influențați de texte străine nu produc enunțuri negramaticale, ci exploatează opțiunile sintactice ale limbii-țintă: (a) prezența unor linearizări nespecifice (i.e. care nu derivă din regulile sintactice și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
amintesc, și nu-i singurul caz în care mi se întîmplă așa. în ciuda acestui rezultat, popasul meu în „atelier” și exercițiul de „anamneză” încercat nu-s inutile: mă învață să fiu modest în comentarii atunci cînd mă folosesc doar de conjecturi. Dacă textele proprii îmi provoacă incertitudini, cum aș putea, în situații similare, să fiu mai sigur de prefacerile textelor altora. Istoria literară e plină de ,,enigme’’ de acest gen... Profesoară, colaboratoare la mai multe reviste, lector public din propria operă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de propria exterioritate, de aspectul individual al ființei lui. Ca atare, va privi la cele din urmă ca un spectator participativ, responsabil și angajat, desigur, în raport cu această exterioritate, dar distanțat de ea, citind mai ales în jocul ei sugestii simbolice, conjecturi, urme care îi pot sprijini înaintarea verticală. Pentru a lăsa să se trezească interioritatea profundă, poate că primul pas este tocmai acela de a-ți privi eul și mediul în care trăiești ca pe un spectacol. Dat fiind că eventualele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
funcția învățăturii va începe să fie revendicată de episcopi, va deveni apanaj al ierarhiei, va ajunge să se transforme în instanță autoritară de adevăr formulat dogmatic. Origen nu propune teoria ființelor universale drept capitol de dogmă, ci doar ca o conjectură dar cît de expresivă! pentru a da seamă de diferența dintre diversitatea de tip individual general și varietatea persoanelor universale. Casa și cortul Celor două orientări ale ființei fie pe direcția individual-generalului, fie pe direcția universalului Origen le-a mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
extraordinare) punea în evidență stîngăciile comice ale spectacolului ritual de apariție a personajului. Asistența făcea haz de ele, înțelegîndu-le totodată ca aproximare prin definiție, imperfectă a supranaturalului. Pentru credincioși, greșelile voite de regie din episodul ritual făceau din el o conjectură performată, dacă e să folosim termenul cusan ; marcau participarea imperfectă, dar reală, la o altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în antropologie, ca și în filozofie, cel mai bine ni se spune e să pornești
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
frumos text introductiv la cartea despre Origen a lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică înfățișa primele secole creștine ca o epocă de libertate și diversitate intelectuală, în care cercetările teologice puteau îmbina adeziunea totală la revelație cu îndrăzneala căutărilor, a conjecturilor, a teoriilor multiple stîrnite de un loc scripturar. Dacă Henri Crouzel caracterizează demersul lui Origen ca pe o teologie în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini cunoașterea umană pentru a tinde spre Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să observe, studieze, explice lumea în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
numește "experiența" științei. Fără acea stranie beție, ridiculizată de cei rămași în afara științei, fără acea pasiune, fără ideea că "milenii au trebuit să treacă înainte să vezi lumina zilei, și alte milenii așteaptă în tăcere" pentru a vedea dacă o conjectură e reușită - fără toate acestea nu vei avea niciodată vocația științei, și e mai bine să te apuci de altceva. Căci nimic nu are valoare, pentru om ca om, în afară de ceea ce poate face cu pasiune". Dar, indiferent cît sîntem de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
University Press, Cambridge (MA) și Londra, 1985. Fraser, Nancy, Scales of Justice: Reimaging Political Space in a Globalizing World, Columbia University Press, New York, 2009. Kymlicka, Will, Contemporary Political Philosophy: An Introduction, Oxford University Press, Oxford and New York, 2002. Popper, Karl, Conjecturi și infirmări. Creșterea cunoașterii științifice, traducere din limba engleză de Constantin Stoenescu, Dragan Stoianovici și Florin Lobonț, Editura Trei, București, 2001. Rawls, John, A Theory of Justice, Oxford University Press, Londra, 1971. , "The Law of Peoples", în Critical Inquiry, vol
