KorAP: Find »[drukola/base=considerațiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...23 >

568 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

și celor mai personale Majestăței Sale, că Majestatea [Sa] dorea acest răzbel și că a ced[at] [miș]cărei generale a opiniei în [aceasta]? Iată dară un punct în care [vo]ința personală a M. Sale a cedat unor înalte considerațiuni. Pe lângă aceasta, organul ultraconstituțional al d-lui C. A. Rosetti găsește comod de a adăposti responsabilitatea guvernului roșu la niște înălțimi unde crede că este greu de a veni cineva să o caute. Însă această tactică lașă nu trebuie să

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ar fi silită să piardă o luptă, va pierde-o, dar nimeni, fie acela oricine, să n-aibă dreptul a zice c-am suferit cu supunere orice măsură i-a trecut prin minte să ne impună. Dar toate acestea sânt considerațiuni făcute față cu o eventualitate asupra căreia stăruim a fi în îndoială. Oricât de mulți oameni răi s-ar găsi în această țară, nu se găsește nici unul care ar cuteza să puie numele său sub o învoială prin care am

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
învins și a victoriilor repurtate la Cahul și Ismail, cam asta este intenția puternicului nostru vecin. III. VEACUL AL ȘAISPREZECELEA Pentru a înțelege tăcerea ce domnește în cronici în privirea Basarabiei în veacul al șaisprezecelea vom trebui să premitem câteva considerațiuni de o natură mai generală. Centrul vieții istorice sânt orașele, nu șesul dimprejurul lor, nici satele. Îndată ce turcii au pus mâna pe orașele Chilia și Cetatea Albă nu se mai vorbește nimic despre viața împrejurimilor lor. Am încheiat articolul trecut

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
speranța ce o concepuse, de a fi înălțat la domnia unuia din cele două Principate, cel mai mare obiect al ambițiunii sale, îi părea foarte întemeiată după restabilirea păcii. Caracterul său public, serviciile la Congres, sprijinul Rusiei, erau într-adevăr considerațiuni care păreau a face sigură numirea lui. Cesiunea Valahiei și a Moldovei nu putea în nici un fel să intre în vederile sale și el o combătu cu energie și succes; dar, făcând Porții un serviciu atât de important, era necesar

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
zicând juridic, adică acel a nerespectărei termenului de 21 zile pentru convocarea colegiului electoral, care se invocă, a fost de mai nainte răsturnat de ministrul și de cei puțini bărbați cu mintea sănătoasă ce s-au strecurat în această Adunare. Considerațiunile morale invocate de acel raport le vom apreția când va veni rândul d-lui Holban. Ceea ce nu ne putem opri de a observa este că atunci când un om aduce atâta patimă în silințele ce-și dă pentru a culege motive

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
indicând printr-o citațiune (mincinoasă) doctrinile (ce d. Holban voiește a atribui) candidatului, și-au atras critice și grațiozități incivile din partea noastră, taxîndu-l noi de ignorant. Dăm din nou pasagele din cuvântul d-lui Holban, întrucît ating această materie: Intre considerațiunile cari le-am adus ca să combat această alegere am adus și oarecari considerațiuni morale și cred că, ori de câte ori este vorba de o alegere de mandatar al țărei și de trămiterea lui într-o Cameră care se numește Adunarea națională a

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
și-au atras critice și grațiozități incivile din partea noastră, taxîndu-l noi de ignorant. Dăm din nou pasagele din cuvântul d-lui Holban, întrucît ating această materie: Intre considerațiunile cari le-am adus ca să combat această alegere am adus și oarecari considerațiuni morale și cred că, ori de câte ori este vorba de o alegere de mandatar al țărei și de trămiterea lui într-o Cameră care se numește Adunarea națională a unui stat, este bine de a ști dacă credințele lui sânt pentru mănținerea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
vor ocupa pe viitor un loc mai estins. Anul foaiei, pentru a se acomoda mai mult anului scolastic, se va începe cu luna lui octomvrie și să va încheia cu luna lui septemvrie. {EminescuOpX 150} Din făscioara l reproducem următoarele considerațiuni care au făcut pe redactor a primi în scrierea sa ortografia cu semne. Adoptând și noi, în locul ortografiei "etimologice" de până acum, ortografia "cu semne", ne simțim de obligați a îndica motivele cari ne-au îndemnat a face aceasta. Ele

