12,787 matches
-
1932, despre situația de inculpat a lui Louis Aragon, învinuit de ,instigare la omor" după publicarea unui poem. Două articole se referă la starea filmului: Răspuns la o anchetă despre cinematograful sovietic și Cinema 33, ambele din 1933, dar dezvoltând considerații politice și estetice extinse peste limitele subiectului anunțat. Alte două texte se referă la relația dintre politică și artă, la jocul ipocrit la Sovietelor: Ridicare de cortină, din 1933, și O politică a spiritului, din 1934, despre implicațiile primului Congres
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
periplului făcut prin istoria filozofiei. E singur cu sine și gîndește din el însuși - sponte sua - în mod spontan și fără nici o înrîurire venită din trecut. Cînd însă un asemenea demers nu-i reușește, Dragomir alunecă în matca livrescă a considerațiilor filologice, mulțumindu-se să vorbească despre cuvinte cu ajutorul altor cuvinte și mărginindu-se să dea contur problemei prin luarea în seamă a principalelor exemple menite a o ilustra. În acest caz, tradiția și erudiția îl covîrșesc pe Dragomir, iar cititorul
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
Leahu (cu excelente glose despre erosul postmodern) și însuși Eugen Lungu (autorul unei foarte pătrunzătoare prefețe la această antologie).Excepții sunt Valentina Tăzlăuanu (teatrolog de prestigiu) și Andrei }urcanu, refugiat spre sfârșitul alfabetului, prezent cu unele din cele mai acide considerații despre ,captivii semianalfabetismului" și despre ,celula suferindă" sub persecuția proastei politici. Autoflagelarea intelectualilor și autodetestarea basarabenilor sunt fenomene înrudite cu cele din România. Ne e comună ,euforia dezastrului", cum numea Andrei Pleșu starea generală postdecembristă, reflectată într-o publicistică foarte
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
este cea lingvistică, deosebit de importantă pentru un traducător. Cristina Tătaru îl apreciază pe George Topîrceanu ca un neoclasic, un poet cu o limbă extrem de șlefuită, care respinge, în ciuda provincialismului său asumat, regionalismul. Un loc important în studiul introductiv îl ocupă considerațiile privind umorul poetic. Cristina Tătaru, care a analizat și în teza sa de doctorat mecanismele lingvistice ale umorului, pornește de la o apreciere globală a mecanismelor umorului în limba română. Ele "sunt mai degrabă bazate pe redundanță și pe adiție sintagmatică
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
contestatar-agresiv, sau preot dogmatic etc., etc. Cu intenție, spiritul textului pune nota de contrast pe platitudinea și dogmatismul unor critici. După ce i-a creat, autorul se înstrăinează de glosatori. Ei își conservă mărginirea cu agresivitate, se inflamează, se pripesc în considerații, incapabili să facă o critică la rece. Se înscenează astfel, în infrapagină, prin trimiteri numerotate, pe roluri sugestiv numite, drama literaturii, neînțeleasă ca ficțiune și comentată inadecvat. Deloc mâhnit, ba chiar amuzat, scriitorul îi fabrică și îi alimentează neobosit pe
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
bătrâneții. Ani la rând, m-am silit să-mi păstrez acea sumbră satisfacție, deși mă lipsisem de multe semne mnemotehnice cu acea ocazie. Fără sprijinul unor asemenea modeste cârje scrise (jurnale, agende), amintirile noastre pot fi, în ansamblu, demne de considerație, dar ele revin confuze, cu tente de idealizare, cronologic aproximative... În 1973, din Perugia unde petreceam, ca italienist, a doua bursă universitară de o lună (prima avusese loc cu un an înainte, în august 1972), i-am scris marelui poet
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
o substanță generoasă, degajîndu-i aura vitală, ca o secțiune particulară a lumii, așa cum se cuvine a fi oricare operă poetică ce se respectă pe sine. Vedem în Angela Furtună o poetă de anvergură căreia se cade a i se acorda considerația corespunzătoare. Angela Furtună, Primul Kaddish, Ed. Dacia, 2002, 116 pag., preț neprecizat.
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
străbată// prin foștii ochi ai animalului." (Lucrări și zile). "Dumnezeu a murit", propoziția nietzscheană înscrisă pe frontispiciul liricii moderne, cu a sa transcendență goală, e întâmpinată de atâtea și atâtea versuri remarcabile din creația lui Ion Mircea cu lipsa de considerație, morală și intelectuală, pe care o merită. Acum și pururea și-n vecii vecilor, amin.
