1,852 matches
-
a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text informațional. ... 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) ● aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii; ● eliziunea și apostroful (reluare); ● dicționarul și accentul cuvintelor, utilizarea dicționarului bilingv. Dicționarul etimologic. II. Lexic (actualizare) ● Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunică și a dicției În cadrul probei se verifică: - capacitatea de a comunică; - pronunția cuvintelor, în general, și a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special; - capacitatea de a aduce argumente în susținerea unor idei; - valențele artistice privind interpretarea unui text. Verificarea se face prin 1-2 din următoarele forme: - recitarea a 1-2 strofe dintr-o poezie la alegerea candidaților; - citirea unui text dialogat; - interviu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192413_a_193742]
-
respecte regulile de despărțire - exerciții de aplicare a regulilor de în silabe, ortografia și punctuația despărțire în silabe în dictări și într-un text propriu autodictări, copieri sau în scrierea unor enunțuri proprii; - exerciții de scriere a cuvintelor care conțin consoane duble, grupuri de sunete; - exerciții de utilizare corectă a semnelor de punctuație; - autodictări, autocorectări, corectare în perechi, etc.; 4.3 să scrie despre evenimente, - activități de redactare de text, paragraf; persoane din mediul familiar, după un plan dat 4.4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
informații practice (timp, loc) 10. a exprima sentimente (satisfacție, bucurie, neliniște, teamă) 11. a exprima cantitatea ● Comunicare scrisă Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul inițial al compunerii. Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. ... b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual. Compunerea după plan dat. ... Compunerea după un plan propriu de idei. Compunerea pe baza unor cuvinte și expresii date
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
unor fragmente din text. Planul simplu de idei. ... Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Gramatica ● Substantivul formarea femininului formarea pluralului ● Articolul hotărât și nehotărât partitiv Adjectivul formarea femininului adjectivelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
fragmente din text. Planul simplu de idei. ... Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Gramatica ● Substantivul formarea femininului formarea pluralului ● Articolul hotărât și nehotărât partitiv Adjectivul formarea femininului adjectivelor calificative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
simplu de idei. ... Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Gramatica ● Substantivul formarea femininului formarea pluralului ● Articolul hotărât și nehotărât partitiv Adjectivul formarea femininului adjectivelor calificative interogativ (exclamativ) che, quale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
ideilor evenimente trecute și experiențe principale de ideile secundare; personale - exerciții de selectare a ideilor pentru un text propriu; 4.2 să scrie propoziții și fraze - exerciții de ortografiere corectă a corecte din punct de vedere grupurilor consonantice și a consoanelor gramatical, folosind corect duble; semnele ortografice și de - exerciții de folosire corectă a semnelor punctuație de ortografie și de punctuație; 4.3 să scrie texte scurte care privesc - elaborare de redactări cu structură simplă; universul familiar și mediul înconjurător 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
informații practice (timp, loc); 11. a exprima sentimente (satisfacție, bucurie, neliniște, teamă); 12. a exprima cantitatea. ● Comunicare scrisă Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul inițial al compunerii. Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația (actualizare); notițele, temele, extemporalul, lucrarea semestrială; ... b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual. Compunerea după plan dat. ... Compunerea după un plan propriu de idei. Compunerea pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
unor fragmente din text. Planul simplu de idei. ... Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Lexic Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvinte derivate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
fragmente din text. Planul simplu de idei. ... Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Lexic Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvinte derivate. Rădăcina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
simplu de idei. ... Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Lexic Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvinte derivate. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. III. Gramatica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
Font 8* Domenii de II. Conținuturi Teme de limbă A. Sistemul fonologic al limbii eline 1. alfabetul grecesc; literele grecești ca simboluri științifice; 2. vocalismul: clasificarea vocalelor din punctul de vedere al timbrului și al cantității; diftongii, clasificarea diftongilor; 3. consoanele: clasificare, modificări calitative; 4. spiritele; semnele de punctuație; 5. pronunția; 5. accentul; regulile de accentuare; 6. cuvintele atone. B. Structura morfo-sintactică a limbii eline 1. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; a. flexiunea articolului, substantivului, adjectivului și numeralului; tipuri de flexiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
integral conținuturile și conceptele operaționale din cele trei domenii ale disciplinei (limbă, comunicare, literatură), prevăzute în programele de gimnaziu și de liceu, atât pe cele obligatorii, cât și pe cele facultative. A. Limbă și comunicare: ● Fonetica - Sunetul și litera. Vocale. Consoane. Semivocale. Grupuri de sunete (diftong, triftong, hiat); - Silaba. Regulile de despărțire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărțirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei și a apostrofului); - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a accentului în limba română; nume proprii greșit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
