242 matches
-
scrutin. Regula guvernând demiterea sefului de stat rămâne aceea prezentă la momentul declanșării mecanismului de suspendare: între votul din parlament și votul popular nu se poate opera nici o disociere. În ecuația suspendării, cele două etape sunt imposibil de separat. Logica constituționalismului ar impune acceptarea aplicării doar pentru viitor a noii reguli juridice. Riscul retroactivității nu ar putea fi evitat, în cazul în care, la 19 mai, electoratul ar fi chemat să voteze în acord cu legea amendată. Operațiunea referendară, sugera Comisia
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
politică, psihologie și pedagogie. Preocuparea pentru problemele educației, disocierea clară între știință și credință, importanța ideii morale în parcursul structurării sociale, teoria modernă a pattern-ului cultural, apelul la doctrina statului „natural”, reproiectat pe un fundal de morală creștină și constituționalism (modelul acceptat de Europa ultimelor două secole), trimiterea la tema sa obsedantă: „ecuațiunea universală” și „echilibrul” - toate sunt elemente constitutive ale unui „autoportret” de gânditor „militant”, schițat într-o frazare ritmată, cu o plastică verbală inconfundabilă. Cred că pagini de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
politică, psihologie și pedagogie. Preocuparea pentru problemele educației, disocierea clară între știință și credință, importanța ideii morale în parcursul structurării sociale, teoria modernă a pattern-ului cultural, apelul la doctrina statului „natural”, reproiectat pe un fundal de morală creștină și constituționalism (modelul acceptat de Europa ultimelor două secole), trimiterea la tema sa obsedantă: „ecuațiunea universală” și „echilibrul” - toate sunt elemente constitutive ale unui „autoportret” de gânditor „militant”, schițat într-o frazare ritmată, cu o plastică verbală inconfundabilă. Cred că pagini de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
încheia acel compromis cu elementul istoric al țării, încît dezvoltarea pe care el o cauzează să fie istorică, sănătoasă. În faptă dezvoltarea noastră de vro câteva decenii încoace e mai mult decât ciudată. Regulamentul Organic, o lege impusă de la străini, constituționalismul modern, cu sistemul său de legi primit de bunăvoie de la un popor care istoricește e și mai străin de noi decât muscalii, au șters fără tranziție vechea stare de lucruri [de] pe fața pământului nostru, încît se pare că obiceiul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
unei uzurpări în care presimt ghilotina. Sunt, apoi, preoții și catolicii înverșunați, care se temeau de persecuții religioase sau se simt chemați de o misiune "apostolică", pentru restaurarea creștinismului romanocatolic persecutat și zdruncinat de revoluția franceză. De asemenea, reacționează împotriva constituționalismului acei puțini Portughezi conștienți, în care instinctul politic a rămas viu și care înțeleg că Regele renunțând la suveranitate, țara se va împărți în două partide, demoliberali și regaliști. În sfârșit, marea masă a poporului, legată încă de instituțiile tradiționale
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Victor Hugo. Teňfilo Braga era republican pentru că, în concepția lui, evoluția dinamică a societății portugheze era amenințată de existența unei "familii privilegiate": familia regală. "Filozofia pozitivă, scrie el în História das ideas republicanas em Portugal, ne învață să vedem că constituționalismul este o tranzacție provizorie între absolutism și revoluție și că această stare provizorie e exploatată de o familie mult timp după momentul istoric legitim". Așadar, această "familie privilegiată", care e o "insultă adusă demnității umane", deoarece "a împiedicat vreme de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
indiferență sau satisfacție bagatelizarea instituțiilor tradiționale, surparea lentă a prestigiului monarhiei, promovarea victorioasă a dezordinii. Erau două partide de guvernământ, amândouă de origine și formație liberală: regeneratorii și progresiștii. Anevoie se pot preciza deosebirile dintre ele. Ambele partide erau creația constituționalismului. Fuseseră, la vremea lor, "revoluționare" - luptaseră pentru monarhia constituțională, pentru drepturile poporului, pentru libertatea individului. Fiecare din ele purta încă, în propria sa tradiție, imboldul Revoluției Franceze. Dar acum deveniseră forme moarte, împietrite; nu mai corespundeau nici spiritualității contemporane - răscolite
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și Ion Manolescu), Ed. Polirom, Iași, 2004; Ex plorări în comunismul românesc (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici și Ion Manolescu), Ed. Polirom, Iași, vol. I - 2004, vol. II - 2005, vol. III - 2008; Libertate, lege și drept. O istorie a constituționalismului românesc, Ed. Polirom, Iași, 2005; În jurul constituției. Practică politică și arhitectură legală, Ed. Universității, București, 2006; Spiritul conservator. De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga, Ed. Curtea Veche, București, 2008; Despre sunete și memorie. Fragmente de istoria ideilor, Ed. Curtea Veche
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
