253 matches
-
artistică, atunci programele tradiționale de pregătire artistică pot fi îmbunătățite și aduse la nivelul exigenței actuale. 57 II.2 Etapele și desfășurarea experimentului Experimentul pedagogic s-a desfășurat pe parcursul a trei etape. 1. În prima etapă, s-a desfășurat experimentul constatativ - în perioada septembrie 2006 - mai 2007, care a vizat trei direcții: efectuarea anchetei cu antrenorii și coregrafii de la cluburile de gimnastică din toată țara; verificarea nivelului pregătirii artistice a 35 de gimnaste de 9 10 ani de la 6 cluburi de
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
de clasificare și de Codul de punctaj FRG. 3. Argumentarea experimentală a eficacității aplicării modelului de pregătire artistică în scopul determinării dezvoltării virtuozității și expresivității mișcărilor, elementelor și combinațiilor artistice cerute de Codul de punctaj FRG. 56 Rezultatele studiului experimental constatativ ne demonstrează durata mică alocată pregătirii artistice în cadrul antrenamentului sportiv al gimnastelor, folosirea insuficientă a unor mijloace specifice acestei componente, fără o sistematizare judicioasă.. Aceste aspecte ne permit formularea următoarelor ipoteze: 1. Dacă vom pune accent pe dezvoltarea expresivității mișcărilor
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
artistică, atunci programele tradiționale de pregătire artistică pot fi îmbunătățite și aduse la nivelul exigenței actuale. 57 II.2 Etapele și desfășurarea experimentului Experimentul pedagogic s-a desfășurat pe parcursul a trei etape. 1. În prima etapă, s-a desfășurat experimentul constatativ - în perioada septembrie 2006 - mai 2007, care a vizat trei direcții: efectuarea anchetei cu antrenorii și coregrafii de la cluburile de gimnastică din toată țara; verificarea nivelului pregătirii artistice a 35 de gimnaste de 9 10 ani de la 6 cluburi de
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
șale și își întinse brațele, ca să se dezmorțească puțin. După atâtea zile de stat aplecat peste registre, avea senzația că era pe punctul de a se anchiloza de-a binelea. În fața lui pe tejghea se vedeau înșiruite și deschise actele constatative, precum și procesul-verbal care urma să fie semnat. Ghiță Marangoci, care asistase tot mai apatic la ultimele verificări de gestiune, mirosind a transpirație și a trăscău de prune, văzând că Stelian terminase cu lucrul, se săltă de pe scaun și sughiță din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
creier / și strugurii tăi îmi cătau setea. Femeia sa e arhetipală, poetul e un nou Pygmalion, creator al unei noi Galatei, care devine, pentru el axis mundi. Dar, dacă, în sfera socialului și în relația cu politicul, e mai mult constatativ, față în față cu actantele iubirii se recunoaște înfrânt: Îmbrățișarea ta îmi face întotdeauna țăndări / turnul în care încerc să mă retrag, fiindcă Pe trupul tău gol eu încurc întotdeauna / lumina dintâi cu întunericul din urmă, / Facerea cu Apocalipsa, astfel
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ce mă ncearcă-ntrebarea / de-a ști în care-i cetatea / și-n care corabia / vine încet și mă-nghite /atotputernică, Marea) și a faptului că Grifonul, grifonul e-n inima ta! Valentin Predescu: persona non grata (scriptorium index) O poezie constatativă, reflexivă, alimentată de continue dezamăgiri, scrisă într-un limbaj adesea ostentativ prin apelul frecvent la livresc, prin care se încearcă, voit sau nu, să se estompeze efectul minimalizării personalității poetului, întreprins de factori numeroși din afara eului, este cea care compune
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Atlantidă! - în adâncul sufletului, invocația către divin e doar confesivă, deloc revendicativă, nici măcar nu așteaptă leacul, pentru că eul e resemnat cu fragmentul de vreme consacrat, asumându-și-l, cu toate ale lui. În felul acesta, poemele sunt, mai ales, documente constatative, rod al contemplației viețuirii, în momente, de cele mai multe ori, deloc obișnuite care o compun, dar cu mirări-clișeu despre Cum / au trecut anii: căzând / ca pietrele în / fundul unei fântâni adânci... Procesul de creație, ca și pentru Meșterul Manole al lui
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ipotetică și, de asemenea, de antinomia inalienabilă, copleșitoare prin adevărul pe care-l conține, a sorții omului: o momâie de viață / lângă o turmă de patimi, prin care se justifică jertfa clipei. Semne abstracte sau fără consistență punctează amărăciunea calmă, constatativă a eului liric: fructă cu gură de vierme / mi-ai fost / în visul meu..., notează poetul, iar destinatarul cuvintelor este ambiguu, sporindu-și, în felul acesta, tristețea. Cioburile și vântul, hăurile și undeva un clopot sunt motive literare ale memoriei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
3. Eșantionul de lucru și etapele investigației Investigația, având drept subiecți un singur eșantion, format din cei 20 de elevi ai clasei a V-a de la școala „Aron-Vodă”, s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2009-2010, în trei etape: etapa constatativă - pretest; etapa experimental- ameliorativă test; etapa finală - posttest; Etapa constatativă - s-a desfășurat la debutul anului școlar, prin aplicarea probelor de evaluare a abilităților de comunicare ale elevilor. Proba nr. 1 - Comunicarea scrisă Scopul: Evaluarea capacității de a opera cu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