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
vol. 15, nr. 3, 1981, p. 262. 17 William Connolly, "The Dilemma of Legitimacy", în Legitimacy and the State, William Connolly (ed.), Blackwell, Oxford, 1984, p. 231. 18 Ibidem, p. 233. 19 Ibidem. 20 Ibidem, p. 234. 21 Karl Popper, Conjecturi și infirmări. Creșterea cunoașterii științifice, traducere din limba engleză de Constantin Stoenescu, Dragan Stoianovici și Florin Lobonț, Editura Trei, București, 2001, p. 18. ["Despre sursele cunoașterii și ale ignoranței"]. 22 Vezi Immanuel Wallerstein, "Restructuration capitaliste et le système- monde", în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de propria exterioritate, de aspectul individual al ființei lui. Ca atare, va privi la cele din urmă ca un spectator participativ, responsabil și angajat, desigur, în raport cu această exterioritate, dar distanțat de ea, citind mai ales în jocul ei sugestii simbolice, conjecturi, urme care îi pot sprijini înaintarea verticală. Pentru a lăsa să se trezească interioritatea profundă, poate că primul pas este tocmai acela de a-ți privi eul și mediul în care trăiești ca pe un spectacol. Dat fiind că eventualele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
funcția învățăturii va începe să fie revendicată de episcopi, va deveni apanaj al ierarhiei, va ajunge să se transforme în instanță autoritară de adevăr formulat dogmatic. Origen nu propune teoria ființelor universale drept capitol de dogmă, ci doar ca o conjectură dar cît de expresivă! pentru a da seamă de diferența dintre diversitatea de tip individual general și varietatea persoanelor universale. Casa și cortul Celor două orientări ale ființei fie pe direcția individual-generalului, fie pe direcția universalului Origen le-a mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
extraordinare) punea în evidență stîngăciile comice ale spectacolului ritual de apariție a personajului. Asistența făcea haz de ele, înțelegîndu-le totodată ca aproximare prin definiție, imperfectă a supranaturalului. Pentru credincioși, greșelile voite de regie din episodul ritual făceau din el o conjectură performată, dacă e să folosim termenul cusan ; marcau participarea imperfectă, dar reală, la o altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în antropologie, ca și în filozofie, cel mai bine ni se spune e să pornești
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
frumos text introductiv la cartea despre Origen a lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică înfățișa primele secole creștine ca o epocă de libertate și diversitate intelectuală, în care cercetările teologice puteau îmbina adeziunea totală la revelație cu îndrăzneala căutărilor, a conjecturilor, a teoriilor multiple stîrnite de un loc scripturar. Dacă Henri Crouzel caracterizează demersul lui Origen ca pe o teologie în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini cunoașterea umană pentru a tinde spre Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să observe, studieze, explice lumea în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ar fi diminuat tensiunea la un Eminescu care s-ar fi desprins de hipostaza eternului îndrăgostit și s-ar fi căsătorit (era prejudecata lui Maiorescu, dar poate nu numai a lui). Nimic mai eronat decît ideile sau opiniile din atare conjecturi. Și asta pentru că puțini, foarte puțini exegeți au văzut pînă la capăt marele proiect al gîndirii eminesciene, faptul că drumul acesta atît de anevoios prin științe (numite într-un anume spirit istoric "punți ale filosofiei") era totodată și actul nașterii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o secvență din reflecțiile sale asupra românismului. Un virtual convertit cu asupra de măsură în actual, dacă ar fi să cuantificăm variile forme de activitate intelectuală în care s-a risipit spiritul său expansiv. Ceea ce rectifică, indubitabil, prejudecata, născută