314 matches
-
bea, a da, a mânca, a sta. Spre deosebire de verbele cu neregularitate absolută, acestea păstrează în permanență aceeași rădăcină, care prezintă, însă, modificări importante, deosebindu-se prin aceasta și de verbele regulate. Aproape toate au structuri tematice monosilabice (consoană sau grup consonantic, urmate de o vocală sau un diftong: da, sta, bea, vrea), ceea ce face ca rădăcina lor să nu depășească, în structura multor teme verbale, dimensiunea unui singur fonem. Totuși, nu condiția „monofonemică” a rădăcinii acordă caracter neregulat flexiunii acestor verbe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin-se-(i, -și, -seși etc.) la perfect. Fenomenul are explicații diacronice (mergând, uneori, până la formele latinești originare) și sincronice, de natură morfologică și fonetică. Din punct de vedere fonetic, se poate recunoaște, în structura acestor forme, un fenomen de asimilație consonantică, produs odată cu întâlnirea dintre consoana finală a rădăcinii și consoana inițială a sufixului: duc-se > duse-(i), mergse-(i), frig-se > fripse-(i) ș.a.m.d. (Interpretarea rămâne, bineînțeles, pentru unele verbe, relativă, cauza trebuind căutată în primul rând în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lucrez, sosesc, cobor, urăsc, par, vând, prind etc. În anumite condiții fonetice, însă, la aceeași persoană mai apar alte trei dezinențe concrete: U (vocalic), -® (semivocalic) și (semivocalic). Primesc dezinența -U (vocalic): • verbele a căror rădăcină se termină într-un grup consonantic, în structura căruia ultima consoană este lichida l: -mbl(a umbl-a - umbl-U), -mpl (a umpl-e - umpl-U), -mfl(a umfl-a - umfl-U), -fl (a afl-a - afl-U) sau vibranta r: -cr (a consacr-a - consacr-U). Primesc dezinența -® (semivocalic): • verbe a căror rădăcină se termină
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
depind de structura fonetică a temei verbale. Rămân comune tuturor verbelor celelalte dezinențe. Singular: • persoana I: -Ø: cânt, lucrez, dorm, sosesc, cobor, urăsc, par, vând, prind; îndoi, târâi, sui etc., -u (vocalic); verbele a căror rădăcină se termină în grupurile consonantice -mbl, -mpl, -fl, -cr-: umbl-u, umfl-u, umpl-u, afl-u, consacr-u; -u (semivocalic); verbele a ști, a scrie (și compușii): ști-u, scri-u etc., verbul a continua: continu-u; parte din verbele neregulate: da-u, sta-u, bea-u etc. • persoana a II-a:-i; toate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
posterioară, scrierea se armonizează treptat cu limbajul, pentru a ajunge la semnele fonetice care sînt simboluri ale sunetelor; există mai întîi sisteme în care fiecare sunet corespunde unui semn (la indieni de exemplu), apoi sisteme silabice și în sfîrșit scrieri consonantice care se dezvoltă de-a lungul Orientului Mijlociu, pentru a ajunge la alfabet în Fenicia, poate chiar din secolul al XVI-lea sau al XV-lea î.e.n. În secolul al IX-lea î.e.n., grecii adoptă alfabetul fenician, îi adaugă vocalele
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
apărea confuzii. Multe erori derivă din dictare, fie pentru că cel care dictează pronunță greșit cuvintele, fie pentru că cei care scriu nu au auzit bine sau nu au fost suficient de atenți: se schimbă adesea Între ele b și u (varianta consonantică), d și t, g și ch, b și p. Interpolările se datorează uneori scrupulelor reli gioase. E.g. Horațiu, Carmina, III 18, 12: În unele codice se citește pardus În loc de pagus, pentru că un copist pios și-a amintit de pasajul biblic
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
tipul de modificare și de nivelul textual la care se produce. 2.9.1. Figuri de sunet/de nivel fonetic (metaplasme) Aliterația este figura de stil ce constă în selectarea cuvintelor în care se repetă o con soană sau grupuri consonantice, având un efect eufonic, onomatopeic sau simbolic: Prin vulturi vântul viu vuia ( G. Coșbuc). Asonanța se realizează prin repetarea unei vocale accentuate sau a unui grup vocalic, în scopuri expresive: Când torsul saude lal vrăjilor caier/Argint e pe ape
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
folosite într-o știință Metodă de cunoaștere cu maximă generalitate Este o trecere de la „cum gândim” la „cum trebuie să gândim”, astfel încât, cu un minimum de efort să obținem un maximum de randament<footnote Bajureanu, S. (2006), Dicționar enciclopedic de consonantică și cibernetică consonantistă, Editura Tiparg, Pitești. footnote>. Sunt idei generoase, departe însă de a inspira decidenții lumii actuale, care majorează continuu cheltuielile militare, iar soluțiile pentru controlul creșterii demografice întârzie să apară (caseta 5). Managementul punerii în valoare a resurselor