subiecți un singur eșantion, format din cei 20 de elevi ai clasei a V-a de la școala „Aron-Vodă”, s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2009-2010, în trei etape: etapa constatativă - pretest; etapa experimental- ameliorativă test; etapa finală - posttest; Etapa constatativă - s-a desfășurat la debutul anului școlar, prin aplicarea probelor de evaluare a abilităților de comunicare ale elevilor. Proba nr. 1 - Comunicarea scrisă Scopul: Evaluarea capacității de a opera cu noțiunile gramaticale formate și de integrare a cestora în activitatea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
randamentul elevilor. 2.3.3. Etapa finală, desfășurată în perioada 15 - 30 mai 2010, a avut drept scop evaluarea competenței de comunicare a elevilor după aplicarea măsurilor ameliorative din faza experimentală. Aplicarea unor probe de evaluare similare celor din etapa constatativă a permis analiza comparativă a rezultatelor. Proba nr. 3 - Comunicare scrisă Material: Test de evaluare (Anexa 9) Rezultatele pe itemi ale probelor scrise - prezentare comparativă: a) Nivelul lexico- semantic: Rezultatele obținute în etapa finală dovedesc faptul că elevii operează mult
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a valorifica în mod corect resursele acestui nivel al limbii în actul comunicării. c) Nivelul morfologic: Există un progres evident în efectuarea operației de recunoaștere la nivelul morfologic al limbii; 75% dintre elevi obțin punctaj maxim, față de 50%, din etapa constatativă. Rezultate mai bune se obțin în etapa finală și la operații mai complexe, de structurare și exprimare a sensului valorificând elementele acestui nivel; dacă la prima probă 50% dintre subiecți obțineau punctaj nesatisfăcător, la proba finală, doar 30% rezolvă nesatisfăcător
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
adecvate individual și le prezintă oral. Rezultate obținute la proba orală - prezentare comparativă Punctajul obținut la proba orală evidențiază o creștere a capacității de înțelegere a textului; la proba finală, 35% dintre subiecți obțin punctaj maxim, față de 25%, în etapa constatativă. Un progres evident realizează capacitatea de exprimare a unui punct de vedere personal; dacă la proba inițială 20% dintre subiecți obțineau rezultate nesatisfăcătoare, la posttest numărul acestora se reduce la 5%. Ca urmare a activității experimentale, competența de comunicare orală
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
controlul total. În ultimul său stadiu, controlul se extinde la toate activitățile care contribuie la asigurarea unui anumit grad de satisfacere a exigențelor consumatorilor (controlul proiectelor, documentelor, proceselor etc.). În această etapă s-a pus accent mai mult pe laturile constatative și corective și mai puțin pe conștientizarea și educarea lucrătorilor în spiritul inițierii acțiunilor preventive în realizarea calității. Asigurarea calității prin motivarea personalului. Această etapă corespunde anilor ‘60 și se caracterizează prin “redescoperirea omului”, punându-se accent pe motivarea lucrătorilor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
diagnostic formativ (care include și un diagnostic diferențial) și se întocmește un certificat de orientare școlară . Astfel, pe baza teoriilor psihologice operaționale, elaborate de Piaget și Vîgotski (zona proximei dezvoltări), activitatea de evaluare și diagnoză se transformă dintr-o activitate constatativă într-una investigativ ameliorativă de tip cercetare-acțiune. în acest mod, evaluarea și diagnoza copiilor cu cerințe speciale devin un proces complex, unitar, dinamic și de durată, care are drept finalitate facilitarea elaborării și aplicării demersului terapeutic compensator și recuperator, orientarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
școlară și profesională, evaluarea școlară oferind informații despre performanțele elevilor și despre direcția pe care aceștia o pot urma cu succes în concordanță cu propriile aptitudini. Demersul evaluativ în cazul copiilor cu cerințe speciale parcurge următoarele mari etape: evaluarea inițială, constatativă, ale cărei obiective sunt: identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea; stabilirea nivelului de performanțe sau a potențialului copilului; estimarea/prognoza dezvoltării ulterioare, bazată pe potențialul individual și integrat al copilului; stabilirea încadrării: pe grad sau nivel educațional etc.; stabilirea parametrilor programului de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
excitabilitatea generală. El subliniază însă, că rezistența față de stimulii perturbatori afectogeni este mult mai redusă decât față de stimulările senzoriale neutre. Analiza efectelor favorabile sau defavorabile ale stimulilor supraadăugați asupra capacității de concentrare a atenției nu se poate limita la aspectele constatative legate de rnodificările performanței ci necesită și referiri la o serie de date ale psihofiziologiei cade exemplu cele privitoare la interacțiunea analizatorilo sau la dominantă. 3.3. Calitățile atenției 1) Volumul atenției Cantitatea de obiecte sau fenomene ce pot fi
