288 matches
-
fapte despre pl]cere și durere. (Caracterul bun al prieteniei const] în faptul c] ea conduce la pl]cere.) Exist] și naturaliști aristotelieni care prefer] faptele legate de natură uman] și de progresul uman. (Prietenia este bun] deoarece este în consonant] cu nevoile umane sau cu natura uman].) Exist] pan] și naturaliști teologi care cred c] acest caracter bun al prieteniei deriv] din faptul c] ea este sfințit] de Dumnezeu. Pe scurt, naturaliștii recurg la tot felul de fapte - sociale, psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
individul și-a întemeiat viața de până acum (cu toate liniile de forță ce îi dau contur), pentru ca, imediat după consumarea acestui demers, care se întinde pe mai mulți ani, adultul să se angajeze în edificarea unei noi structuri, mai consonantă cu ceea ce a devenit între timp. Altfel spus, aflându-se într-o mai bună „corespondență” cu sine însuși, tot mai multe întrebări faustice îl vizitează și, nu de puține ori, o tristețe deșertică îl învăluie, obligându-l să-și conștientizeze
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
individul și-a întemeiat viața de până acum (cu toate liniile de forță ce îi dau contur), pentru ca, imediat după consumarea acestui demers, care se întinde pe mai mulți ani, adultul să se angajeze în edificarea unei noi structuri, mai consonantă cu ceea ce a devenit între timp. Altfel spus, aflându-se într-o mai bună „corespondență” cu sine însuși, tot mai multe întrebări faustice îl vizitează și, nu de puține ori, o tristețe deșertică îl învăluie, obligându-l să-și conștientizeze
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unor sensibilități mai largi, care nu au de-a face În mod direct cu atitudinile propriu-zis politice ale peregrinului ardelean. La nivelul convingerilor ideologice, Drăgușanu pare a se mișca pe alte coordonate, deconcertante pentru un spirit radical, dar mult mai consonante cu ideologia moderată a intelectualității ardelene. Regimul bourbonic napolitan i se pare a fi „un blând și părintesc absolutism, cum e mai potrivit pentru popoarele europene nemature”. Observația denotă, dincolo de o lejeritate ce țin de psihologia lipsită de crispări a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
oamenii se străduiesc să obțină din partea celorlalți impresiile dorite de ei. Managementul impresiilor - sintagmă lansată de E. Goffman (1959) - servește acestui scop. Analizând practicile și strategiile prin care indivizii, când sunt În locuri publice, Își promovează și protejează o imagine consonantă cu rolurile și prestigiile lor sociale. Goffman distinge „regiunile din față” și „regiunile din spate”. Scena este regiunea din față, regiunea din spate reprezintă culisele În care oamenii fac gesturi pe care publicul nu le vede. A face bune impresii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
unei noi soluții și metode, a căror aplicare se realizează în etape succesive. Mijloace intuitive de creație Tehnicile și metodele intuitive de creație cele mai folosite pentru stimularea creativității se pot ordona după cum urmează: 1. Tehnici intuitive de creație: asocierea consonantă, analogia, evocarea, extrapolarea, empatia, inversia, fantezia. 2. Metode de creație: brainstormingul, Sinectica, Philips 6-6, Discuția Panel, metoda Frisco, oracolul Delphi, metoda ghirlandelor de asociatii, metoda euristică generalizată. Metode logico-intuitive de creație Tehnicile și metodele psihologico-intuitive de creație de tipul: asocierii
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
acele nuclee "ritual-cultuale", cum le numește Adrian Poruciuc, ce stau la baza mitologiilor, teogoniilor și teologiilor ulterioare. Unele dintre ele sunt mai vechi în cultura populară românescă decât în cea grecească, cu mult mai cunoscută. Cercetările lui Adrian Poruciuc sunt consonante în România cu cele ale lui Petru Caraman referitoare la cultura (stră)veche din Balcani și cu interpretările lui Nilsson privind "tradiția prehomerică". Multe pagini din cartea de față au fost provocate de ideile lui Mircea Eliade privind supraviețuirea târzie
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
paralel, pentru cazul românesc, subliniez importanța studiilor lui Alexandru Duțu și ale lui Dan-Horia Mazilu în ce privește corelarea textului cu fenomenele culturale care îl încadrează; nivelarea "câmpului" scriiturii medievale și lectura textelor ca "martori" egali în fața istoriei, la Eugen Negrici (perspectivă consonantă cu studiul imaginarului, nu neapărat cu istoria literară tradițională); atenția pentru documentul oficial cu valoare juridică sau politică, la Valentin Al. Georgescu, respectiv la Vlad Georgescu; structurarea lumii simbolice românești în relația sa cu modelul bizantin, la Andrei Pippidi; minuția
