254 matches
-
cu devoțiune. Dar personalitatea robustă a lui Gellu Naum nu pregetă a se diferenția de generalitățile doctrinei la care a aderat ca și de modelele stricte ale personalităților ce-au constelat-o. Fenomen inevitabil. Nemulțumindu-se a fi un simplu conspect al avangardismului sans frontières, un depozitar al clișeelor sale, poetul român a dezvoltat o meditație susținută a producției poetice practicate, fapt ce răspunde autoreflexivității textului literar modern, interesat nu numai de modul productiv intrinsec, ci și de confruntarea cu "planul
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
caiete în cinci secvențe temporale, nu tematice - și cred că au procedat bine. În prima parte, au grupat reflecții și impresii din anii 1906-1913, cuprinzând însemnări despre oameni și locuri (excursii la mănăstirile moldovene), subiecte și personaje, lecturi, citate și conspecte, listă de cărți împrumutate sau de cumpărat, experiența unei chinuitoare concentrări în armată în august-septembrie 1906, note despre starea țărănimii în 1907, impresii dintr-o călătorie în Dobrogea și în Deltă, însemnări despre lumea bordeienilor, un jurnal al mobilizării în
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
din conlucrarea a trei surse: cronica lui Ureche, tradiția populară și spiritualizarea biblică (p. 273). Ca și Arghezi, V. Voiculescu este scos de sub incidența unor erezii de interpretare (p. 276-320), asupra cărora nu mai am cum să insist în acest conspect. Excursul istoric al lui Al. Andriescu se încheie cu analiza stilului psalmic al lui Blaga (p. 321-334) și cu evidențierea notelor postmoderne (ironice și autoironice) din psalmii lui Ștefan Aug. Doinaș (p. 335-343). E o călătorie savantă prin istoria literaturii
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
atras atenția însemnările de fină nuanță ale preotului năsăudean Ioan Pintea, titularul unei rubrici ("Însemnările unui preot de țară XLVI") pe care Cronicarul o citește regulat cu neobosită atenție. În fine, studiul istoricului Ion Papuc ("Reacția păgînă împotriva creștinilor. Un conspect"), aducînd un strat de erudiție care, adăugat la tonul sobru al mai tuturor articolelor din acest număr, face ca revista Convorbiri literare să fie ceea ce știm deja cu toții: un prilej de plăcere estetică și o mostră de seriozitate culturală. Din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
dictează sentințe disprețuitoare asupra caracterului modular, aparent lipsit de țintă al activității în chestiune, asupra structurii sale de eseuri în adiționarea cărora "povestirea nu există, asupra năzuinței savantului de-a "atinge culmi către care știința n-are drumuri. Sau în conspectul lui Ovidiu Pecican: "Cum se vede, sub pana lui Iorga pînă și aspirațiile înalte devin defecte. Dincolo de recunoașterea corectă a atîtor merite, critică lui Iorga e dominată de prejudecată conform căreia înzestrarea deosebită, elanurile și proiectele hasdeene redutabile au fost
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
drept un tip de visător specific, de aristocratică notă, cu tangențe la autoanaliza cavalerească a lui Pierre Bezuhov și la torpoarea cețoasă a lui Oblomov. Lucrul prea susținut îl indispune. Nutrește măgulitoare îndoieli cu privire la personala-i relevanță: "Am lăsat baltă Conspectul despre basm, nu-l voi scrie niciodată. Miile de fișe mă resping prin masa lor. Și m-am întrebat de-a dreptul: am eu atîtea lucruri originale și importante de comunicat? Erau simple Ťplăceri de lecturăť, iar o carte de
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
cazuri a fost suficient să recurg la un singur subiect pentru a descrie desfășurarea acțiunii. Traducând pe plan narativ, rezultă că legenda urbană se dezvoltă pe seama actelor unui singur personaj, acesta, însă, clar definit. Mai apoi, constat și că majoritatea conspectelor mele se structurează ca o relație de adversitate, ca și când partea a doua a întâmplării pare neașteptată și nefirească în raport cu ceea ce a precedat-o. Jocul dintre debuturile în calma realitate imediată și finalurile în senzaționalul scandalos ori în excepționalul de sorginte
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
Îi e recunoscător lui Ștefan Baciu pentru ideea cutărui capitol, fierbe de nerăbdare să verifice informații din Troica amintirilor lui Jurgea- Negrilești și așa mai departe. În sensul acesta, profesional, Jurnalul cu fața ascunsă amintește, la altă scară, de , faimoasele conspecte ale poligrafului Eugen Barbu. Mă mir că apropierea n-a sărit în ochi. Pasionante la lectură, aceste cărți sunt, și una, și cealaltă, mai degrabă inutile pentru un eventual exercițiu de critică genetică. În ce-l privește pe Fănuș Neagu
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