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
să depășească metodologia afectată încă de disputa cunoștințe-proceduri-capacități-competențe (ce știi, ce știi să faci, ce poți, cum îți poți mobiliza toate achizițiile ca să rezolvi o sarcină complexă), de disputa transmitere de cunoștințe și apelul la experiențe, acțiuni pentru competențe. Cercetări constatative făcute prin BIEF, pentru o analiză a realității punerii în aplicare a acestei noi paradigme (Roegiers, 2004 a), au evidențiat că sintagma "curriculum prin competențe" reflectă o gamă de realități diferite, după trecerea de la "Pedagogia prin obiective" (B.S. Bloom și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în formarea inițială și continuă, în dezvoltarea profesională. Astfel educatorul poate să devină și un cercetător operativ, dar independent de cel teoretician sau prin cooperare cu acesta, iar nu să rămână ca simplu aplicant, un culegător de date pentru cercetări constatative, ci și generator de analize critice, interpretări variate, explicații, reflecții argumentate, ipoteze, teorii, schimbări de modele. Cercetările în temă evidențiază aici rolul a cinci categorii de cunoștințe necesare formării educatorului practician: cunoștințe generale științifice (măsurare, explicare, cauzalitate, modelare), cunoștințe aplicate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
existențial amintește, În unele privințe, de stilul operelor literare. Astfel, la unii oameni acest stil este preponderent descriptiv, la unii interogativ, iar la alții dramatic sau exclamativ (descriptiv, În cazul celor care se mulțumesc doar cu simple observații sau enunțuri constatative; interogativ, caracteristic firilor meditative, cărora le place să sesizeze tot felul de aspecte interesante, fără a aștepta neapărat un răspuns; dramatic, propriu celor care obișnuiesc să acorde evenimentelor receptate sau trăite o importanță mai mare decât ar merita-o acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Cartea de nisip", 1973, N. Ioana rămâne, cum remarca Al. Piru, la o poezie "cu buzele închise". "Moartea lui Socrate" este un pretext pentru ca poetul să se autodefinească în raport cu el însuși și cu lumea. Expresia se desprinde dintr-o experiență constatativă poetul parcă ar fi participat la un lung ceremonial de stranie existență, fără să existe însă unitate de idei dispuse lucid în încărcătura poemului, fără, deci, să reușească să ne "comunice" transfigurat. Fapte și obiecte se înscriu într-o muzică
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
București, 1968. Întrucît sistemul de predare cu profesori la clasele I-IV implică mari fonduri financiare, el nu a putut fi aplicat. 6. G. VĂIDEANU, "Concepție și program pentru acțiunea de modernizare a educației intelectuale", în vol. Educația intelectuală. Studii constatative și prospective, coord. G. VĂIDEANU, E.D.P., București, 1971. 7. STANCIU STOIAN, Pedagogie și cibernetică, în "Revista de pedagogie", nr. 10/1963; STANCIU STOIAN, "Pedagogie și cibernetică", în Teorie și metodă în științe sociale, vol. I. Editura Politică, București, 1965; VASILE
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sportive au adăugat funcții suplimentare acestor dispozitive dar le-au și standardizat la celelalte tehnologii existente. Astfel, prin diferitele interfețe, datele stocate în timpul ședințelor de jogging pot fi rapid transferate pe computere, pentru prelucrări ulterioare și realizări de analize statistice constatative sau comparative. Jogging de la A la Z II 149 Colaborările dintre specialiștii în computere și fiziologii sportivi au dus la elaborarea măsurătoarelor de frecvență cardiacă construite din materiale compozite care să permită etanșarea senzorilor, a bateriilor sau protecția materialelor față de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
fereastra" este o aserțiune despre sentimentele DESTINATORULUI; totuși, în contexte particulare, ea poate executa și într-adevăr ea execută actul ilocutoriu de a face o cerere. Teoria actelor de vorbire se dezvoltă din distincția operată de J. L. Austin între CONSTATATIVE (enunțuri ca "Napoleon a cîștigat bătălia de la Austerlitz", sau "Pămîntul este plat", care descriu evenimente sau stări de lucruri în anumite universuri și, în consecință, sînt fie adevărate, fie false în acele universuri) și PERFORMATIVE (enunțuri ca "Promit să vin
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și soție" care sînt folosite mai curînd pentru a face decît a spune ceva, pentru a executa un act mai curînd decît pentru a spune că e vorba, sau nu e vorba de ceva). Totuși, așa cum își continuă Austin argumentarea, constatativele sînt ele înseși performative, întrucît a spune (a afirma, a aserta, a raporta) că este, sau nu este vorba de ceva, constituie un fel de a face ceva. Într-adevăr, orice enunț sau set de enunțuri poate fi văzut ca
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]