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
uniri momentane. [30 noiembrie 1878] ["CURÎND SE VA PREZINTA... "] Curând se va prezinta în Cameră următorul proiect de lege de o importanță de căpetenie. Art. I. Clauza penală este prohibită în orice fel de contract fără nici o distincțiune și fără considerațiune dacă obligațiunea care naște dintr-însul este civilă sau comercială. Judecătorul este ținut a pronunța nulitatea și nu a condamna în caz de obligațiune bănească decât la dobânda legală prevăzută de art. 1589 Cod civil, iar pentru obligațiunile de a

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
la populațiunea noastră rurală, pentru care fatala clauză penală, când constă în bani, aduce mizeria și perspectiva unui proletariat, iară când constă {EminescuOpX 153} în prestațiuni în natură, atunci efectul este. vexațiunea, degradațiunea omului și încătenarea libertății lucrului. Toate aceste considerațiuni sânt atât de bine puse în vedere prin espunerea de motive a guvernului încît ne-a determinat pe toți a lua proiectul în considerațiune. Ceea ce îmi voi permite a arăta printr-acest raport sânt cuvintele care m-au autorizat să

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
în prestațiuni în natură, atunci efectul este. vexațiunea, degradațiunea omului și încătenarea libertății lucrului. Toate aceste considerațiuni sânt atât de bine puse în vedere prin espunerea de motive a guvernului încît ne-a determinat pe toți a lua proiectul în considerațiune. Ceea ce îmi voi permite a arăta printr-acest raport sânt cuvintele care m-au autorizat să merg dimpreună cu onorabilul comitet al delegaților ceva mai departe în această privință decât proiectul guvernului. Toată lumea va conveni că în materia aceasta două

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
în prevederile sale la epoca când contractează? Orice om onest se obligă în credință de a plăti și cu toate acestea clauza penală îl silește a prevedea neplata. Sila nu este voință și nevoința este negațiunea libertăței. Dacă pe lângă aceste considerațiuni filozofice ne-am uita că în sistemul actual al legislației noastre este posibilă o clauză penală care să curgă de drept, fără somațiune sau chemare în judecată, tot în virtutea libertăței convențiunilor, atunci spectacolul ar deveni înfiorător. Proiectul ca proiectul, dar

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
filozofice ne-am uita că în sistemul actual al legislației noastre este posibilă o clauză penală care să curgă de drept, fără somațiune sau chemare în judecată, tot în virtutea libertăței convențiunilor, atunci spectacolul ar deveni înfiorător. Proiectul ca proiectul, dar considerațiunile filozofice ale d-lui Giani sânt într-adevăr admirabile! Poate ni s-ar objecta - urmează d-sa - că nu am făcut nimic cu această prohibițiune, deoarece clauza penală poate fi înglobată în capital chiar când se contractează obligațiunea. Răspunsul însă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
subscrie pentru ceea ce ia în realitate; în cazul dîntîi dezastrul, calamitatea este înaintea ochilor săi, în cel de al doilea el este mai depărtat și de ochii și de credința sa, care este totdauna pentru plată. Să venim acum la considerațiunile filozofice ale d-lui D. Giani. înainte de toate ne-am întreba ce scop urmăresc ele într-o prozaică dare de seamă asupra unui proiect de lege relativ la clauza penală, dare de seamă în care date statistice și considerațiuni economice ar

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
acum la considerațiunile filozofice ale d-lui D. Giani. înainte de toate ne-am întreba ce scop urmăresc ele într-o prozaică dare de seamă asupra unui proiect de lege relativ la clauza penală, dare de seamă în care date statistice și considerațiuni economice ar fi fost mai cu cale decât fraze ieftene, pe care d. D. Giani, cu sentimentul său de modestie, binevoiește a le numi filosofice. Principiul libertății convențiunilor e subordonat principiului libertății omului"! Asta s-ar părea că vrea să

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de "parabole născute din imaginațiuni fecunde" se adresează "Timpului". Acele reflecțiuni mai mult sau mai puțin melancolice nu ne ating deloc; nu înțelegem însă câtuși de puțin gravitatea imputărilor ce ele conțin. Ne întrebăm întru ce aprețierile noastre umoristice asupra considerațiunelor foarte transparente ale "Presei" cu ocaziunea înlocuirei ministeriului Cairoli prin ministeriul Depretis ar constitui o crimă în contra intereselor țărei "în aceste zile de grea încercare" precum zice "Presa"? Sîntem cu totul de părerea că "dezbin[rile și animozitatea diferitelor partide

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
amăgirea. [7 februarie 1879] ["SE ȘTIE CĂ NOI... Se știe că noi până acum n-am vorbit un cuvânt măcar în cestiunea evreilor și aceasta din două cauze: suprimarea art. 7 ne e impusă de străini și, deși cuvinte practice, considerațiuni de atârnarea noastră internațională ne-au făcut din capul locului să enunțăm că trebuie a ne supune stipulațiunilor Tractatului de la Berlin - și aceasta cât se poate de repede - pe de altă parte faptul că acea suprimare era comandată de străini