liberale în sine are o atractivitate universală, "ci ideea puterii limitate care îi este consubstanțială, dar nu perfect sinonimă, democrației liberale" (Linklater 1993: 33-6; Rawls 1999). Noțiunea de putere limitată și respectul pentru statul de drept conținute în ideea de "constituționalism" poate fi unul dintre mijloacele rezolvării caracterului exclusivist al zonei liberale a păcii. Este un proiect mult mai puțin ambițios și poate mai sensibil în ceea ce privește diferențele culturale și politice între statele din sistemul internațional actual. El poate evita pericolul ca
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
41-2) împotriva liberalilor de inspirație kantiană, ei nu se lasă convinși de aceia care cred că membrii societății de state trebuie să aibă ideologii politice identice. Totuși, autori precum Wight au argumentat și că societățile cu un atașament puternic față de constituționalism și cu o istorie a rezistenței la absolutismul politic au jucat un rol vital în formarea societății europene de state și în dezvoltarea dreptului internațional (Linklater 1993). Merită să ne oprim puțin asupra acestei teme, în lumina discuțiilor neorealiste și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ale sistemului mondial precum și prin rețeaua din ce în ce mai vastă de instituții internaționale economice și politice care sunt responsabile de guvernarea globală (Gill 1993b; vezi și Cox 1983). Ideea de "neoliberalism disciplinar" duce mai departe această formă de investigație prin analizarea "noului constituționalism" în care instituțiile globale presează guvernele naționale să accepte dictatele concepțiilor neoliberale despre stat, societate și economie (Gill 1995). De maximă importanță sunt aici formele de guvernare globală exercitate prin "condiționalitate" politică și presiuni internaționale în vederea de-reglementării în diferitele
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
generale și chiar simpliste. Astfel, în anii 1980, studiul comparativ al guvernării s-a îndreptat parțial spre punctul inițial de interes al instituțiilor politice și al statului, însă într-o manieră mai sofisticată și mai realistă. Perioada turbulentă în care constituționalismul, analiza sistemelor și marile teorii developmentaliste au fost pe rând adoptate și contestate, a ajutat la adâncirea analizei; între timp a apărut o recunoaștere mai senină și mai matură a faptului că studiile trebuie să privească în continuare structurile guvernamentale
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dezvoltarea socio-economică / 337 Figura 20.1 Sfera de cuprindere a supravegherii administrației publice / 359 Figura 21.1 Stiluri naționale de politică publică / 371 Casete CASETA 1.1 Studiul comparativ al guvernării și apariția unor noi națiuni / 24 CASETA 1.2 Constituționalism, behaviorism și neo-instituționalism în studiul comparativ al guvernării / 25 CASETA 2.1 Diversele abordări ale studiului guvernării / 38 CASETA 3.1 Normele sistemelor politice trecut și prezent 49 CASETA 4.1 Ideea de progres social și politic / 64 CASETA 4
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
guvernare nu puteau fi îngrădite de prevederile constituțiilor; corpurile extraconstituționale, precum partidele politice, au început să joace un rol important în viața politică a multor națiuni din secolul al XIX-lea. În plus, fără a se răspândi pe întreg globul, constituționalismul a părut vreme îndelungată să se limiteze în primul rând la o "regiune atlantică" restrânsă. Chiar dacă a existat o expansiune a guvernării constituționale în timpul anilor 1980, există încă o mare îndoială asupra profunzimii cu care a fost înrădăcinat constituționalismul. Studiul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
globul, constituționalismul a părut vreme îndelungată să se limiteze în primul rând la o "regiune atlantică" restrânsă. Chiar dacă a existat o expansiune a guvernării constituționale în timpul anilor 1980, există încă o mare îndoială asupra profunzimii cu care a fost înrădăcinat constituționalismul. Studiul comparativ al guvernării ca studiu al sistemului politic Studiul comparativ al guvernării nu se mai poate limita așadar la studiul configurațiilor constituționale. Într-adevăr, căutarea unei structuri mai largi începuse chiar dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial o
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
multe din elementele acestor sisteme sunt aceleași, dar nu toate; unele există numai în anumite sisteme politice. În al doilea rând, modul în care se combină sau se întrepătrund aceste elemente variază de la un sistem la altul. CASETA 1.2 Constituționalism, behaviorism și neo-instituționalism în studiul comparativ al guvernării Principala preocupare a studiului comparativ al guvernării s-a modificat semnificativ în decursul secolului XX. Se pot distinge trei faze: * faza constituționalistă, până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Constituțiile fuseseră
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tipurilor de guvernământ; în al doilea rând, să confere un etalon de evaluare a caracteristicilor detaliate ale acestor guvernări. Ambele condiții sunt la fel de importante. O structură comparativă nu poate fi satisfăcătoare dacă nu se aplică tuturor guvernărilor. Așa cum am văzut, constituționalismul se folosea în trecut ca structură pentru analizele comparative, și anume pentru cele exacte. Binecunoscuta distincție între sistemele prezidențiale și cele parlamentare este în continuare folosită deoarece, în cazul unor tipuri de guvernământ, ajută în a evidenția puternic contrastul dintre