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Arte Grafice Carol Gobl, București Ashby, R.W. (1958), „General Systems Theory as a New Discipline”, în General Systems, III Asociația pentru Studii și Prognoze Economico Sociale (2010), Reindustrializarea României: politici și strategii, București Bajureanu, S. (2006), Dicționar enciclopedic de consonantică și cibernetică consonantistă, Editura Tiparg, Pitești Berca, M. (2003), „Este imperativă protecția patrimoniului genetic și biologic și a realizărilor tradiționale românești”, în Economistul, nr. 1325 Berca, M. (2004), Ingineria și managementul resurselor pentru dezvoltarea rurală, Editura Ars Docendi, București Berca
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
final diferit de cel al substantivelor românești (call-girl, cover-girl, fondue). Pluralul sau genitivul acestor substantive se marchează sintagmatic: aceste cover-girl, unei call-girl, trei fondue. 3.1.7. Tipul flexionar Ø-e este reprezentat de un substantiv: babysitter, babysittere. Acesta are finală consonantică, fiind omonim cu substantivul masculin la N-Ac singular. În registrul colocvial, a fost creată o formă de singular N-Ac care se conformează tiparului productiv ă-e: babysitteră. 3.1.8. Tipul flexionar a-i este reprezentat de un substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
CONCLUZII 4.1. Flexiunea xenismelor 4.1.1. Anglicismele Doar 4 anglicisme de genul feminin au o formă de plural. Trei sunt invariabile: bazooka, call-girl, cover-girl, iar unul are un tip de flexiune neobișnuit pentru limba română, Ø-e, cu finală consonantică la singular: babysitter, babysittere. Dintre substantivele masculine, 25 au pluralul în -i, forma de singular având finală consonantică 16: babysitter, beatnic, biker, bodyguard/bodigard, broker, byte (pronunțat [bait], cu final consonantic), cheeseburger, cocker spaniel, copywriter, dealer, hacker, hamburger, hotdog, inch
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
de plural. Trei sunt invariabile: bazooka, call-girl, cover-girl, iar unul are un tip de flexiune neobișnuit pentru limba română, Ø-e, cu finală consonantică la singular: babysitter, babysittere. Dintre substantivele masculine, 25 au pluralul în -i, forma de singular având finală consonantică 16: babysitter, beatnic, biker, bodyguard/bodigard, broker, byte (pronunțat [bait], cu final consonantic), cheeseburger, cocker spaniel, copywriter, dealer, hacker, hamburger, hotdog, inch, pampers, provider, pound, ranger, rocker, roller, setter, steward, stripper, yesman, (incluzând și varianta jeanși). Situația lui yesman este
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
de flexiune neobișnuit pentru limba română, Ø-e, cu finală consonantică la singular: babysitter, babysittere. Dintre substantivele masculine, 25 au pluralul în -i, forma de singular având finală consonantică 16: babysitter, beatnic, biker, bodyguard/bodigard, broker, byte (pronunțat [bait], cu final consonantic), cheeseburger, cocker spaniel, copywriter, dealer, hacker, hamburger, hotdog, inch, pampers, provider, pound, ranger, rocker, roller, setter, steward, stripper, yesman, (incluzând și varianta jeanși). Situația lui yesman este puțin mai specială, în sensul că pluralul este marcat de două ori în
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Vezi Pană Dindelegan, în acest volum, p. 16 Alternanțele fonetice se aplică în toate situațiile: bodyguarzi/bodigarzi, byți, hotdogi, pamperși, pounzi, stewarzi. 17 Homeless are, în limba vorbită, în registrul colocvial, o formă de plural cu desinența -i și alternanță consonantică: homeleși. 18 Vezi și Pană Dindelegan, în acest volum, p. 19 Vezi și Dragomirescu (2005). 20 Din motive extralingvistice, am făcut o selecție între formele pe care le-am testat. Subiecții obosesc destul de repede, iar răspunsurile lor nu ar mai
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
și specifice de tip ortofonic. În sprijinul celor afirmate mai sus, voi prezenta câteva dintre aceste metode, adaptate și folosite de mine, în activitatea desfășurată în cabinetul de terapie specifică de compensare . Astfel, pentru consolidarea/automatizarea pronunției fonemelor vocalice și consonantice am utilizat cu succes metoda „Caligramei” și metoda „Ciorchinelui”, iar pentru stimularea comunicării verbale am accesat metode precum „Explozia stelară”, „Metoda Cubului”, „Știu/Vreau să știu/Am învățat”, „Ciorchinele”, „Diagrama Venn”. Exemplificând, pentru consolidarea pronunției grupurilor de foneme complexe „chechi
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație, pentru a
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
din 2-3 cuvinte clar identificabile. Dificultățile în pronunție s-au redus considerabil, există încă probleme în pronunția lui ț, che, chi, ghe, ghi; iar r este emis ușor uvular. Uneori substituie pe G cu D, coarticularea vocalică este corectă, coarticularea consonantică se realizează cu dificultate încă. Evaluarea relizată cu bateria EARS (fig. 4) relevă diminuarea greșelilor de identificare a cuvintelor, precum și dezvoltarea capacității de identificare a cuvintelor familiare coarticulate în cadrul structurilor simple. Are capacitatea de înțelegere întrebărilor referitoare la propria persoană