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de oștire străină și o seamă de puteri, ai căror interese nu sânt armoniabile cu existența statului român, sperau a avea în cestiunea evreilor un mâner cu care să ne poată mișca în direcția ce le convine. Pe lângă aceste două considerațiuni, se mai adaogă o altă nu mai puțin importantă: duplicitatea recunoscută și spiritul de neadevăr al partidului radical. Știm de exemplu că înlăuntrul țării vor promite a nu concede nimic, iar în afară a concede tot, și după aceea vor

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
15 mai 1879] ["DEOCAMDATĂ FOILE RADICALE... Deocamdată foile radicale nu simt altă trebuință mai urgentă decât aceea de a-și număra amicii din Cameră și din Senat; ocupațiune în care nu prea sânt jenați nici de regulele adevărului, nici de considerațiuni de onestitate politică. Înainte-mergătorul acestor numărători pe răboj e, ca-n toate afacerile de pură invențiune, ziarul "Romînul". {EminescuOpX 235} Temele de aritmetică vulgară și de "uite popa, nu e popa", practicate cu atâta succes la Dâmbovița și-n alte

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
politici, a crezut că trebuie să ia parte la aceste lucrări. Fără a osândi în mod absolut această linie de purtare a onor. d. Carp, fără a contesta câtuși de puțin că dânsa a putut să-i fie inspirată prin considerațiuni destul de puternice, cum de exemplu necesitatea de a supraveghea mersul guvernului și al comisarilor săi în această afacere, orișicum nu mai puțin stăruim a crede că d. P. Carp este în această afacere cu totul izolat și în contradicțiune chiar

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Se vede ca m-am înșelat. Fiind însă că ați iertat pe conservatorii de la Mazar Pașa, sper că va veni o vreme în care veți ierta și pe conservatorul din consiliul de familie roșu. Primiți, vă rog, încredințarea distinsei mele considerațiuni. P. P. Carp D. P. Carp s-a crezut atins prin reflecțiunile ce foaia noastră a publicat în privința atitudinii sale în cestiunea izraelită. Cugetul nostru n-a fost de a osândi sau critica această atitudine. Știm foarte bine că orice

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
una din cauzele insurecțiunii. Din punctul de vedere al alegerilor inconveniențele nu sânt mai mici; ele purced din cauze analoage celora pe cari le-am arătat mai sus. Nu ne putem aștepta de la izraeliți ca să dea voturi dictate, fie de considerațiuni politice, fie prin apreciarea intereselor municipale văzute din punctul de vedere al generalității locuitorilor unei comune. Căci, precum am spus-o deja, ei formează și vor forma un corp aparte, considerîndu-se ca înzestrați c-o existență proprie și, prin urmare

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
subordinat; dar emanciparea izraeliților e pentru Principatele dunărene o cestiune socială de cea mai mare gravitate practică. Majoritatea Camerelor române se zbate pentru a nu îndeplini art. 44 al Tratatului de la Berlin, de la care atârnă independența României, însă nu din considerațiuni confesionale: ceea ce-i împinge pe deputații români, și înainte de toate pe boieri, de a îngreuia cât se poate naționalizarea izraeliților în România nu e nimic alt decât grija de a nu cădea în deplină atârnare financiară de evrei. "De aceea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
prin o semnificativă tăcere, proiectul cel nou, nimeni nu avea de întîmpinat o vorbă și proiectul trecea cu aproape unanimitatea voturilor, precum a și trecut, fără observații din partea opoziției. În zadar mai caută dar "Romînul" a drapa escrocheria parlamentară prin considerațiuni de înaltă politică esterioară și a-și da aerul că din pur patriotism d. Giani a căutat să asume asupra roșiilor victoria politică. Noi, cari într-adevăr știm mai multe decât spunem, sîntem convinși că însuși dispozițiile puterilor s-au

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
asemenea propuneri. Îmi place a crede, d-le redactor, că cel puțin în astă ocaziune nu veți împinge sentimentul nedreptăței d-voastră către mine până a refuza publicarea acestor rânduri în cel dîntîi număr al ziarului d-voastră. Primiți asigurarea considerațiunii mele, Nicolae Fleva 2 noiemvrie 1879 Părîndu-ne bine deocamdată că, deși d. Fleva pierde cu moșia statului Căldăraru, totuși negustoria de cai ridică pagubele acestea, cari se traduc într-un folos net al statului, lăsăm de-o parte toate dilemele

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]