vocalelor în procesul formării cuvintelor și declinării lor. Alternanța sunetelor o și e cu i și o și e cu sunetul zero; alternanța lui e cu o după șuierătoare și yot. Alternanța fonemelor consonantice. Alternanța sunetelor h, k, oh cu consoanele dentale și șuierătoare. Funcțiile morfologice ale alternanțelor consonantice în limba ucraineană contemporană; ● Structura fonetică a cuvântului. Silaba. Tipuri de silabe; ● Accentul. Principalele caracteristici ale accentului în ucraineană. d) Ortoepie: ... ● Reguli ortoepice ale limbii ucrainene literare. Ortoepia și rolul ei în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Acest articol tratează despre sistemul fonologic, fenomenele fonetice și prozodia limbii franceze standard. Aspectul sonor al limbii franceze prezintă următoarele caracteristici generale: Fonemele consonantice ale limbii franceze sunt: Observații: Consoanele în cuvinte: În ortografia franceză, consoanele duble sunt foarte frecvente, fără să corespundă în general unor consoane lungi în pronunțare. Sunt totuși cazuri când consoanele se pronunță lung. Sunt două tipuri de alungire a consoanelor, unul general, de natură combinatorie
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
Acest articol tratează despre sistemul fonologic, fenomenele fonetice și prozodia limbii franceze standard. Aspectul sonor al limbii franceze prezintă următoarele caracteristici generale: Fonemele consonantice ale limbii franceze sunt: Observații: Consoanele în cuvinte: În ortografia franceză, consoanele duble sunt foarte frecvente, fără să corespundă în general unor consoane lungi în pronunțare. Sunt totuși cazuri când consoanele se pronunță lung. Sunt două tipuri de alungire a consoanelor, unul general, de natură combinatorie (adică depinzând de vecinătatea fonetica), și
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
fenomenele fonetice și prozodia limbii franceze standard. Aspectul sonor al limbii franceze prezintă următoarele caracteristici generale: Fonemele consonantice ale limbii franceze sunt: Observații: Consoanele în cuvinte: În ortografia franceză, consoanele duble sunt foarte frecvente, fără să corespundă în general unor consoane lungi în pronunțare. Sunt totuși cazuri când consoanele se pronunță lung. Sunt două tipuri de alungire a consoanelor, unul general, de natură combinatorie (adică depinzând de vecinătatea fonetica), și unul individual, de natură subiectivă. Alungirea combinatorie a consoanei De exemplu
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
sonor al limbii franceze prezintă următoarele caracteristici generale: Fonemele consonantice ale limbii franceze sunt: Observații: Consoanele în cuvinte: În ortografia franceză, consoanele duble sunt foarte frecvente, fără să corespundă în general unor consoane lungi în pronunțare. Sunt totuși cazuri când consoanele se pronunță lung. Sunt două tipuri de alungire a consoanelor, unul general, de natură combinatorie (adică depinzând de vecinătatea fonetica), și unul individual, de natură subiectivă. Alungirea combinatorie a consoanei De exemplu, la verbele cu rădăcina terminată în r și
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
ale limbii franceze sunt: Observații: Consoanele în cuvinte: În ortografia franceză, consoanele duble sunt foarte frecvente, fără să corespundă în general unor consoane lungi în pronunțare. Sunt totuși cazuri când consoanele se pronunță lung. Sunt două tipuri de alungire a consoanelor, unul general, de natură combinatorie (adică depinzând de vecinătatea fonetica), și unul individual, de natură subiectivă. Alungirea combinatorie a consoanei De exemplu, la verbele cu rădăcina terminată în r și care au infinitivul cu sufixul -ir ("courir" „a alerga”, "mourir
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
general unor consoane lungi în pronunțare. Sunt totuși cazuri când consoanele se pronunță lung. Sunt două tipuri de alungire a consoanelor, unul general, de natură combinatorie (adică depinzând de vecinătatea fonetica), și unul individual, de natură subiectivă. Alungirea combinatorie a consoanei De exemplu, la verbele cu rădăcina terminată în r și care au infinitivul cu sufixul -ir ("courir" „a alerga”, "mourir" „a muri” etc.), la formarea viitorului simplu și a condiționalului prezent cade i-ul sufixului, ceea ce provoacă întâlnirea a doi
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
diferențiază indicativul imperfect și prezent, persoanele I și a II-a plural ale verbelor cu rădăcina terminată în [wa]: "nous croyions" [nu.krwa.jːɔ̃] „(noi) credeam” (indicativ imperfect) / "nous croyons" [nu.kʁwa.jɔ̃] „credem”. Tot combinatorie este alungirea consoanei la întâlnirea a doua consoane identice, una la sfârșit de cuvânt, a doua la începutul cuvântului următor: "pour réparer" [puʁːepaʁe] „pentru a repara”, "cette table" [sɛtːabl] „masă această”. Și în acest caz se pot produce opoziții, de exemplu între "elle
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
persoanele I și a II-a plural ale verbelor cu rădăcina terminată în [wa]: "nous croyions" [nu.krwa.jːɔ̃] „(noi) credeam” (indicativ imperfect) / "nous croyons" [nu.kʁwa.jɔ̃] „credem”. Tot combinatorie este alungirea consoanei la întâlnirea a doua consoane identice, una la sfârșit de cuvânt, a doua la începutul cuvântului următor: "pour réparer" [puʁːepaʁe] „pentru a repara”, "cette table" [sɛtːabl] „masă această”. Și în acest caz se pot produce opoziții, de exemplu între "elle a dit" [ɛ.la.di
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
a spus” / "elle l’a dit" [ɛlːa.di] „ea a spus-o”. Din cauza labilității lui / ǝ/ (adică a posibilității că aceasta să cadă, vezi mai jos, în secțiunea Vocale), unele cuvinte în care / ǝ/ este între două ocurente ale aceleiași consoane, sunt pronunțate cu consoana rostita de două ori simplu cu / ǝ/ între ele dacă se vorbește relativ lent și bine articulat, dar cu aceeași consoana rostita o dată și alungita, dacă se vorbește relativ repede și mai puțin bine articulat. Cele
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
a dit" [ɛlːa.di] „ea a spus-o”. Din cauza labilității lui / ǝ/ (adică a posibilității că aceasta să cadă, vezi mai jos, în secțiunea Vocale), unele cuvinte în care / ǝ/ este între două ocurente ale aceleiași consoane, sunt pronunțate cu consoana rostita de două ori simplu cu / ǝ/ între ele dacă se vorbește relativ lent și bine articulat, dar cu aceeași consoana rostita o dată și alungita, dacă se vorbește relativ repede și mai puțin bine articulat. Cele două pronunțări țin și
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]