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
exacte. Binecunoscuta distincție între sistemele prezidențiale și cele parlamentare este în continuare folosită deoarece, în cazul unor tipuri de guvernământ, ajută în a evidenția puternic contrastul dintre puterile executivului național și cele ale camerei alese, adunarea legislativă sau parlamentul. Însă constituționalismul nu poate furniza o structură generală pentru studiul comparativ al guvernării pentru că este clar că nu poate ajuta la descrierea regimurilor care nu se bazează pe principii constituționale. Pe de altă parte, conceptul de sistem politic este cu adevărat universal
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
trebuie să fie și suficient de detaliată încât să putem distinge clar între diversele guvernări existente. În această privință, conceptul de sistem politic nu a avut același succes; de fapt a avut chiar mai puțin succes decât însăși ideea de constituționalism. Eforturile întreprinse în vederea perfecționării și dezvoltării diverselor aspecte ale structurii au fost supuse criticii. În prezent putem enumera componentele sau elementele sistemelor politice, dar natura specifică a legăturilor dintre aceste componente nu este câtuși de puțin clară. Prin urmare acest
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
bunurile și serviciile trebuie distribuite, puncte de vedere spirituale sau morale trebuie adoptate), nu pentru că unele valori trebuie alocate în defavoarea altora. De aici reiese că sistemul politic este cu adevărat general și se poate aplica oricărei guvernări din orice societate; constituționalismul, pe de altă parte, a avut o sferă de cuprindere mai redusă, deoarece valorile de care se preocupa tindeau să fie liberale. Se poate pune accent pe diversele valori din diverse societăți, însă întrebuințarea corectă a conceptului de sistem politic
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
operează aceste structuri. De ce sistemul politic și nu statul? Înainte de a analiza aceste faze trebuie să examinăm o întrebare preliminară: are vreun rost introducerea unui nou concept atunci când altul a fost întrebuințat de generații întregi, și anume acela de stat? Constituționalismul poate fi privit ca un element care pune la dispoziție o structură oarecum restrânsă, deoarece se aplică numai țărilor liberale, dar conceptul de stat pare mai cuprinzător deoarece a fost aplicat în trecut unei game variate de entități. Într-adevăr
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de entități. Într-adevăr, după ce a pierdut din strălucire între anii '50 și '60, conceptul de stat a ajuns din nou în grațiile politologilor în anii '70 și '80. Conceptul de stat are o aplicabilitate mai largă decât cel de constituționalism. Este totuși mai puțin adecvat decât conceptul de sistem politic ca bază a studiului comparativ al guvernării, din două motive principale. Mai întâi, conceptul de stat nu este cu adevărat universal. Poate fi folosit numai în privința acelor entități politice care
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu adevărat un cadru general; el este furnizat de conceptul de sistem politic, definit ca mecanismul prin care sunt alocate valorile în societate într-o manieră autoritară. Conceptul de sistem politic este cu adevărat general și neutru, spre deosebire de conceptul de constituționalism (care este puternic ideologic) și acela de stat (care este legalist și prin urmare normativ). Apoi, elementele cheie din cadrul sistemului politic sunt structurile, instituțiile, grupurile sau organizațiile. Ele modelează comportamentul agenților care operează în aceste structuri, facilitând în general procesul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care nu prea au a face cu organizarea de ansamblu a statului și care sunt inserate doar pentru că majoritatea documentelor constituționale sunt relativ dificil de modificat. Tipuri de principii constituționale Principiile constituționale variază considerabil. Așa cum s-a arătat mai devreme, "constituționalismul" se referă la o formă de guvernare bazată pe restricții. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și de-a lungul secolului al XIX-lea, constituțiile au fost privite ca principalele mijloace de combatere a tiraniei și de garantare a libertății
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
and the Separation of Powers (1967). Pentru o prezentare a constituțiilor, vezi S.E. Finer, Five Constitutions (1979), care descrie și analizează constituțiile Statelor Unite, Franței, Germaniei și Uniunii Sovietice, precum și documentele britanice care pot fi numite "constituționale". Pentru o prezentare a constituționalismului și a gamei de constituții în lumea contemporană, vezi Constitutions in Democratic Politics, ed. V. Bogdanor (1988). Asupra problemei înțelesului cuvântului "constituție", vezi G. Sartori, "Constitutionalism: A Preliminary Discussion", în American Political Science Review (1962: 853-64). O expresie a perspectivei
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]