398 matches
-
străini mecanismului fiecărui serviciu din acel buget și nu au nici timpul material, lucrează pe apucate? Una din greșelile noastre a fost că am desființat Consiliul de Stat și sper că odată, când va fi să facem o modificare a Constituțiunii, vom căuta să reînființăm Consiliul de Stat. Iată dar d. Brătianu devenit reacționar, care zice ceea ce zicem noi de ani întregi, că prea ne-am întins; prea am copiat legi și instituții străine, ale căror cheltuieli nu stau în nici un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vedea cât e de elastică coarda concesiilor cătră străini când patrioții sânt la putere și ce moft e catonismul lor când sânt în opoziție! [ 5 septembrie 1880] ["NU NE ÎNDOIM... Nu ne îndoim că și articolii 82 și 83 din Constituțiune, cari regulează succesiunea la tronul României, vor forma obiectul unei tocmeli între guvern și nație, în care guvernul va începe prin a nu concede nației nici un fel de drept de-a se pronunța. Într-adevăr, art. 82 prescrie că puterile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ieri, 29 iuniu, s-a înfipt cuțitul până în mâner în pântecele României; corpul ei, palpitând încă, fu îmbrîncit la picioarele comitelui Andrassy. În ziua de 29 iuniu 1866, Camera a făcut cel mai mare act de autonomie, a dat țării Constituțiunea. În ziua de 29 iuniu 1875, Camera a votat actul prin care se dă d-lui Andrassy în posesiune comerțul țării, industria țării, Dunărea cu țărmurile ei, orașele și satele țării, vămile, și chiar dreptul țării de-a legifera. În
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin cari aș putea să stigmatizez așa cum ar trebui să fie stigmatizați acei oameni cari scriu și calomniază în contra tot ce avem noi mai sacru, în contra tronului României (aplauze). Sfârșesc prin a face această declarațiune: Cabinetul de față a calcat Constituțiunea, a desprețuit armata și a nesocotit tot ce românii au mai scump, tronul României, când a primit pe d. general Macedonski în activitate. Observăm în treacăt că termenii din scrisoarea generalului Macedonski nu se refereau la cine credea d. Candiano
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este esclusă, totuși e o împrejurare care dă loc la neliniște ca dinastia unui stat care abia a devenit independent să se-ntemeieze numai pe doi ochi. E adevărat că, în cazul unei definitive lipse de coborâtori ai principelui Carol, Constituțiunea română are în vedere pe frații săi și pe coborâtorii lor de sex bărbătesc. Principele are doi frați. Cel mai mare, Leopold (născ. 1835, căsătorit cu princesa Antonia de Portugalia), și cel mai mic, Friedrich (născ. 1843. căsătorit cu princesa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Consiliului Nostru de Miniștri și al Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiției Nr. 108.670/1940; Văzând și jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1.953/1940; Văzând avizul Consiliului Legislativ Nr. 283/1940; În temeiul art. 46 din Constituțiune; Am decretat și decretăm: DECRET-LEGE PRIVITOR LA STAREA JURIDICĂ A LOCUITORILOR EVREI DIN ROMÂNIA ART. 1. Situația juridică a evreilor este statornicită în condițiunile acestui Decret cu putere de lege. ART. 2. Sunt socotiți evrei în înțelesul acestui Decret cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
studieze caracteristica, fizionomia psihologică, originalitatea poporului românesc, pe acela-l consiliem cu tot dinadinsul ca să studieze comediele domnului Alesandri. [ 18/30 ianuarie 1870 ] {EminescuOpIX 88} SĂ FACEM UN CONGRES Dacă răsturnarea ministeriului Giskra-Hasner ar aduce cu sine căderea sistemei, a constituțiunei, a dualismului, ce rol vor juca românii la regenerarea bătrânei Austrie? Sta-vor ei cu mînele în sân, cum sunt obicinuiți a sta, intimida-se-vor de țipetele bufone ale maghiarilor sau nemților, ori vor merge cu fruntea deschisă, solidari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ținut sistema răsturnată și puterea și mândria purtătorilor ei. Îndată însă ce au ieșit din senatul imperial tirolezii și după ei polonii, slovenii și triestinii, în același moment a fost pre capăt și cu gloria de pân - acuma