5,839 matches
-
au anunțat că banditul Cocoș a fost prins, s-au evidențiat chiar și niște nenorociți de jandarmi, care au apărut cu poze în prima pagină, ridicați în grad, cu leafă mărită, ce nu face Guvernul pentru stabilitatea puterii? Toată lumea a consimțit să încheie farsa cu banditul Cocoș în tonul potrivit, în același fel în care a fost întreținut scandalul. Datorită Serviciului și numai datorită lui n-a căzut guvernul, n-a fost chemat la putere un nou Gheneral, șontîc-șontîc, democrația a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
neignorat sentimentul acela de îngrozitor, de ireparabil. Nu pot să vi-l transmit, nu pot nici măcar să fac să-l imaginați, pentru asta trebuie o oarecare participare, nu-i așa?" Oricît ai' fi dorit să-l facă pe Mihail să consimtă la neliniștea, spaima sa, pe care o trăise cînd Popianu i-a povestit despre noutățile de la Vladia, nu reușea decît să-l irite, tot ocolind subiectul, motivul principal al discuției. Și, dacă ar fi știut, dacă ar fi capabil Mihail
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
motivele deja expuse, se impune modificarea textului, altfel: „Personalului didactic de predare (... metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului”. (2 Persoana care dobândește titlul de profesor-emerit beneficiază de: a prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimțit de unitățile de învățământ implicate; bcalitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice; Se impune înlocuirea sintagmei „cadrelor didactice” cu sintagma „personalul didactic de predare”; este de remarcat faptul că sintagma „cadre didactice” nu este definită! c prioritate la
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
norma ar deveni inaplicabilă pe motivul că subiectul acesteia nu mai există; s-ar înțelege, în egală măsură faptul că personalul didactic titular în unitatea de învățământ nu poate beneficia de soluționarea restrângerii de activitate conform prezentului alineat. a transferul consimțit între unitățile de învățământ preuniversitar; Suntem de părere că nu este necesar acordul ambelor unități de învățământ, ci numai al unității de învățământ la care se transferă persoana în cauză; condiționarea transferului de acordul unității de la care se transferă cadrul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
istoriei naționale, șopti un bărbat, În vârstă și el. Rahat, șuieră un licean albinos În trecere pe acolo. Cum vorbești așa? Se stropși doamna cu ora Londrei. Shit, merde, atunci, se corectă liceanul plin de bun simț. Așa mai merge, consimți o voce pioasă. Căci pe cadranul acestui ceas strălucesc zi și noapte două manoșe: Trăian și Decebal, reluă Înflăcărat domnul În cămașă cadrilată și cu pălărie de paie pe cap. Măciuci, zise liceanul zâmbind unei năluci. Domnul Moduna Își dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
un lazaret. Era nedrept cu Iolanda, dar se temea că, odată cu lumina zilei, ea se va Întoarce Într-un loc pe care el Îl detesta. Acolo, ea nu se mai dezbrăca cu firescu-i știut, ci se lăsa dezbrăcată fără să consimtă și fără să se apere, docilă, indiferentă, supusă, vinovată, știindu-se parcă supravegheată de o privire mustrătoare și Îndepărtată. O putea manipula după plac, ca pe un manechin abandonat Într-o debara, sau ca pe o păpușă gonflabilă. Acum, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mă gândesc mai mult că este vorba despre o crimă. Cine altul decât mine ar fi putut fi tentat să i se substituie? Unica întrebare pe care mi-o mai pun, este cea a adeziunii lui Olaf la afacerea asta: consimțise ori fusese manipulat? -Cum poți crede că Olaf ar fi consimțit să moară? -Sigrid, sunt dezolat, dar trebuie să fii de acord că abia îl cunoșteai. -Într-adevăr. Dar știu că era o persoană cumsecade. -Cu siguranță că era și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
altul decât mine ar fi putut fi tentat să i se substituie? Unica întrebare pe care mi-o mai pun, este cea a adeziunii lui Olaf la afacerea asta: consimțise ori fusese manipulat? -Cum poți crede că Olaf ar fi consimțit să moară? -Sigrid, sunt dezolat, dar trebuie să fii de acord că abia îl cunoșteai. -Într-adevăr. Dar știu că era o persoană cumsecade. -Cu siguranță că era și o persoană cumsecade. -Ce vrei să zici cu și? -Nu știu nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