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reacții. Mitul întemeietorului răspunde pe deplin nevoii resimțite de cărturari de a recupera începuturile, de a opune presiunilor externe un arhetip și o identitate națională apărată și prin prestigiul originii latine. Asumarea descendenței, în scrierile polone ale lui Miron Costin, consonante cu fragmentul din Analele slavone cuprinse în Letopisețul Cantacuzinesc și cu cronica lui Ureche, configurează în palierul culturii scrise perimetrul sacru al mitului etnogenezei, dat de "descălecatul" lui Traian (numit sau nu), cu totul diferit de vaga întemeiere datorată fraților
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acestea sunt exemple ale imaginarului, care își află și o altă întruchipare în sbornicele-manuscrise, în Erminii și în cartea populară Întrebări și răspunsuri, oglindire a nevoii de mister și de lucruri exotice. Din nou imaginarul cult se dovedește a fi consonant cu cel folcloric, răspunzând unei curiozități fanteziste, unei ... înclinații spre gratuitate și neobișnuit, unei dorințe de a ieși de sub tirania banalității, ternului și raționalului. (Negrici, "Panorama prozei medievale epice în limba română" 12) Tot de această factură sunt și textele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de Monembasia sau cele din Paleea historica transferă către imaginar narațiuni și personaje biblice, construite după modelul fabulosului precreștin. Textele sfinte devin, după această metamorfoză, niște basme sau povești din care mirabilul a fost expulzat, iar coordonata fantastică a ajuns consonantă cu creațiile și cu spiritul popular românesc. Ca și în legendele hagiografice, sacrul canonic (dogma și gândirea religioasă) este înlocuit de mit și de fabulos într-un epos eliberat de spaimă, mai aproape de umanitatea profană care își savurează cu încântare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Stoiciu este un demn urmaș al artiștilor dascăli care au înțeles să impună, în spațiul academiei artistice autohtone, gravura ca o disciplină privilegiată, egală în drepturi cu pictura și sculptura. Într-un fel, istoria gravurii în arta românească modernă este consonantă cu istoria învățământului artistic modern de la noi: o tradiție venerabilă care obligă și pe care Florin Stoiciu o onorează cu devotament și cu succes. O demonstrează numărul mare de studenți ce trec, an de an, prin atelierul său. Iată de ce
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Curții Internaționale de Justiție pot, datorită superiorității lor profesionale, să-și lase amprenta asupra deciziilor celorlalte tribunale internaționale. Dar, deoarece ele nu sunt constrânse de regula stare decisis, alte tribunale internaționale nu au obligația juridică de a-și face deciziile consonante cu cele ale Curții Internaționale de Justiție mai mult decât de a-și face propriile decizii consonante una cu cealaltă. Aici, din nou, descentralizarea este semnul distinctiv al funcției juridice. Aplicarea dreptului internaționaltc " Aplicarea dreptului internațional" Caracterul său descentralizat Motivul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
internaționale. Dar, deoarece ele nu sunt constrânse de regula stare decisis, alte tribunale internaționale nu au obligația juridică de a-și face deciziile consonante cu cele ale Curții Internaționale de Justiție mai mult decât de a-și face propriile decizii consonante una cu cealaltă. Aici, din nou, descentralizarea este semnul distinctiv al funcției juridice. Aplicarea dreptului internaționaltc " Aplicarea dreptului internațional" Caracterul său descentralizat Motivul pentru care funcțiile legislative și judecătorești necesitau atestări elaborate este limpede pentru toți în cazul funcției executive
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
parte, de sursa ei generatoare. Dacă disonanța a fost cauzată de inconsistența logică sau psihologică, se va recurge la schimbarea unui element cognitiv din mediu, la adăugarea de noi elemente cognitive pentru a modifica proporția dintre elementele disonante și cele consonante (vezi Zlate, Vlăsceanu, 1974). Sentimentele de culpabilitate, stările de anxietate și frustrare, stresul și burn-out-ul etc. sunt alte surse posibile ale conflictelor intrapersonale, fiecare dintre ele cu propriile lor efecte. Culpabilitatea creează sentimente de vinovăție, anxietatea − sentimente de neliniște și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sa, "Mă tem că nici Lovinescu nu mi-a înțeles poezia", însoțind ca motto prima parte), deschizând perspective interpretative, mai mult sau mai puțin apropiate înțelegerii în consens cu intentio auctoris, respectiv perspectivele unei interpretări în acord cu paradigma transmodernă, consonantă atât cu intentio auctoris, cât și cu intentio operis. Și pentru a sublinia această apropiere, să ne referim strict la reacția barbiană într-o scrisoare din 1959, adresată lui Filip Enescu (Opere II, p. 997), pe care o redă Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Solomon Marcus și Marin Mincu. Cât privește interpretarea ermetismului canonic, constând în reevaluarea prejudecăților privitoare la opera barbiană, Theodor Codreanu parcurge sistematic pașii înțelegerii/explicării conceptului, de