9,983 matches
-
astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 246/2005 , reia, în principiu, dispozițiile art. 6 alin. (5) și (6) din aceeași ordonanță, introduse prin Ordonanța Guvernului nr. 37/2003 , respinsă și abrogată, Curtea, conform jurisprudenței sale, urmează să examineze constituționalitatea dispozițiilor în vigoare. Dispozițiile art. 48 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, criticate, de asemenea, de către autorul excepției, au următorul cuprins: "Baroul este constituit din toți avocații dintr-un județ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174441_a_175770]
-
excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: I. Prevederile art. 48 alin. (1) teza întâi și ale art. 57 alin. (1) și (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat au mai format obiectul controlului de constituționalitate în cauze cu o motivare identică și prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și convenționale invocate și în prezentul dosar. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 321 din 14 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174441_a_175770]
-
privind prezumția de nevinovăție și art. 26 referitor la viața intimă, familială și privată, precum și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a examinat constituționalitatea dispozițiilor de lege atacate în raport cu critici similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 813 din 27 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007, Decizia nr. 1.128 din 27 noiembrie 2007
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237445_a_238774]
-
înregistra și prelucra date cu caracter personal, soluție legislativă care îl nemulțumește și pe care o dorește modificată. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". De menționat că persoana sancționată ca urmare a constatării unei contravenții prin mijloacele în discuție, dacă apreciază că procesul-verbal de stabilire și sancționare a contravenției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237445_a_238774]
-
de a formula plângere în fața instanței de judecată și de a obține anularea acestuia. Eventualele abuzuri la care autorul excepției face referire, respectiv folosirea nelegală a datelor obținute în temeiul textului de lege criticat, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte. În ceea ce privește celelalte temeiuri de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul criticii s-a limitat doar la invocarea acestora, fără a arăta în ce constă contradicția. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237445_a_238774]
-
sancționează exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu trimitere la dispozițiile legii penale. În legătură cu exceptia de neconstituționalitate privind dispozițiile din Codul de procedură penală criticate instanță arată că este, de asemenea, neîntemeiată, ținând seama și de faptul că asupra constituționalității acestora Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizii anterioare. În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului pentru a-și exprima punctele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134472_a_135801]
-
cu amendă contravențională de la 2.000 lei la 20.000 lei;". În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) - Egalitatea în drepturi. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în ceea ce privește constituționalitatea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 , în ansamblu, Curtea, prin Decizia nr. 277 din 1 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 5 septembrie 2003, a stabilit, în esență, că "Drepturile cetățenilor care au calitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238455_a_239784]
-
alin. (2) referitoare la faptul că justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2007 s-a pronunțat în repetate rânduri, exemplu fiind Decizia nr. 1.001 din 7 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008, sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230629_a_231958]
-
verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, a declarațiilor părților, precum și a celorlalte probe administrate, instanța constatând că cererea este întemeiată. În ceea ce privește dispozițiile art.13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 , Curtea constată că s-a pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții. Astfel, prin Decizia nr. 270 din 24 iunie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 25 iulie 2003, sau prin Decizia nr. 582 din 14 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230629_a_231958]
-
alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală nu mai pot face obiectul unei excepții de neconstituționalitate, deoarece, în conformitate cu dispozițiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicata, " Nu pot face obiectul excepției prevederile legale a caror constituționalitate a fost stabilită potrivit art. 145 alin. (1) din Constituție sau prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". De aceea, dacă se ridică o astfel de excepție, aceasta urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134763_a_136092]
-
în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 12/2014 . 17. Instanța mai reține că, sub ambele aspecte, modalitatea de interpretare și aplicare efectivă a normelor legale de către Consiliul Concurenței este cenzurată de instanța de contencios administrativ, neținând de resortul controlului de constituționalitate efectuat de Curtea Constituțională, atât timp cât nu se relevă și o critică de neconstituționalitate a ordonanței sau a unor texte legale cuprinse în aceasta. Ordonanța se aplică în toate cazurile prevăzute de norma cu caracter general în mod nediscriminatoriu, iar actele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266333_a_267662]
-
garantează dreptul la apărare în tot cursul procesului, iar nu în cadrul unui control administrativ ( Decizia nr. 122 din 15 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 3 aprilie 2007). În consecință, Curtea a reținut constituționalitatea soluției legislative a atacării actului președintelui Consiliului Concurenței separat de decizia prin care se finaliza investigația. 36. Pe de altă parte, în ceea ce privește opțiunea legiuitorului de a reglementa atacarea odată cu fondul a unui act emis de președintele Consiliului Concurenței, prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266333_a_267662]
-
sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, sub aspectul admisibilității excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate continuă să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235370_a_236699]
-