calea arătată mai sus, n-ar fi trebuit să admită în nici un caz nimicirea lor, deoarece venețienii, fiind puternici ar fi putut oricînd să-i oprească pe ceilalți de a întreprinde vreo acțiune împotriva Lombardiei, atît pentru că n-ar fi consimțit la aceasta decît pentru a deveni ei înșiși stăpînii acestei provincii, cît și pentru că ceilalți n-ar fi vrut s-o ia Franței ca să le-o dea lor și nimeni n-ar fi avut curajul să-i atace și pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a regelui Ludovic. Așadar, regele a trecut în Italia cu ajutorul venețienilor și cu asentimentul lui Alexandru; și de îndată ce a ocupat Milanul, papa a și obținut de la el soldații de care avea nevoie pentru acțiunea din Romagna, la care regele a consimțit pentru a face onoare prestigiului său. De îndată ce a cucerit Romagna și a învins puterea familiei Colonna, ducele Valentino a voit să păstreze ceea ce cucerise și să meargă mai departe, dar a avut de înfrînt două obstacole: propriile lui armate, care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
legăturii de rudenie și din cauză că îi erau îndatorați, iar celălalt pentru că era puternic, avînd de partea lui întregul regat al Franței. Așadar, înainte de toate, ducele trebuia să facă papă un spaniol, iar dacă nu putea să facă aceasta, trebuia să consimtă ca să fie ales cardinalul de Rouen și nu cardinalul de la Sf. Petru în Lanțuri. Căci se înșală acela care crede că oamenii mari uită insultele trecute pentru beneficiile prezente pe care le obțin. Ducele s-a înșelat, așadar, și el
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
secretara școlii, rămînea adesea la serviciu peste program ca să bată și să rebată la mașină articole din Scînteia. CÎnd, spre vacanța de primăvară a clasei Întîi, am primit toți copiii revista Luminița, mi-a cerut-o imediat. PÎnă nu a consimțit să m-asculte cum Îi citesc din revistă, nu i-am dat-o. Mi-a Înapoiat revista a doua zi. — În ziar prea se repetă aceleași cuvinte, mi-a spus. — De ce? Nu mai știu ce lămurire am primit, dar formula
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
arată bine, dar cel mai frumos este calul. Un sur rotat și cu un harnașament de zile mari. Pe capră stă țeapăn birjarul, care pare un tip curățel” - l-a dădăcit gândul de veghe. „Fie după voia ta, vecine” - a consimțit Gruia. În câteva clipe, a fost lângă birjar. Acesta și-a ridicat pălăria, În semn de salut, Întrebând: ― Unde dorește domnul să meargă? ― La Maternitate. ― La Maternitate mergem, stimate domn. Urcați! Hai, surule!... După ce tustrei se aflau așezați comod pe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
l-a atenționat Nicu. Gruia și mama Maranda, știind prin ce a trecut tata Toader după ce s-a Întors din război, au privit la el Încurajator... ― Apoi dacă mă-i agiuta și tu, fata moșului, oi povesti toată tărășănia.- a consimțit el. ― Păi gazda ne Îndeamnă la mâncare, la băutură, dar povestea a rămas neterminată. Cine o Înnoadă, ca s-o ducă mai departe? - a Întrebat Nicu. ― Știu eu pe unul care a promis să spună povestea până la capăt - a răspuns
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nimeni, ci a trecut examenul. Adică de astăzi Înainte este lector! - a precizat Maria, plină de bucurie. ― Nu prea pricep eu ci Însamnî aceala lectur, da’ dacî voi spuniț’ cî Îi di bini, atuncea ni bucurăm din tăt sufletu’ - a consimțit tata Toader. Spunând acestea, s-a apropiat de Gruia. cu brațele deschise a așteptare... ― Apâi sî trăiești dragu’ tatii șî sî nu ni faci di rușâni... „Uite cum și-a exprimat acea rugăminte ancestrală adresată de țărani copiilor lor când
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
hotărî ce era mai bine de făcut. Cel mai bine pentru matale este să te muți la noi la București, stărui Norica. Nu mai poți sta aici singur... Cine să-ți spele, cine să-ți facă mâncare?... Da, ai dreptate, consimți și Stelian. Să vedem... Peste vreun an-doi, poate c-am să mă mut și eu la București cu familia, ca să fim cu toții împreună, îi dădu de veste Virgil. Stelian clătină din cap și repetă că avea să se mai gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