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
mulți ani că nu le vede, necum să vorbească despre ele la modul serios. În mod evident cartea se adresează unui public românesc (cine din străinătate ar avea ocazia să-i citească pe autorii citați?) și, de aceea, unele dintre considerațiile ei (cele privind cadrul literaturii române de la începutul secolului al XIX-lea sau cele legate de rolul Junimii în modernizarea literaturii române) sînt perfect inutile, ele devenind de multă vreme locuri comune chiar la nivelul unor elevi mediocri de liceu
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
dăm prilej focului poftei să vadă frumuseți străine, ci să înăbușim prin orice mijloc focul, să-l stingem cu gânduri cucernice, să stăvilim incendiul ca să nu se întindă mai departe, să nu-i îngăduim să surpe tăria sufletului nostru 152. Considerațiile precedente în legătură cu trupul nu trebuie să ne facă să uităm că trupul nu este totdeauna implicat în patima desfrânării, că cel mai adesea intervine în al doilea rând. După cum am mai spus, înainte de a fi fizică, sexualitatea umană este psihică
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de pornografie nu vor aprecia femeia la adevărata ei valoare, ci o vor vedea ca pe simplu obiect sexual 210. O minte îndreptată în întregime asupra eului, un individ care trăiește într-o lume de pasiuni, fără să ia în considerație realitatea interacțiunii cu ceilalți, se va confrunta în cele din urmă cu un grav dezechilibru. Iar acest dezechilibru nu numai că îi va afecta sănătatea fizică, așa cum am mai spus-o, dar va pune în acțiune și forțele psihice negative
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
artistului e o victorie a vieții pe calea producției de artificial (cuvîntul artificial provine din cel de artă!), în timp ce "opera" tămăduitorului e o victorie a naturalului și, după caz, o corijare a artificialului. Așezat sub bolta unor atît de elevate considerații, scrisul lui C. D. Zeletin răsfrînge, în chip specific, tocmai aspectul comun al artei și medicinii pe care l-a evidențiat, dăruirea, slujirea aproapelui. Dl Zeletin încearcă a-și depăși demonia prezumțioasei afirmări proprii, a categoricei, intolerantei personalizări, lăsîndu-se pătruns
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
această tabula rasa mentală? Rămâne loc pentru manipulările cele mai diverse și pentru noi construcții ideologice și politice. Paradoxal, din păcate, pictura lui Aurel Vasilescu nu a intrat aproape deloc în muzee. Un artist care a avut atât de multă considerație pentru predecesorii săi și care a creat foarte valoros nu beneficiază de destinul consacrării prin intrarea în spațiile de expunere permanente. Revenind la pictura lui Aurel Vasilescu, el a surprins în fiecare dintre subiectele tratate, ceea ce era mai aproape de esența
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
s-a interesat de vechi cărți religioase românești sau de tratate teologice occidentale. Tot așa, nu-l poți numi poet pe cel care doar citește poezie, ar trebui în primul rând să scrie, și nu oricum. Mai mult, în unele considerații eminesciene în care oricine ar vedea publicistul catonic, de un naționalism agresiv, furibund potrivit pentru ultimul eseu al Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor -, Î.P.S. vede "însemnări glumețe, în fond tot religioase, ca să nu zicem teologice." No comment. "Ca
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
fără lumânare și fără preot nu e decât natural. Căci ce i se poate da unui câine decât onorurile unui câineî" După aceste diatribe, Mitropolitul își reconfirmă poziția arbitrară, deloc lezată de tonul eminescian: S-ar putea cita multe alte considerații ale lui Eminescu pe teme nu numai simplu religioase, ci chiar teologice." Aceasta este gazetărie xenofobă, poetul este un pamfletar extrem de coleric și nicidecum "însemnări" cu alură teologică/religioasă. Majoritatea textelor selectate de Fabian Anton (poeziile sunt mai puțin relevante
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
lăsată în ceață o acuză de asemenea proporții tocmai despre prozatorul pe care ăl consideri "starostele " (?!, p. 18) scriitorilor români. Era absolut necesară o elucidare a acestei situații inventate, pe care o văd consemnată pentru prima dată în legătură cu Marin Preda. Considerații neinteresante citim și despre prietenii și adversarii lui Marin Preda, cărora li se consacră capitole separate ce ar fi putut constitui puncte maxime de atracție. Totul se banalizează sub pana istoricului literar și în paragrafele speciale despre "figurile feminine în
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
lăsată în ceață o acuză de asemenea proporții tocmai despre prozatorul pe care ăl consideri "starostele " (?!, p. 18) scriitorilor români. Era absolut necesară o elucidare a acestei situații inventate, pe care o văd consemnată pentru prima dată în legătură cu Marin Preda. Considerații neinteresante citim și despre prietenii și adversarii lui Marin Preda, cărora li se consacră capitole separate ce ar fi putut constitui puncte maxime de atracție. Totul se banalizează sub pana istoricului literar și în paragrafele speciale despre "figurile feminine în
