242 matches
-
regi și comandanți supremi fără ca societatea să producă alți poli de putere specifici unei societăți predispuse la poliarhie. Democrația pe care am preluat-o din Occident nu a reușit să elimine preferința pentru un singur conducător, dar ne-a adus constituționalismul care ne poate ajuta să păstrăm conducătorul limitându-i tentația de a deveni tiran sau sultan. A invoca drept model țările cu regim parlamentar sau "trendul european" ca argumente pentru introducerea unui astfel de regim la noi mi se pare
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
politică este garanția ce îl protejează pe parlamentar în cazul unor acțiuni ostile provocate de opiniile și faptele sale. Este limpede că o asemenea reglementare nu poate fi supusă niciunei limitări. Extinderea ei este precizată de Constituție, ca și de constituționalismul comparat ea acoperă toate acele situații în care exprimarea este legată de exercitarea mandatului conferit de alegători. Din acest punct de vedere, actuala formă a articolului constituțional trebuie păstrată ca atare. 2. Dimensiunea procesual-penală Cele mai semnificative dezbateri pe marginea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în considerare a fundamentului filosofico-politic pe care-l implică problema drepturilor și, pe de altă parte, necesitatea unei clarificări prin diferențierea între tipurile de drepturi. Practic, analiza "cartei drepturilor" pe care o include legea noastră fundamentală dă seama despre orientarea constituționalismului românesc postcomunist, inițiat într-o epocă a confuziei nu doar politice, ci și sociale, așa cum a fost cea de după 1989. Tot așa cum, ieșită din comunism, România nu a putut asuma, la nivelul discursului promovat de noii lideri politici, elementele modernității
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
consolidarea democratică rămâne, în continuare, un obiectiv de atins. Un pas înspre atingerea acestui obiectiv îmi pare a fi și luarea în serios a problemei drepturilor, prin tratarea constituțională riguroasă a acestora. De înțeles, poate, pentru perioada de început a constituționalismului postcomunist, confuzia existentă în "carta drepturilor" din legea noastră fundamentală nu mai are astăzi nicio justificare. Dumnezeu, Constituția și imperativul neutralității. O analiză critică a ideii de revizuire a Constituției în sens creștin Eugen HUZUM Introducere Unul dintre cele mai
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Vizualizată în optica democratizării, funcționarea acestui tip de regim politic ar putea fi alterată așadar, la nivelul legitimității, în condițiile în care încrederea în partide și în parlament staționează în subsolul capitalului pe care îl dețin instituțiile statului. Rezultat al constituționalismului american, după cum specifică Sartori, prezidențialismul constituie, din unghiul funcționalității sale, mai curând o excepție democratică (americană, după cum lesne se poate înțelege!) decât o bază instituțională a democrațiilor. Din nou dat fiind contextul, opțiunea pentru un regim politic de factură prezidențială
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Press, Cambridge, 2001. Stanomir, Ioan, De la pravilă la Constituție, Editura Nemira, București, 2002. Stanomir, Ioan, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, C.H. Beck, București, 2008. Stanomir, Ioan, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, 2007. Stanomir, Ioan, Nașterea Constituției. Limbaj și drept în Principate până la 1866, Editura Nemira, București, 2004. Șaguna, Andreea, Vasile Blaga: PDL nu negociază caracterul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
9, 13-15, 17-18, 21-25, 27, 30-31, 33-36, 40, 55-62, 66-67, 71-72, 82, 84, 86, 89-91, 104, 109, 117, 123, 126, 136, 151, 179, 182-183, 193, 197, 206-207, 213-215, 225, 233, 239, 245, 247-250, 252, 264, 268, 275-277, 281-282, 285, 290 constituționalism / 51, 54, 58, 61, 103-104 constrângere / 42, 99, 201, 255, 257, 265 control / 13, 18, 90, 97-98, 106, 139, 193, 206, 269 convenție / 14, 47-48, 227 creștin / 12, 15, 25, 167, 251, creștinism / 254 critic / 27, 41, 62, 265, cultură
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2002). A fost Profesor asociat și Cercetător asociat la mai multe instituții de prestigiu din țară și din străinătate. Printre lucrările publicate: (împreună cu Laurențiu Vlad și Ioan Stanomir) De la "pravilă" la "constituție". O istorie a începuturilor constituționalismului românesc (2002); Responsabilitatea ministerială. Studiu de drept public comparat (2003); (împreună cu Ioan Stanomir), Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România (2008); (împreună cu Ioan Stanomir), Religie, politică & statul de drept. Secvențele unei acomodări (2013). Codrin CODREA absolvent al Facultății
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