la antimodernismul manifest, prin calea fenomenologiei, către increat și ritmul pur al acestuia, dezbrăcând, consonant cu intenția barbiană, critica literară anterioară de parazitismul ideologic. Nu întâmplător Theodor Codreanu îl situează pe Barbu în proximitatea lui Eminescu, cel care proiectase cu aproape jumătate de veac înaintea sa situarea poeziei în trans-logic și trans-lingvistic; nu întâmplător Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dislocările produse în structura memoriei românești ca urmare a evoluțiilor politice și culturale survenite începând cu anii '70 ai secolului XX. În scopul radiografierii hermeneutice a torsiunilor suferite de memoria românească în național-comunism, vom analiza un grupaj de manuale puternic consonante în mesajul pe care îl difuză: Istoria Patriei: manual pentru clasa a IV-a (Almaș și Petric, continuat ulterior în formula auctorială Almaș și Fotescu, ediția princeps apărută în 1957, reeditat anual până în 1989 inclusiv) și Istoria României: manual pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
5 Mai bună 2.649 45,2 Mai rea 1.494 25,5 Mult mai rea 605 10,3 NȘ/NR 263 4,5 Total 5.861 100 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Datele sunt consonante cu rezultatele pe care le-am obținut din studiul "New Europe Barometers", confirmând faptul că tinerii sunt mai degrabă "prezentiști" decât nostalgici. Puși în situația de a compara perioada actuală cu perioada comunistă, un procent de 59,7 la sutăacordă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care a evoluat și evoluează o națiune. Un diplomat va căuta totdeauna să încadreze în perimetrul datelor de bază pe care le deține asupra istoriei și profilului etnic, economic și cultural al zonei de care se ocupă, obiective și activități consonante cu trecutul, dar mai ales articulate cu prezentul și viitorul. Operațiune importantă pentru reperarea intereselor "partenerului" și decriptarea factorilor-motor care să lărgească perspectiva relațiilor. Constatare perfect valabilă în cazul ambasadorului Lucian Petrescu, care ani de zile s-a aflat dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
alături de ceilalți, afecte tonice, bucurii asumate de toți. O a doua lecție a muzicii este virtutea ei constitutivă de a obține armonia din diferențe. Fiecare interpret are partitura lui, fiecare are de cântat o melodie proprie, dar rezultatul final e consonant. Sună bine. E invers decât în viața noastră politică. Acolo, cei de pe scenă cântă cam la fel: recurg la aceeași retorică, practică aceeași veselie propagandistică, fac aceleași promisiuni și exhibă aceeași, găunoasă, siguranță de sine. Pesedistul mediu și pedelistul mediu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Atît în culturile colectiviste, cît și în cele individualiste, verticalul acceptă diferențele de status și proclamă inegalitatea, devenită convergentă cu self-ul diferit. Dimensiunea orizontală susține mecanismul unei omogenizări a oamenilor în registrul atributelor și statusurilor împărtășite, devenind un concept consonant cu ideea de self identic. Rezumînd, a fi vertical înseamnă a pune accentul pe "a fi cel mai bun", pe a ieși în evidență, iar a fi orizontal înseamnă a rămîne retractil, anonim, omogen cu mulțimea integratoare. Pentru a lua
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
to Collective Selection (1969). Constatarea sociologului american potrivit cărei "moda apare nu ca un răspuns al nevoii de diferențiere și de competiție de clasă, ci mai degrabă ca o reacție a dorinței de a fi la modă, de a fi consonant cu ceea ce este acceptabil, de a exprima gusturile noi care emană într-o lume în schimbare" enunța o nouă teorie explicativă a modei, și anume teoria selecției colective. După cum însuși autorul declara, articolul a însemnat "o invitație adresată sociologilor de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru ca apoi să fie înlocuite de altele în conformitate cu vremea. Moda apare nu ca un răspuns al nevoii de diferențiere și de competiție de clasă, ci mai degrabă ca o reacție a dorinței de a fi la modă, de a fi consonant cu ceea ce este acceptabil, de a exprima gusturile noi care emană într-o lume în schimbare (idem, 281-282). Herbert Blumer a fost de acord cu ideea modei ca marcă a prestigiului clasei sociale și ca expresie a modernității, din teoria
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ca marcă a prestigiului clasei sociale și ca expresie a modernității, din teoria lui Georg Simmel, dar a pus sub semnul întrebării mecanismele imitației. Moda iese din uz nu datorită "cascadei imitației", ci datorită nevoii de a elabora noi mode consonante direcției gustului colectiv. Prin urmare, prestigiul social al elitelor nu se recunoaște după ostentația simbolurilor de clasă, ci după intuiția membrilor elitei cu privire la direcția gusturilor colective. Difuzarea modei nu mai este un proces pe verticală, declanșat de stratificarea socială, ci
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]