a oamenilor constituțiunei din decembre. Acuma e un timp de tranzițiune dintr-o stare nesuferită, nesuportabilă chiar, în niște referințe mai sănătoase și mai conforme naturei lucrurilor. Un ministeriu administrativ va forma deocamdată valul după, care se vor începe comunicațiunile cari să ne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acestei idee? - Căci, vă încredințez, dacă românii vor lăsa să li scape și această ocaziune, dacă vor lăsa ca ideea să se localizeze numai la popoarele cari o manifestă în gura mare, dacă românii nu vor ajuta să generalizeze căderea constituțiunei din decembre asupra imperiului întreg, atuncea lupta noastră va deveni din ce în ce mai grea, căci în urmă nu va mai fi nimeni în opozițiune afară de noi, pre când azi avem atâtea națiuni cari au interese comune nouă și se luptă alături cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noastre. Să ne grăbim dar de a ne declara solidari cu națiunile nemulțumite ale Austriei; să pășim la o activitate comună cu ele, căci mâni chiar va fi prea târziu, mâni chiar se vor bucura numai aceia de fructele răsturnărei constituțiunei cari vor fi ajutat a o răsturna, mâni nu va mai vrea nimene să primească mâna de înfrățire a unui popor fără energie, spre a căpăta în schimb o nouă piedecă în drum, pre unguri. Ungurii chiar tind într' acolo
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Adecă, cu astuția ce li e proprie, vor a localiza reforma Austriei și uită intenționat că este și o Transilvanie care cere aceeași autonomie pre care o cere Boemia ori Galiția. Opiniunea publică a Austriei s-a pronunțat pentru căderea constituțiunei, pentru răsturnarea complectă a dualismului, care nu are nici o rațiune de a fi. Dacă suveranul s-ar învoi să-și cercuie fruntea cu coroana Boemiei, el ar trebui prin consecință să reprimească autonomia marelui principat al Transilvaniei. Afară de ceea ce crează
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
omenirei? Istoria civilizațiunei a înregistrat numai o nulă. {EminescuOpIX 94} Legislațiune? Drepturi și legi sunt într-o eternă contrazicere. E o compilațiune răutăcioasă și nerumegată a principielor celor mai contradictorie, principie care se esclud unul pre altul. Alături cu o constituțiune nedreaptă și parțială, liberală însă pentru unguri, găsești legi din evul mediu mai barbare decât barbaria. Arte și literatură? O traducțiune rea din limba germană, și știe toată lumea cât de rea poate să fie o traducțiune. Industria? Germană. Comerțul? În
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lor din aceste beneficii întocmai ca și cei din Sîrbia. România mai ales va da loc la o discuțiune cu totul specială în sânul conferinței. Se pare că evreii din România sunt privați de drepturile civile și politice, cu toate că termenii constituțiunii nu prescriu nimic de felul acesta în privința lor, conferința își propune dar de a face astfel încît să nu se introducă în constituțiune clauze care ar putea să legalizeze situațiunea actuală a evreilor din România. Jewish Chronicle propune ca primele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sânul conferinței. Se pare că evreii din România sunt privați de drepturile civile și politice, cu toate că termenii constituțiunii nu prescriu nimic de felul acesta în privința lor, conferința își propune dar de a face astfel încît să nu se introducă în constituțiune clauze care ar putea să legalizeze situațiunea actuală a evreilor din România. Jewish Chronicle propune ca primele ședințe ale acestui congres să se ție cu ușile închise. Un autor francez al cărui nume nu-l mai ținem minte au arătat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sultanului. Complotul urzit de el avea de scop răsturnarea sultanului Abdul-Hamid și înlocuirea sa cu fratele ex - sultanului Murad V. Lui Midhat Pașa i se va lăsa libertatea d' a debarca la Brindisi. Un hat imperial confirmă din nou aplicarea constituțiunei. Ali Pașa e numit guvernator al Adrianopolei. [28 ianuarie 1877] CONCERT ["ASTĂZI ÎN 30 IANUARIE... Astăzi în 30 ianuarie va avea loc în sala Conservatorului concertul dat de violonistul Th. Micheru (artist romîn), cu concursul binevoitor al D-lui G.