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Se recomandă continuarea activităților de antrenament auditiv verbal: exerciții de discriminare, identificare și recunoaștere a stimulilor verbali, exerciții pentru dezvoltarea înțelegerii auditive, și a celor de formare a competențelor de comunicare verbală: exersarea pronunției fonemelor în diverse structuri verbale, coarticularea consonantică, dezvoltarea vocabularului, însușirea părților gramaticale și a structurii morfosintactice a frazei. Utilizarea sistemului FM în activitățile didactice cu elevii hipoacuzici « Lumea celor care nu ... aud este o lume a tăcerii » ar spune unii. Este o lume în care nu poți
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
teritoriile celor două limbi. Ca atare, deși are unele trăsături care o apropie de spaniolă și de portugheză (precum existența pronumelui demonstrativ cu trei grade de depărtare: aquest "acesta", aqueix "acesta de lîngă interlocutor", aquell "acela"), catalana are numeroase finale consonantice spre deosebire de celelalte limbi iberice (așa cum prezintă și româna modernă). Catalana are circa 7 milioane de vorbitori pe coasta de est a Peninsulei Iberice, în sud-vestul Franței și în Insulele Baleare, fiind atestată în scris din secolul al XII-lea. Faptul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unele teritorii. Cît privește elementul latin moștenit, româna se remarcă printr-un caracter mai arhaic, în raport cu celelalte limbi romanice, deoarece păstrează în mai mare măsură unele ele-mente latinești originare. Sub aspect fonetic, se constată o mai accentuată conservare a scheletului consonantic latinesc, fiind apropiată în acest sens de italiană. Pe lîngă menținerea genului neutru la substantive, în declinarea acestei părți de vorbire în română, se mențin încă la feminin singular două forme cazuale. La fel ca spaniola, româna folosește o prepoziție
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
păstrează, în mai mare măsură, elementul latin, aproape de forma lui originară. În același timp, italiana se distinge însă printr-o trăsătură proprie, aceea că aproape toate cuvintele se termină în vocală și numai unele împrumuturi (puține la număr) admit terminații consonantice. Un număr restrîns de substantive au păstrat plurale neutre în -a, alături de cele în -i de masculin plural, cu diferențe semantice. Formele de genitiv-dativ ale pronumelui personal de persoana a treia (lui, lei, loro) pot fi folosite și la nominativ
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
franceze sînt vocalele nazale, care se regăsesc și în limba portugheză. Unul dintre fenomenele importante pe care le-a cunoscut această limbă este neutralizarea opoziției dintre vocalele finale, care au dispărut sau au trecut la -e (astăzi nepronunțat) după grupurile consonantice, iar datorită nepro-nunțării terminațiilor, majoritatea substantivelor se rostesc la fel la singular și la plural, iar majoritatea adjectivelor se rostesc la fel la masculin și la feminin. Sub aspect morfologic, franceza este limba romanică cu cea mai dezvoltată flexiune analitică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
clasificare a idiomurilor neolatine în două grupe, una estică (care cuprindea româna și italiana) și alta vestică (franceza, provensala, spaniola și portugheza). Criteriul acestei clasificări este reprezentat de mărcile pluralului, în grupa estică acestea fiind vocalice, iar în cea vestică consonantice (desinența -s). În ambele situații însă originea acestor mărci este în latină, dar au fost continuate de aici fenomene diferite. Italiana și româna cunosc, în mod obișnuit, două desinențe de plural, -e și -i, dintre care prima este specifică substantivelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
desinența -s, iar, în al doilea, la participiu trecut și precedat de auxiliar. Persoana verbală este marcată prin pronu-mele personal, forma verbului rămînînd neschimbată. Timpurile verbale sînt marcate, uneori, ca în toate limbile germanice, de schimbarea morfemelor interioare, vocalice sau consonantice (ablaut). Cele mai vechi texte în suedeză sînt inscripții runice din secolul al IX-lea și al X-lea, iar scrierile cu alfabet latin încep în secolul al XIV-lea, în veacul următor dezvoltîndu-se o literatură bogată și variată. Datorită
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
epoca modernă, toate limbile literare romanice au preluat din latină cuvinte pentru a denumi concepte noi, multe dintre aceste limbi făcînd împrumuturi și din idiomuri cu alte origini. Pe această cale s-au reintrodus însă în limbile romanice unele grupuri consonantice (cl-, pl-, -ct-, -ns-) care dispăruseră de multe ori în cuvintele moștenite datorită transformărilor fonetice. În unele limbi romanice (franceză, portugheză), s-a refăcut grafia cuvintelor moștenite sub influența etimonului, iar în altele s-au reintrodus unele forme flexionare (în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]