neînsemnatul motiv ca se întâmplase să posede câteva hectare de pământ în plus și nu aceiași inși inspirați de doctrina marxist-leninistă ar fi fost gata să-l arunce în închisoare, dacă s-ar fi revoltat sau dacă nu ar fi consimțit în cele din urmă să "doneze" pământul?... Se întâmplase un fapt care amintea nu întâmplător de ceea ce pățeau odinioară drumeții atacați de tâlhari în codrii Vlăsiei: dădeau tot ce aveau la ei, numai ca să scape cu viață. Făcând "donația" el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe altul! Nu iubesc pe altcineva, dar nu face nimic. Eu nu ți-am purtat pică și cred că, în parte, a fost și vina mea... A, nu! Eu am greșit. Acum sunt sigur de asta. Mă rog, dacă insiști..., consimți Felicia. Și iarăși tăcură pentru o vreme, pășind unul lângă altul și ținându-se strâns de mână. Știi ce gând mi-a trecut prin minte? zise el deodată. Poate că părinților tăi nu le place că ești prietenă cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu avea să facă vreo excepție, chiar dacă până atunci reușise să se strecoare... Astfel că, deși sufletește nu îi venea deloc ușor să o facă, el îi comunică într-o zi secretarului Girolteanu că, la o adică, ar fi putut consimți să pună umărul la îndeplinirea acelui proiect fatal și inevitabil, din moment ce era o emanație a instituțiilor celor mai importante ale statului, iar el doar toată viața servise asemenea instituții. Rămânea numai să stabilească în ce condiții și sub ce formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
unui nou spital pentru femeile din lagărele din zonă. Din acea clipă am știut că viața mea va avea ceva comun cu cea a lui Gerhard. Atunci m-a întrebat, într-o limbă rusă cu accent german, doar atât : Ați consimți să lucrați cu mine în acest spital ?" Nu știam ce să răspund și nu știam dacă, de fapt, aveam dreptul să refuz. Am răspuns în sfârșit : "Aș dori, dar nu cred că am pregătirea necesară." Cel ce părea a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de eczeme. Picioarele umflate erau protejate doar cu niște obiele legate cu capete de sfori și sârmă, hainele erau niște zdrențe din care degaja un miros oribil. Când am întețit focul și i-am cerut să și le scoată a consimțit fără nici o reticență, iar eu am fost îngrozită în fața rănilor vii care îi acopereau corpul. Văzusem deja destule plăgi, abcese, degerături, dar nimic nu se putea compara cu trupul însângerat, purulent și rău mirositor al acestei ființe pe care, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să tacă odată pentru totdeauna. Eram în stare. Și totuși, m-am gândit apoi să adopt repede tactica imperturbabilă a tăcerii. Tot astfel - nu-i așa? -, îi și răspundeam, căci vorba unui frumos principiu de drept: A tăcea înseamnă a consimți. Tăcerea întotdeauna este o armă tăioasă, foarte disprețuitoare. De aceea, am și folosit-o eu atunci, răspunzându-i în treacăt cu un „da” lapidar numai. Dar uite că n-am apucat să-mi flexez genunchiul pentru următorul pas, căci dânsul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sarcini, dar plină de cuviință rămâne neroditoare; Celei bogate prin tot ce va să vie; care umblă alegând totul, primind totul, născând poate totul; Cea care, gata să guste din paharul de cununie, tremură puțin, nu știe ce să spună, consimte să bea, dar încă n-a băut". Dacă Victor Segalen, poetul francez fascinat de China mileniilor unei înțelepciuni pierdute, rămâne, pentru totdeauna, în timpul unic, suspendat între cele două lumi, al feminității care urmează să se împlinească, acum, în chiar clipa
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
care urmează să se împlinească, acum, în chiar clipa care va veni, care deja își anunță venirea dar care nu a venit încă, japonezul trăiește într-un timp anterior acestui moment de ireparabilă fractură ontologică. Pentru el, fetița-copil nu a consimțit încă să bea. Ea nici măcar nu știe ce însemnă a bea. În fluturarea imperceptibilă a genelor ei, nu există decât umbra unui vis îndepărtat, în care, poate, cândva, buzele ei vor atinge, cu un tremur, cupa care îi va fi
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
s-o privească în față. Femeia japoneză a intuit aici sursa deopotrivă a slăbiciunii și a puterii ei. A unei imense puteri. Făcând jocul bărbatului (neavând de ales, chiar dacă ar fi vrut), lăsându-se modelată în felul dorit de acesta, consimțind la uciderea femeii-demon pentru a putea să se nască femeia-copil (amândouă la fel de străine de adevărata ei natură, plăsmuiri ale psihicului masculin), ea a știut să-și folosească astfel poziția pentru a-și întări dominația asupra lui. În ciuda aparențelor, niciunde femeile
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]