alin. (11) și art. 24 din Constituție privind prezumția de nevinovăție, respectiv dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că art. 74 din Legea nr. 275/2006 a mai fost supus controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 23 alin. (11) și art. 24 din Constituție, invocate și în prezenta cauză. Astfel, de exemplu, prin deciziile nr. 462 din 15 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208780_a_210109]
-
astfel de argumente de fapt, precum și aprecierile personale formulate din perspectiva unor omisiuni de reglementare legislativă, nu pot fi primite și analizate de Curtea Constituțională, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". În consecință, Curtea urmează a respinge excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă. 19. Distinct de acestea, Curtea constată că dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268986_a_270315]
-
va întâmpla nimic și va fi o mare fâsâiala, dar și dacă se va întâmpla, acțiunea este perfect cretina. Avocatul Poporului a făcut o sesizare la CCR cu privire la o lege. Să ieși în stradă că CCR se va pronunța cu privire la constituționalitatea sau neconstituționalitatea unei lege... mi se pare o acțiune perfect cretina care caracterizează spațiul virtual din România", a spus Mircea Badea. Dacă CCR spune că legea este neconstituțională, ai fi preferat tu, de pe Facebook, să rămână în vigoare? În mod
PROTEST CIORBEA. Mircea Badea: Pentru așa ceva aș ieși în stradă! () [Corola-website/Journalistic/103546_a_104838]
-
penale a statului. Cu toate acestea, CCR reține că, deși, în principiu, Parlamentul se bucură de o competență exclusivă în reglementarea măsurilor ce țin de politica penală a statului, această competență nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Astfel, CCR constată că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. Pe
Abuzul în serviciu- Motivarea CCR by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101033_a_102325]
-
de intruziune în viața privată a persoanelor". Decizia este definitivă și general obligatorie și se va comunica Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat CCR, respectiv Tribunalului București - Secția I Penală. Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituționalitate prevede că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului". Ce prevede Codul de procedură penală
CCR desființează o tehnică de supraveghere: NECONSTITUȚIONALĂ by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101404_a_102696]
-
s-a realizat un progres. Curtea Constituțională nu a sesizat un conflict, așa cum am scris eu, dar, pe de altă parte, imediat după ce m-am adresat Curții Constituționale, s-a făcut acea modificare în regulament care a pus lucrurile în constituționalitate. Ceea ce este bine. Până la urmă, dorința mea nu este să avem un conflict sau să declarăm un conflict. Dorința mea este să rezolvăm problemele și această problemă a fost rezolvată. Problema de punere de acord cu Constituția. Întrebare: Domnule președinte
Ce a declarat Klaus Iohannis după consultările cu partidele și cum a răspuns întrebărilor venite de la jurnaliști () [Corola-website/Journalistic/103617_a_104909]
-
deveni discutabilă, iar anchetarea și judecarea faptelor de corupție s-ar transforma în acțiuni contestabile. Însăși Curtea Constituțională ar trebui să reflecteze serios ori de câte ori ar avea de soluționat o cauză în care implicat ar fi și Parlamentul, de vreme ce acesta evaluează constituționalitatea acțiunilor și deciziilor altor autorități publice", precizează sursa citată. Potrivit comunicatului, președintele Klaus Iohannis a luat act de Declarația politică adoptată de Parlament și va continua să-și exercite atribuțiile constituționale. "Constituția României a construit un sistem în cadrul căruia autonomia
Declarație politică Parlament. Iohannis: Mesaj îngrijorător by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102541_a_103833]
-
Codului penal prin ordonanțe de urgență, ultima luare de poziție în acest sens fiind legată de modificările aduse prin O.U.G. nr. 18/2016. Așa cum a rezultat și din celelalte intervenții ale mele pe această temă, dincolo de aspectele de constituționalitate, tehnică legislativă și ierarhie normativă, modificarea Codului penal prin procedura „legiuitorului delegat" poate duce la erori de politică penală ori de tehnică legislativă ce pot avea consecințe deosebit de grave în planul justiției penale. Ca atare, consultarea profesiilor, a specialiștilor și
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
o persoană (fizică sau juridică) ar putea reprezenta o pagubă nesemnificativă, pentru altă persoană ar putea reprezenta o pagubă fatală, distrugătoare. Altfel spus, stabilirea unui cuantum al pagubei, oricare ar fi acesta, ar genera inechitate și poate chiar probleme de constituționalitate... Ca și în cazul altor infracțiuni de pagubă, magistratul trebuie să fie cel care, cu înțelepciune, să aprecieze dacă fapta prezintă sau nu gravitatea necesară pentru aplicarea unei sancțiuni penale. În cazul înșelăciunii, și ea o infracțiune având ca rezultat
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
anterior, înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil, când noțiunea de raporturi comerciale avea un sens bine determinat (Incidența neconstituționalității parțiale a infracțiunii de conflict de interese în cazul situațiilor tranzitorii, pe www.juridice.ro). Pentru repararea viciului de constituționalitate stabilit de instanța de contencios constituțional, legiuitorul delegat ar fi trebuit să înlocuiască sintagma „raporturi comerciale" cu o sintagmă care să aibă un sens bine determinat în legislația civilă actuală sau, eventual, să renunțe pur și simplu la această sintagmă
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
a faptei, respectiv cea referitoare la persoana cu care funcționarul s-a aflat în raporturi de muncă sau de la care a beneficiat ori beneficiază de foloase. Cu privire la aceste ipoteze, Curtea Constituțională nu a identificat neclarități și, prin urmare, probleme de constituționalitate. Trebuie spus că prin dezincriminarea ipotezelor menționate o parte importantă a infracțiunii de conflict de interese este golită de conținut, deoarece, în practică, aceste modalități de comitere a faptei sunt frecvent întâlnite. În lipsa unei analize și a unei motivări serioase
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
în procedura de legiferare, respectiv cele ale art. 61 și ale art. 75 alin. (1) și alin. (5) coroborate cu cele ale art. 123 alin. (3) din Constituție; pe de altă parte, prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate încalcă și prevederile art. 1 alin. (5) și ale art. 123 alin. (5) din Constituție. 1. Legea privind completarea unor prevederi ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]