un profil intelectual (2004); O lume dispărută. Patru istorii personale, urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, 2004); Explorări în comunismul românesc, vol. I, II și III (coautor, 2004, 2005, 2008); Libertate, lege și drept. O istorie a constituționalismului românesc (2005); În jurul Constituției. Practică politică și arhitectură legală (2006); Spiritul conservator. De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008); Despre sunete și memorie (2009). Daniel ȘANDRU este Conferențiar universitar doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
au votat. 21 Nu dispunem încă de Raportul Final al Forumului Constituțional pînă la momentul încheierii redactării acestui capitol. 1 David P. Currie, Constituția statelor unite ale Americii: comentarii, Editura "Nord-Est" S.R.L., Iași, 1992, pp. 89-108. 2 Despre originile, evoluția constituționalismului american și adoptarea constituției, v. Max M. Edling, A Revolution in Favor of Government: Origins of the U.S. Constitution and the Making of the American State, Oxford University Press, 2003. 3 Despre delegații participanți la Convenția de la Philadelphia Joseph C.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
III, nr. 3/2003, pp. 617-620. 37 "Decizia nr. 98/2008", în Monitorul Oficial al României, nr. 140/22.02.2008. 38 Giovanni Sartori, Despre sistemul constituțional românesc, ed. cit. 39 Vezi și Raluca Mariana Negulescu, op. cit. 40 Ioan Stanomir, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, 2007, pp. 123 și urm. 41 Ioan Stanomir, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
generale și chiar simpliste. Astfel, în anii 1980, studiul comparativ al guvernării s-a îndreptat parțial spre punctul inițial de interes al instituțiilor politice și al statului, însă într-o manieră mai sofisticată și mai realistă. Perioada turbulentă în care constituționalismul, analiza sistemelor și marile teorii developmentaliste au fost pe rând adoptate și contestate, a ajutat la adâncirea analizei; între timp a apărut o recunoaștere mai senină și mai matură a faptului că studiile trebuie să privească în continuare structurile guvernamentale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dezvoltarea socio-economică / 337 Figura 20.1 Sfera de cuprindere a supravegherii administrației publice / 359 Figura 21.1 Stiluri naționale de politică publică / 371 Casete CASETA 1.1 Studiul comparativ al guvernării și apariția unor noi națiuni / 24 CASETA 1.2 Constituționalism, behaviorism și neo-instituționalism în studiul comparativ al guvernării / 25 CASETA 2.1 Diversele abordări ale studiului guvernării / 38 CASETA 3.1 Normele sistemelor politice trecut și prezent 49 CASETA 4.1 Ideea de progres social și politic / 64 CASETA 4
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
guvernare nu puteau fi îngrădite de prevederile constituțiilor; corpurile extraconstituționale, precum partidele politice, au început să joace un rol important în viața politică a multor națiuni din secolul al XIX-lea. În plus, fără a se răspândi pe întreg globul, constituționalismul a părut vreme îndelungată să se limiteze în primul rând la o "regiune atlantică" restrânsă. Chiar dacă a existat o expansiune a guvernării constituționale în timpul anilor 1980, există încă o mare îndoială asupra profunzimii cu care a fost înrădăcinat constituționalismul. Studiul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
globul, constituționalismul a părut vreme îndelungată să se limiteze în primul rând la o "regiune atlantică" restrânsă. Chiar dacă a existat o expansiune a guvernării constituționale în timpul anilor 1980, există încă o mare îndoială asupra profunzimii cu care a fost înrădăcinat constituționalismul. Studiul comparativ al guvernării ca studiu al sistemului politic Studiul comparativ al guvernării nu se mai poate limita așadar la studiul configurațiilor constituționale. Într-adevăr, căutarea unei structuri mai largi începuse chiar dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial o
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
multe din elementele acestor sisteme sunt aceleași, dar nu toate; unele există numai în anumite sisteme politice. În al doilea rând, modul în care se combină sau se întrepătrund aceste elemente variază de la un sistem la altul. CASETA 1.2 Constituționalism, behaviorism și neo-instituționalism în studiul comparativ al guvernării Principala preocupare a studiului comparativ al guvernării s-a modificat semnificativ în decursul secolului XX. Se pot distinge trei faze: * faza constituționalistă, până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Constituțiile fuseseră
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tipurilor de guvernământ; în al doilea rând, să confere un etalon de evaluare a caracteristicilor detaliate ale acestor guvernări. Ambele condiții sunt la fel de importante. O structură comparativă nu poate fi satisfăcătoare dacă nu se aplică tuturor guvernărilor. Așa cum am văzut, constituționalismul se folosea în trecut ca structură pentru analizele comparative, și anume pentru cele exacte. Binecunoscuta distincție între sistemele prezidențiale și cele parlamentare este în continuare folosită deoarece, în cazul unor tipuri de guvernământ, ajută în a evidenția puternic contrastul dintre