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
real, și-l provoacă pe planul imaginarului (e inculcată aci, e drept, și o discretă disociere): „Închipuie o stranie lume a lui Caragiale, kafkiană, orwelliană, pentru a turna în ramele acesteia imaginea lumii românești din anii totalitarismului comunist“. Făcînd atari considerații, Gabriel Dimisianu are aerul cuiva care aplaudă din public, al unui suporter iar nu al unui competitor. Cu toate că în realitate colegul nostru vădește suficientă energie și tenacitate sub masca discreției, a unei melancolii congenitale ce-i acordă farmec pentru a
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
e chemat, el și numai el, a-i pune capăt. Chiar dificultățile sporite se cuvine a-l mobiliza, orice șovăială, descurajare, lamentație a acestuia fiind de natură a servi impostura. În continuare, dl Ilie Guțan ne înfățișează o sumă de considerații menite în intenția d-sale a proba “deriva spiritului critic” în perioada postdecembristă. Liberalizarea ar fi adus, în vîrteju-i de altminteri explicabil, judecăți de valoare “supuse unor criterii de conjunctură, prea subiective și arbitrare pentru a avea efectul scontat”. Să
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
în care citiți aceste rînduri s-ar putea să nu am habar” (pp. 30-31). Aventura celor doi foști securiști din generații diferite pe pămînt american are un aer de pulp fiction. În relatarea aventurii lor nu mai este loc pentru considerații metatextuale, totul sugerează o eficiență oarecum blazată în ale crimei. A ucide a devenit pentru ei o meserie de rutină. În plus, cititorii constanți ai prozei lui Dumitru Radu Popa vor avea surpriza să se întîlnească aici și cu unele
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
fără a strica prin incoerență, îmbinarea podoabei”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, V, 9. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 57. footnote>. În Retractationes, între Adnotații la Cartea lui Iov (II, XIII) și De Trinitate (II, XV), aflăm considerațiile lui Augustin față cu De catechizandis rudibus - liber unus (II, XIV). Aici, episcopul lacrimilor constată, parcă mirat: „este chiar o carte a noastră ce poartă acest titlu: De catechizandis rudibus”! L’ESILIO DI DOMITILLA Nicola BIFFI* (Università di Bari Aldo
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
262-263). Cele șase capitole ale lucrării sunt: 1. Introducere în religia militară romană (p. 15-23; conține subcapitolele 1.1. Stadiul cercetărilor referitoare la religia militarilor în Imperiul Roman și 1.2. Religia militarilor din provincia Dacia. Stadiul cercetărilor); 2. Câteva considerații privitoare la armata Daciei romane (p. 24-35; conține subcapitolele 2.1. Legiunile și 2.2. Trupele auxiliare); 3. Religia militarilor din trupele auxiliare ale Daciei romane (p. 36-74; cuprinde subcapitolele 3.1. Studiu epigrafic și 3.2. Reprezentări de cult
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
investigația epigrafică, dar și limitarea analogiilor și a bibliografiei în spațiul românesc. Ea restrânge critica surselor epigrafice la cele publicate deja, fapt recunoscut, de altfel, în cadrul textului. De asemenea, chiar dacă analiza inscripțiilor este succintă și pertinentă, deseori este lipsită de considerații deosebite sau inovatoare. Cercetarea nu este uniformă, împărțirea pe capitole fiind defectuoasă: investigațiile epigrafice și iconografice trebuiau centrate mai întâi pe legiuni, apoi unitățile auxiliare, nu invers (cazul capitolelor al III-lea și al IV-lea); în cadrul capitolului al V
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Superior, ea aflându-se în Moesia Inferior (p. 121) (autoarea rectifică această greșeală la pagina 147). Un alt aspect negativ este reprezentat de concluzii, acestea fiind mai mult o reflectare a observațiilor autorilor străini privind religia militarilor, și mai puțin considerațiile finale ale autoarei volumului de față. Acest fapt diminuează caracterul original al lucrării. Per ansamblu, cartea Ataliei Ștefănescu-Onițiu reprezintă un studiu util pentru cei interesați de religia militarilor din Dacia romană. În același timp, este și un instrument pentru eventuale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o nouă problemă ce a fost sesizată și anterior, conform căreia unele dintre aceste produse romane ar reprezenta rezultatul unor cadouri cu caracter diplomatic, iar în cazul monedelor, plata unor stipendii. În capitolul al cincilea, Conclusions (341-357), autorul își expune considerațiile finale în urma analizei materialului arheologic. Aici este inclusă și o serie de Liste/Lists (p. 357-409) cu abrevierile bibliografice, abrevieri uzuale, lista localităților cu descoperiri de „importuri”, principalele categorii de produse romane, lista lucrărilor cu lucrările de unde au fost preluate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]