192 matches
-
15) Chiar dacă o să-i ceri iertare, sau chiar dacă o să-i arăți că te-ai schimbat, tot n-o să te ierte vreodată. 3.3. Altă modalitate de construcție a structurilor concesive este fără conector, cu utilizarea conjunctivului (cu sau fără marca conjuncțională să) în predicatul subordonatei: (16) (să) Facă el și pe dracu-n patru, pe mine nu mă mai prinde să-l ajut (17) Ducă-se și la Papa de la Roma, ce vrea ea tot nu se poate/Să se ducă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă, odată a și început ploaia. (adverb, "imediat, simultan") A ajuns odată cu mama. (componentă a locuțiunii prepoziționale "odată cu") Odată ce ai început, mergi până la capăt. (componentă a locuțiunii conjuncționale "odată ce") I.7.5. Principiul simbolic explică scrierea cu majusculă, respectiv cu inițială mică a anumitor cuvinte 30, în general sau contextual. Vezi, de exemplu: * scrierea cu majusculă a numelor sărbătorilor laice naționale și internaționale: 1 Decembrie, 1 Iunie etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent), pronominale (cine știe ce ceva), numerale (tuscinci câteșicinci), verbale (a-și lua zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea), conjuncționale (măcar că măcar să cu toate că deși), interjecționale (vai Doamne ferește!). (b) Antonimia reflectă opoziția semantică dintre unități lexicale care au formă diferită, trimițând, în context, către referenți contrari (Hobjilă, 2009; cf. Bidu-Vrănceanu, Forăscu, 1988, p. 165). Antonimele se plasează în clase diferite atât
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o clasă de cuvinte nenoționale, invariabile/ neflexibile, îndeplinind rol de marcă preponderent de tip raportual. Conjuncțiile din limba română se diferențiază 125 în funcție de: * formă/ structură: conjuncții sintetice, simple (și, că, să etc.) sau conjuncții compuse (ca să) vs. conjuncții perifrastice/ locuțiuni conjuncționale (din pricină că, cu toate că, măcar că, măcar să, cum că etc.); * origine/ proveniență: conjuncții primare (că, să, și etc.) vs. conjuncții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți. de = conjuncție provenită
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să-și ia lumea-n cap, și nu alta!" (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Formulați enunțuri în care să valorificați conjuncții coordonatoare copulative, disjunctive, adversative, respectiv conclusive. Exemplificați, în enunțuri, diferitele tipuri de propoziții subordonate pe care le pot introduce locuțiunile conjuncționale: cu toate că, din cauză că, măcar că. Precizați, prin raportare la enunțul: E atât de înalt de se lovește mereu de tocul ușii., tipul propoziției subordonate introduse prin conjuncția de și formulați enunțuri cu alte valori morfologice ale acestui cuvânt. IV. Nivelul sintactic al
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
costuma/ asemenea oricui îi place mai mult. * adjectiv pronominal nehotărât: Copilul se poate costuma/ asemenea oricărui personaj îi place mai mult. * adverb relativ: A procedat/ cum a considerat oportun. * adverb nehotărât: Poți proceda/ oricum consideri oportun în acest context. * locuțiune conjuncțională: A răspuns/ fără să se gândească la implicații. C. CIRC. DE CAUZĂ complement circumstanțial de cauză propoziție subordonată circumstanțială de cauză/cauzală Termeni regenți regent de tip verbal: * verb: Neatent, s-a împiedicat.; * interjecție: Din neatenție, buf cu scaunul pe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dacă stelele nu sunt oare luminate pentru ca într-o bună zi fiecare să și-o poată regăsi pe a sa." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care propozițiile subordonate să fie introduse, pe rând, prin: conjuncție subordonatoare, locuțiune conjuncțională subordonatoare, pronume relativ, adjectiv pronominal relativ, pronume nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, adverb relativ, adverb nehotărât. Subiect propoziție subordonată subiectivă Indicați subiectele din textele de mai jos, încadrându-le în tipologiile existente în literatura de specialitate și precizând (acolo unde este
