15,474 matches
-
101/2016 într-o procedură de achiziție publică, iar, în virtutea rolului constituțional al instanțelor de judecată, revine acestora competența de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speței în funcție de probatoriul administrat. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) referitor la accesul liber la justiție. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare, formulate de aceeași autoare, într-un alt dosar, prin Decizia nr. 720 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 21 februarie 2020, excepția fiind respinsă ca neîntemeiată
DECIZIA nr. 155 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255868]
-
asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... 18. Guvernul, în Dosarul Curții nr. 432D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât nu respectă exigențele de motivare a acesteia, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale. În plus, jurisdicția constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 45 din 4 februarie 2020. ... 19. Guvernul, în Dosarul Curții nr. 525D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale deja pronunțată, de exemplu, Decizia nr. 403 din
DECIZIA nr. 72 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255867]
-
privind principiul securității și stabilității raporturilor juridice și principiul clarității și previzibilității actelor normative, precum și ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii. ... 24. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1041 din 1 noiembrie 2021, Curtea a constatat că prevederile criticate nu încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art. 15
DECIZIA nr. 72 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255867]
-
prevăzute de lege. ... 36. De asemenea, aspectele referitoare la punerea în aplicare a măsurilor reglementate prin Legea nr. 55/2020, prin acte infralegale, precum și cele referitoare la interpretarea și aplicarea legii, în vederea constatării și sancționării contravențiilor, excedează controlului de constituționalitate realizat de Curtea Constituțională, fiind de resortul autorităților publice responsabile, iar, în caz de litigiu, al instanțelor judecătorești. ... 37. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art.
DECIZIA nr. 40 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255852]
-
din 17 iunie 2017. Ținând însă cont de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și de dispozițiile aplicabile cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
care să determine situații de incoerență și instabilitate legislativă, ci, mai degrabă, între cele două reglementări există un raport de la diferență specifică la gen proxim. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a afirmat constant că, în exercitarea controlului de constituționalitate, are competența de a se pronunța asupra constituționalității legilor și ordonanțelor criticate prin raportare la dispozițiile sau principiile consacrate de Legea fundamentală, iar nu de a corobora sau corela diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Curtea a
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
legislativă, ci, mai degrabă, între cele două reglementări există un raport de la diferență specifică la gen proxim. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a afirmat constant că, în exercitarea controlului de constituționalitate, are competența de a se pronunța asupra constituționalității legilor și ordonanțelor criticate prin raportare la dispozițiile sau principiile consacrate de Legea fundamentală, iar nu de a corobora sau corela diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Curtea a mai constatat că examinarea constituționalității unui text de
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
se pronunța asupra constituționalității legilor și ordonanțelor criticate prin raportare la dispozițiile sau principiile consacrate de Legea fundamentală, iar nu de a corobora sau corela diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Curtea a mai constatat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel sar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă, deci, că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci o simplă contrarietate între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare (a
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
sar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă, deci, că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci o simplă contrarietate între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare (a se vedea Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
De asemenea, conținutul drepturilor și libertăților fundamentale astfel stabilit determină însuși nivelul de protecție pe care Constituția îl garantează acestora. ... 51. Astfel, în cazul de față, rațiunea pe care actul normativ se întemeiază face ca reglementarea legală dedusă controlului de constituționalitate să ofere cadrul juridic necesar protejării intereselor naționale în activitatea economică și financiară, în concordanță cu exigența prevăzută de art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție [a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 272 din 23 mai 2013, publicată
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
neechivocă prin ea însăși (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 668 din 18 mai 2011). În cauza de față, norma de drept europeană invocată respectă aceste exigențe pentru a putea fi considerată normă de drept interpusă în controlul de constituționalitate a prevederilor criticate prin prezenta excepție. ... 23. În sfârșit, se mai arată că prevederile criticate au fost adoptate într-un moment în care în România nu exista economie de piață, serviciile de transport, deopotrivă feroviar și rutier, fiind furnizate de
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011). În cauza de față, norma de drept europeană invocată respectă aceste exigențe pentru a putea fi considerată normă de drept interpusă în controlul de constituționalitate a prevederilor criticate prin prezenta excepție. ... 41. Cu referire la această critică prin care se invocă relația dintre dreptul Uniunii Europene și dreptul intern, trebuie reiterată jurisprudența relevantă a Curții Constituționale. Astfel, în Decizia nr. 811 din 9 decembrie 2021
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
față de cealaltă, chestiune ale cărei constatare și aplicare intră în competența instanțelor judecătorești. Mai mult, Curtea a reținut că, în cazul în care s-ar accepta punctul de vedere contrar, în sensul că instanța constituțională se poate pronunța asupra constituționalității unui text de lege prin raportare la prevederile unui act european, s-ar încălca în mod evident competențele Curții de Justiție a Uniunii Europene, din moment ce interpretarea tratatelor de bază este de competența acesteia din urmă (art. 267 din
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
374 alin. (4) din Codul de procedură penală își au corespondentul în reglementarea anterioară în prevederile art. 320^1 alin. 7 fraza a doua din Codul de procedură penală din 1968, acest din urmă text de lege fiind supus controlului de constituționalitate prin raportare la principiul egalității în fața legii - invocat și în prezenta cauză - și față de critici similare. ... 19. Astfel, prin Decizia nr. 975 din 22 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 8
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
fiind precedată - din perspectiva gradului de intensitate a măsurii de constrângere - de pedeapsa închisorii de până la 30 de ani. ... 20. La rândul lor, dispozițiile art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 20 din Constituție și ale art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - invocate și în prezenta cauză - și față de critici similare. ... 21
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție - invocate și în prezenta cauză - și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 414 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
prin bugetul Ministerului Justiției. Față de această împrejurare, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra prevederilor art. 42 alin. (1) teza întâi și teza finală și ale art. 43 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 85/2014 în forma indicată de autorul excepției de neconstituționalitate, care au următorul cuprins: – Art. 42 alin. (1) teza
DECIZIA nr. 273 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258596]
-
menționat art. 6 paragraful 1 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, în raport cu prevederi constituționale și critici de neconstituționalitate similare cu cele formulate în prezenta cauză, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 42 din 27 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din
DECIZIA nr. 273 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258596]
-
privind relevanța unei excepții de neconstituționalitate, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituție, privind excepția de neconstituționalitate ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituționalitate a posteriori, concret și incident, ce presupune existența unui litigiu pendinte, în cadrul căruia să se invoce neconstituționalitatea unor acte normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluționarea acestuia (a se vedea Decizia nr. 793 din 6 decembrie
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluționarea acestuia (a se vedea Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 2 aprilie 2019, paragraful 14). Acest control de constituționalitate este a posteriori pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. Este un control concret pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. Este un control concret pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția. În sfârșit, acesta este un control incident pentru că apare în cadrul unui litigiu pendinte pe rolul unei instanțe judecătorești, dar nu poate fi soluționat de aceasta
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
a cauzei în care este incidentă. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiționarea sesizării sale cu o excepție de neconstituționalitate de legătura dispoziției legale criticate cu soluționarea cauzelor reprezintă un aspect esențial al acestui tip de control de constituționalitate (a se vedea Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, paragraful 19). ... 15. Aplicând cele de mai sus la situația procesuală anterior expusă, Curtea va face trimitere la jurisprudența sa în care a reținut că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. ... 12. Astfel, prin Decizia nr. 516 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1110 din 22 noiembrie
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]