lui Tudor Arghezi (1946). Capital pentru concepția lui Șerban Cioculescu despre poezie ni se înfățișează eseul său intitulat O privire asupra poeziei noastre ermetice, cu care se deschide volumul Aspecte lirice contemporane (Casa Școalelor, 1942). Avem a face cu un conspect de bun simț și deopotrivă penetrant asupra fenomenului liric modern, care, pe de o parte, înregistrează o înaltă cotă de înțelegere datată, iar pe de alta - de ce să nu recunoaștem? - se deschide actualității cu semnificații cvasiintegral nealterate. Exegetul pornește de la
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
asupra primului tip. Avîndu-l în vedere pe „cititorul profesionist”, autorul stabilește patru „moduri” în care putem citi. 1) Lectura „la temă” (tip Mircea Eliade), cînd ai de parcurs o bibliografie anume, în vederea unei lucrări, secondată de regulă de fișe și conspecte. 2) Lectura „prin program” (tip Constantin Noica), avînd drept scop o specializare ce se obține prin acumulări masive, desfășurate în timp îndelungat. 3) Lectura „pe diagonală” (tip Alexandru Odobescu), cînd nu poți citi integral cărțile, mulțumindu-te să selectezi capitolele
Meditație asupra lecturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5216_a_6541]
-
altele existența unei "literaturi sovietice" sau, prin extensie, "realist-socialiste", valida în planul valorilor, ca și "superioritatea" comunismului în raport cu nazismul. Contraargumentele noastre se văd acum substanțial îmbogățite de paginile sobre, clare, convingătoare ale d-lui Mihai Zamfir, care alcătuiesc un excelent conspect al criticii comunismului. Infrastructură lor de atentă documentație le acordă un aer inebranlabil. Am recomandă lectură lor tururor celor atrași de problemă, atît cititorilor scutiți de preconcepții totalitare, cît și - de ce nu? - nostalgicilor ideologiei, în speranța că aceștia își vor
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
Gheorghe Grigurcu Condiția inalienabilă a lui Ion Pop, după cum ține să asigure, este cea de cărturar. Conspect al personalității d-sale, poezia ce ne-o propune n-o poate eluda, menționînd-o mereu, cu un fior abia perceptibil de resemnare la ceva dat, precum o fatalitate. Distinsă povară, livrescul apare asumat într-o varietate de nuanțe din care
Între Carte și Natură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6096_a_7421]
-
seriozitate impersonală și lipsită de grimasele spiritului ludic. Iată un posibil motiv pentru care studiul semnat de Catrinel Popa (distins cu premiul de debut "Ioan Petru Culianu" la concursul de manuscrise al Editurii Polirom) nu se pretează atât lecturii, cât conspectului. Deliciile intelectuale există, dar cumva uscate, neajutate nici de cine-știe-ce artificii de stil, nici de speculațiile eseistice pe zeci de pagini, nici de forfanteriile deprinse din exercițiul gazetăresc. Mult mai aproape de adevăr găsesc că se află varianta care ia în
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
comestibile, abstracțiile devastatoare", a reduce "prăpastia care despărțea limbajul filosofiei de cel obișnuit al oamenilor" și în acest fel "să împace filosofia cu lumea" cu scopul nu mai puțin decît a "convertirii tuturor la lumea filosofiei". În consecință, ne oferă conspecte succinte ale unor sisteme de gîndire, ad usum delphini: "Iată, de pildă, piatra numită ŤKantť. Kant e primul care a încercat să despartă o dată pentru totdeauna întrebările la care avem dreptul - pornind de la echipamentul cu care suntem dotați pentru a
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
dacă frazele sale brutale la adresa unui cărturar cum puțini mai sînt azi la noi n-ar fi expresia unei orbiri partizane. Faptul că M.P. vede în scrierile lui Z. Ornea doar "un hățiș de truisme, sofisme, barbarisme, lingușeli, minciuni și conspecte înguste din Xenopol, Maiorescu, Zeletin sau Lovinescu" dar nici o idee - are efect de bumerang. Buldozerul retoric năpustit asupra construcțiilor solide ridicate de Z. Ornea pe terenuri adesea virane e de cauciuc moale, iar spectacolul - stupid. "Oricum, a scrie despre Z
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
Nu alta e situația câtorva - deloc puține - dintre cărțile profesorului Paul Cornea. Observația nu e numai-decât nouă. Ea se regăsește, infiltrată difuz sau notată explicit, în toate verdictele publicistice care au încercat, timid, în timp, să depășească faza obligatorie a conspectului. Restrictivul dosar de presă care însoțește, de pe ultima copertă, această ediție secundă din Originile romantismului românesc e o dovadă de necontestat. Mircea Anghelescu, Nicolae Manolescu, H.-R. Pata-pievici și Mihai Zamfir glosează pe rând, excelent și inevitabil, în jurul acestei evidențe
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
interioare se poate aproxima cel mai exact pe perioada stagiului american. Cu câteva excepții (singura notabilă fiind cea a prezenței iradiante a lui Mircea Eliade), realul dispare cu totul. În locul lui intervine, și stilistic, dar în primul rând ca referință, conspectul. Constanța Buzea fișează enorm, pe câteva traiectorii dinainte definite, studii de antropologie, de istorie a religiilor, de magie pneumatică. Nu-i neapărat vorba de acumulări. (Scenariile mitice îi sunt cunoscute deja.) Mai degrabă de certificări, de precizări ale câtorva constante