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
exacte. Binecunoscuta distincție între sistemele prezidențiale și cele parlamentare este în continuare folosită deoarece, în cazul unor tipuri de guvernământ, ajută în a evidenția puternic contrastul dintre puterile executivului național și cele ale camerei alese, adunarea legislativă sau parlamentul. Însă constituționalismul nu poate furniza o structură generală pentru studiul comparativ al guvernării pentru că este clar că nu poate ajuta la descrierea regimurilor care nu se bazează pe principii constituționale. Pe de altă parte, conceptul de sistem politic este cu adevărat universal
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
trebuie să fie și suficient de detaliată încât să putem distinge clar între diversele guvernări existente. În această privință, conceptul de sistem politic nu a avut același succes; de fapt a avut chiar mai puțin succes decât însăși ideea de constituționalism. Eforturile întreprinse în vederea perfecționării și dezvoltării diverselor aspecte ale structurii au fost supuse criticii. În prezent putem enumera componentele sau elementele sistemelor politice, dar natura specifică a legăturilor dintre aceste componente nu este câtuși de puțin clară. Prin urmare acest
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
bunurile și serviciile trebuie distribuite, puncte de vedere spirituale sau morale trebuie adoptate), nu pentru că unele valori trebuie alocate în defavoarea altora. De aici reiese că sistemul politic este cu adevărat general și se poate aplica oricărei guvernări din orice societate; constituționalismul, pe de altă parte, a avut o sferă de cuprindere mai redusă, deoarece valorile de care se preocupa tindeau să fie liberale. Se poate pune accent pe diversele valori din diverse societăți, însă întrebuințarea corectă a conceptului de sistem politic
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
operează aceste structuri. De ce sistemul politic și nu statul? Înainte de a analiza aceste faze trebuie să examinăm o întrebare preliminară: are vreun rost introducerea unui nou concept atunci când altul a fost întrebuințat de generații întregi, și anume acela de stat? Constituționalismul poate fi privit ca un element care pune la dispoziție o structură oarecum restrânsă, deoarece se aplică numai țărilor liberale, dar conceptul de stat pare mai cuprinzător deoarece a fost aplicat în trecut unei game variate de entități. Într-adevăr
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de entități. Într-adevăr, după ce a pierdut din strălucire între anii '50 și '60, conceptul de stat a ajuns din nou în grațiile politologilor în anii '70 și '80. Conceptul de stat are o aplicabilitate mai largă decât cel de constituționalism. Este totuși mai puțin adecvat decât conceptul de sistem politic ca bază a studiului comparativ al guvernării, din două motive principale. Mai întâi, conceptul de stat nu este cu adevărat universal. Poate fi folosit numai în privința acelor entități politice care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu adevărat un cadru general; el este furnizat de conceptul de sistem politic, definit ca mecanismul prin care sunt alocate valorile în societate într-o manieră autoritară. Conceptul de sistem politic este cu adevărat general și neutru, spre deosebire de conceptul de constituționalism (care este puternic ideologic) și acela de stat (care este legalist și prin urmare normativ). Apoi, elementele cheie din cadrul sistemului politic sunt structurile, instituțiile, grupurile sau organizațiile. Ele modelează comportamentul agenților care operează în aceste structuri, facilitând în general procesul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care nu prea au a face cu organizarea de ansamblu a statului și care sunt inserate doar pentru că majoritatea documentelor constituționale sunt relativ dificil de modificat. Tipuri de principii constituționale Principiile constituționale variază considerabil. Așa cum s-a arătat mai devreme, "constituționalismul" se referă la o formă de guvernare bazată pe restricții. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și de-a lungul secolului al XIX-lea, constituțiile au fost privite ca principalele mijloace de combatere a tiraniei și de garantare a libertății
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
and the Separation of Powers (1967). Pentru o prezentare a constituțiilor, vezi S.E. Finer, Five Constitutions (1979), care descrie și analizează constituțiile Statelor Unite, Franței, Germaniei și Uniunii Sovietice, precum și documentele britanice care pot fi numite "constituționale". Pentru o prezentare a constituționalismului și a gamei de constituții în lumea contemporană, vezi Constitutions in Democratic Politics, ed. V. Bogdanor (1988). Asupra problemei înțelesului cuvântului "constituție", vezi G. Sartori, "Constitutionalism: A Preliminary Discussion", în American Political Science Review (1962: 853-64). O expresie a perspectivei
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]