din conjecturi oarecum ridicole, unei forme mai mult orale decît scrise a operei sale. Vulcănescu ne-a lăsat dovezi irefutabile despre ipostazele în care s-a întrupat zbuciumul creierului său: a fost o ființă dialogală cu o forță de neîntrecut a verbului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o logică situațională mai bogată pentru matematicieni..." (ibidem, p. 5). Istoria matematicii ne prezintă o disciplină cu totul diferită de pretențiile formaliste. Aici nu sunt de găsit teorii matematice curățate de orice impuritate sau incertitudine ca în "raiul formalist", ci conjecturi aflate într-un lung proces de încercare și eroare care implică contraexemple care infirmă primele încercări de demonstrare. Istoria matematicii ne prezintă o disciplină care crește printr-o îmbunătățire continuă a încercărilor speculative și a criticismului, după logica demonstrațiilor și
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Dar imaginea - exotică pentru ambii - a țăranului cu porcul în lesă după trufe prin pădure năștea un echivoc susceptibil, în vremurile noastre, să degenereze în conflict politic: care dintre cei doi era porcul și care purtătorul lui în lesă? După conjecturi cu haz asupra relației lor, conveniră că lesa era de fapt firul cu plumb, ceea ce însemna că, împreunate, trupurile lor deloc greoaie dădeau nici mai mult, nici mai puțin decât sensul local al legii universale a gravitației, impunându-i o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
i se regăsește certificatul de naștere... materie de speculație mai ales pentru interpretul calificat al mitului veșnicei reîntoarceri! Dar, lăsând gluma la o parte, avem dreptul să fim puțin sceptici, întrucât această descifrare a fost făcută printr-o serie de conjecturi, fără acces la vreun document bilingv, și pare destul de dificil să faci o descifrare sigură fără șdocumentț bilingv. Îl cunoașteți pe domnul Daniel Schlumberger? Tocmai mi-a scris, cu multă amabilitate, despre cărțile mele: ca arheolog, a găsit în Afganistan
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în pagini, pe scenă și pe ecran, gangsterii, cowboy-ii, cavalerii, vampirii, vrăjitoarele (la noi, haiducii). David Cordingly îi numește elusive figures, iar statutul de pirat e el însuși o problemă, așa cum sugerează și Patrick Pringle (matter of opinion, matter of conjecture). Statutul de corsar, deci de pirat legal, cu acreditări oficiale regale, complică și mai mult lucrurile, așa cum vom vedea. Ipostazele romantice prin care au fost cunoscuți sunt greu asimilabile personajelor din documentele de la procese, din jurnalele de bord, din rapoartele
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
adevărat „Îngrozitor” vedea „aceste aere de Mache și Lache” cu care se discuta ceea ce Mircea Zaciu numea „destinul nostru”. Nemulțumirea evolua Într-o drastică interogație: „Cine le dă dreptul nu numai să ne judece, dar să emită tot soiul de conjecturi despre neamul de care s-au despărțit?!”, se Întreba cel care avea, nu peste multă vreme, să se „despartă” el Însuși de neamul atins nu doar de premoniții catastrofice, ci de Catastrofa Însăși! Nu puține note stranii, aflasem, aveau să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Simona Vasilache Arta este, în felul ei, înțeleaptă și, pe cît se poate, adevărată. Are, în plus, ceva din frumusețea provocatoare a demonstrațiilor neduse pînă la capăt, sau a conjecturilor cu neputință de primit și totuși imposibil de respins. Adică e făcută, cu alte cuvinte, din "retorici" ale jumătății de măsură care, însă, nu sînt atît ale ei, cît ale vieții pe care o completează-contrazice. Tot ceea ce lumii, mereu, îi
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
te mai iubesc" funcționează diametral opus în două contexte diferite - este preferabilă celei din film.) În fine, cunosc oameni care s-au dus să revadă filmul pentru a-și nota numărul tatuat pe brațul lui Berg, ajungînd să facă felurite conjecturi pornind de la dispunerea cifrelor... Este indiciul cel mai clar că Intact este ( deja) un film-cult.
Norocoși de serviciu by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13694_a_15019]