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
împlinirea omului nu e posibilă în afara umanismului. Călătoriile întreprinse în țară sau în Europa, de la Bistrița, București, Sîngeorz sau Cîmpina, pînă la Barcelona, Madrid sau Atena, îi dau ocazia unor minuțioase notații livrești, a căror amănunțime aduce uneori cu pedanteria conspectelor școlărești: audiții muzicale, expoziții de pictură sau romane citite sunt descrise cu ochiul neutru al unui observator care, înregistrînd informația, nu știe prea bine ce să facă cu ea. Autorul este atins de candoarea unui spirit lipsit de agresivitate, cumsecădenia
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
dacă nu vine din tine.“ Notele de lectură sunt partea vulnerabilă a volumului, întrucît au o intenție de referat facil, făcut cu pedanteria unui spirit care ține neapărat să-și facă lecțiile, de aici senzația că asiști la întocmirea unor conspecte meticuloase a căror corectitudine te agasează pînă la plictis. Dincolo de minuția pedagogică a fișelor de lectură, jurnalul place tocmai în părțile de mărturisire francă, cînd omul Dan Iacob îl dă deoparte pe lectorul omonim. Atunci slăbiciunea pe care o descrie
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
de presupus pedantism) va fi obligat să se apropie de patrimoniul filosofiei germane, ca să ia cu adevarat urma bătăilor de aripă metafizica din Luceafărul și tot restul. Arhiva manuscrisa, încredințată postum Bibliotecii Academiei, conține dovezi revelatoare; zeci de pagini de conspecte din Schopenhauer, din Kant, din Hegel, aproape cu un zel de ucenic - și, concomitent, fișe ale unor meditate lecturi moderne, Dilthey, Cassirer, Wölfflin, Simmel, prin care descoperă, cel dintîi la noi, noile orizonturi oferite de disciplină morfologiei culturii, gata să
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
pădure. "Privirea aruncată asupra orașului/ mai păstrează umbrela de ecouri, nod gordian/ pentru legenda ce mi se furișează ca un șarpe/ printre desinențele câmpului semantic, cine știe unde/ cât pielea lepădată mai strălucește-n asfalt/ pocnind ușor ca o filă de carte" (Conspect despre năluci). Ovidia Babu și salvarea prin religie Fervoarea religioasă a Ovidiei Babu este o treaptă recentă în evoluția poetei. De la volumul Un fel de patimi, apărut în 2007, la cel de față, Ovidia Babu a trecut un prag al
Din familia înalt-țintitorilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7497_a_8822]
-
România de azi”. Tinerii care răspund la întrebările Ralucăi Naclad au elanul vîrstei, dar și aroganța îngustă a ignoranților naivi. Unul dintre ei este Daniel Clinici, literat constănțean aflat la studii în Amsterdam, ale cărui păreri seamănă leit cu un conspect sîrguincios făcut din tomurile lui Foucault: aceleași clișee anti-elitiste inspirate de revolta împotriva interdicțiilor și de înverșunarea împotriva formelor de dominație culturală. Discursul lui Daniel Clinici sună astfel: să terminăm cu obsesia malignă a elitei intelectuale înțelese ca o pătură
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5264_a_6589]
-
vârstă.” Apreciem: n-a zis bătrâni. Suntem în scurtul anotimp dintre iarnă și vară. Mi-am reluat plimbările spre parcul Ioanid. Dinescu nu glumește. Credeam că gătește numai la televizor, dar l-am găsit în bucătărie, curgând apele pe el. Conspect. Cultura franceză: „Expresia înaintea Naturii. Suntem în fața unei culturi a formei care acoperă forțele elementare...” Cultura franceză a înăbușit „clocotul primar” al omului. Nimic shakespearian în ea. A cultivat numai imanența, dar a cultivat-o în adâncime. Nu are deschidere
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4233_a_5558]
-
-și organizeze ideile într-o ,metafizicărie" (cum o califică el însuși). Disprețuind romanul și, odată cu el, toată literatura și reprezentanții epicii universale, ,prozatorul" speră să construiască un ,super-roman". Crede totuși în ceva, într-un previzibil spirit suprarealist: ,adevăratul suport și conspect al lumii" ar fi ,poezia, Onyricul, pre-biblicul" (p. 370). Cocktail se conturează însă ca un interminabil și dizgrațios război al autorului cu sine însuși și cu lumea contemporană. Se distanțează de sine ca scriitor și ,Mare Autor". Nu suportă istoriile
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]
-
de legendă, neverificabilă. Nu-i ușor de explicat astăzi acest succes, dacă nu avem sub ochi întregul documentar al cazului. Reconstituirea nu-i ușoară. E de văzut în amănunt cum a comentat presa franceză romanul, pe ce a pus accentul. Conspectul succesului publicistic trebuie neapărat făcut. E de presupus că, într-o Europă încă bolnavă după război, au contat pledoaria pentru creștinism și opțiunea pentru respiritua-lizarea omului. Romanului i-a fost acordat Premiul Goncourt. I-a fost acordat, dar nu i-
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]