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru că-i ședea tare bine fetiței și nici nu mai voia să poarte altceva pe cap, maică-sa îi zise [...] [Scufița Roșie]" (Frații Grimm, Scufița Roșie) Construiți fraze în care propoziția subordonată circumstanțială cauzală să fie introdusă prin: (a) locuțiune conjuncțională; (b) adverb relativ; (c) pronume relativ în cazul genitiv; (d) conjuncție subordonatoare; (e) pronume relativ în cazul acuzativ. Ilustrați, în enunțuri, dependența propoziției subordonate circumstanțiale cauzale de un regent de tip verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție). Propoziția subordonată circumstanțială concesivă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse sau locuțiuni se realizează în timp și presupune pierderea autonomiei componentelor" (Gramatica, 2005, p. 9). 43 Cf. și Șerban & Evseev, 1978, p. 121; Zugun, 2000, p. 33 etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stia mai înainte. Dacă se compară însă apprendre la danse à qqn. și apprendre une nouvelle à qqn., în primul caz obiectul e comutabil cu un infinitiv, în vreme ce în al doilea desemnează o informație și e comutabil cu o propoziție conjuncționala (apprendre à qqn. que...). Cu alte cuvinte, obiectul este locul unei polisemii de sens. De aceea e vorba de polisemie externă, iar, întrucât în trecerea de la „știință” la „informație” există și pierdere și câștigare de seme, o astfel de polisemie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pronumele numai cu rol de complement direct al propoziției: Văd lumina lucind. 2. La nivelul frazei: Propoziția dublu subordonată determină simultan un regent de tip nominal și unul de tip verbal. Ea poate fi introdusă prin: a) conjuncții sau locuțiuni conjuncționale subordonatoare - că, dacă, fără să - Îl vedea că abia așteaptă; b) adverbe relative - cum, precum, cât - Parcă-l văd cum ușor scoate cureaua.; c) pronume relative - care, cine, ce, cât, cel ce - Nu l-ai văzut ce trist era?. „Propoziția
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și structural, al funcției, de conținutul semantic concret al funcției A plecat cu o mare încredere. / A plecat fără nicio încredere . - sau de opțiunea subiectului vorbitor - El se dă drept director. Propozițiile se introduc în frază prin: conjuncții și locuțiuni conjuncționale: că, ca să, ca și când, ca și cum: I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși; pronume(adjective) relative: Refuzăm lucrurile ce sunt și le tratăm ca generalități; adverbe relative: încât, cum, în chip de, drept: Iată-l cum din haos se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pământ toți cei care veniră. Va fi o frază în care toți , pierzându-și capacitatea semantic și independența gramaticală - prin golire de sens - a devenit un simplu element de relație, contopindu-se cu pronumele compus cei care, cu valoare tot conjuncțională. În fraza în care toți intră în compunerea pronumelui relative compus toți cei care, nu putem pune principalei decât o singură întrebare: Cine se o apă ș-un pământ? R. : toți cei care veniră. Adică propoziția principal, în afară de subiectivă, nu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
câți), de toți de care (de câți) etc. Femininul toată (toate), absent într-o compunere paralelă a lui tot ce (toată care sau ce nu se zice), mai puțin frecvent în compunerea toate cele care (ce), a produs totuși locuțiunea conjuncțională cu toate că și locuțiunea prepozițională cu toată (cu toate)”. b) Atributul predicativ poate fi o întreagă propoziție - cu condiția ca această propoziție să determine obiectul direct al propoziției regent: El vede patria-nainte-i așa cum e,cum n-a mai fost
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un context obligatoriu și dezambiguizator. Spre deosebire de acestea, verbe de opinie ca: a considera, a crede și verbe voliționale și deziderative ca: a vrea, a dori sunt matricial, tranzitive, având ca particularitate de construcție realizarea a poziției obiectului direct ca propoziție conjuncțională (Profesorii consideră / cred că el este inteligent., Părinții vor / doresc ca el să fie medic.). Prin reorganizare și elipsă în locul unei structuri bipropoziționale, apare o construcție „condensată”, cu un singur predicat al enunțării, verbele în discuție atașându-și o determinare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca efect o concentrare semantico-sintactică. Subliniem că, între cele două propoziții din structura de adâncime (în cazul tiparului cu verb impersonal) se stabilește, de fiecare dată, un raport de subordonare. Legătura dintre propoziția regentă și cea subordonată (subiectivă) se realizează conjuncțional. Dintre acestea, este acceptată conjuncția compusă ca...să sau conjuncția să, iar pentru verbul a (se) părea, atât conjuncția să, cât și că. Spre exemplu: 1) Trebuie / ca cineva să trimită contractul spre avizare. Contractul trebuie trimis spre avizare. 2
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc și de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne; gradele adverbului; poziția adverbului; Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; conjuncția subordonatoare; locuțiuni conjuncționale; ● Prepoziția: folosirea prepozițiilor; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale; ● Interjecția: interjecții proprii (care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni; ● Sintaxa: Propoziția simplă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]