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Brătianu în străinătate; publicarea actelor relative la convențiunile comerciale încheiate cu Franța, Anglia și Italia; în fine, interpelatorul mai cerea lămuriri guvernului în privirea memorandului din vara trecută a d-lui Cogălniceanu și în privința protestului adresat Porții cu ocaziunea promulgărei constituțiunei otomane, deci ea se compunea din patru părți distincte. D. Apostoleanu dezvolta mai pe larg cestiunile ce adresa și rugă să i se dea răspunsul pe care lumea îl adastă cu nerăbdare. D. ministru obiectă că ar fi bine ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mari ale Europei în privința tractatelor de comerciu și că ele erau bine dispuse a imita exemplul Austro-Ungariei și al Rusiei. În espunerea sa, d. ministru atinse întrucîtva și celelalte cestiuni și anume: 1) că, la protestul contra unor articole din constituțiunea otomană, Poarta a răspuns în mod vag, încît guvernul s-a crezut nesatisfăcut cu acel răspuns; 2) că puterile cele mari n-au convenit încă asupra garanției și neutralității teritorului țării; 3) că Franția nu se arata dispusă să tracteze
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de altă parte, fiind foarte complicată, această „organizațiune este foarte costisitoare”. E nevoie de un „program complet de organizare în noul stadiu în care intră România”. Un program sistematic, construit din „câteva idei fundamentale” sănătoase, luând ca punct de plecare „Constituțiunea noastră” și principiul „egalității tuturor înaintea legii, democrația în sensul cel adevărat al cuvântului”. Pentru a nu transforma școala într-o fabrică „care a creat și creează pe fiecare zi un fel de proletariat al condeiului, o adevărată plagă socială
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
recepte (art. 1) și se confirmau privilegiile și donațiile făcute anterior de regii Ungariei și de principii Transilvaniei (art. 2)766. Vechile legi ale țării rămâneau în vigoare: "Aprobatele și Compilatele, ca legi ale acestei patrii, decretele, Tripartitul lui Verböczi (...) constituțiunile, dreptul municipal al națiunii săsești, declarăm în adevăr că au să rămână neschimbate în vigoare" (art. 3)767. În dregătorii urmau să fie numiți numai "transilvăneni de baștină" (art. 5)768, guvernatorul să fie ales din rândul nobililor sau magnaților
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
face studii juridice la Paris, unde obține și doctoratul. Întors în țară, participă la conspirația îndreptată împotriva lui Al. I. Cuza, după detronarea acestuia fiind numit prefect al județului Iași. În 1866 a redactat, împreună cu C. Negruzzi și alții, jurnalul „Constituțiunea”. Prieten cu Titu Maiorescu, P. P. Carp, Iacob Negruzzi și Th. Rosetti, P. este, alături de aceștia, unul dintre întemeietorii societății Junimea, ale cărei ședințe, găzduite vreme îndelungată în propria-i casă, le înviora cu glumele sale malițioase. Până în anul 1871
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
se suie un Domn, ieșit dintr-o neînsemnată mlădiță boierească, Ioniță Sandu Sturza - democrat, mai mult din sentiment decât din convingere. Venit la cârmă un an după mișcarea socială a lui Tudor Vladimirescu în Muntenia, se gândește să dea o constituțiune țării sale, să mai apere și libertățile celor obijduiți. Și astăzi (1908) se mai află între manuscriptele de la Academia Română acest proiect al primei constituțiuni românești. Domnitorul este secondat de un grup de boieri cu idei liberale - se formează un partid
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un an după mișcarea socială a lui Tudor Vladimirescu în Muntenia, se gândește să dea o constituțiune țării sale, să mai apere și libertățile celor obijduiți. Și astăzi (1908) se mai află între manuscriptele de la Academia Română acest proiect al primei constituțiuni românești. Domnitorul este secondat de un grup de boieri cu idei liberale - se formează un partid politic. Reacțiunea, însă, reprezentată prin alt grup - de boieri care se refugiaseră peste hotar, nemulțumită de liberalismul „cărvunarilor" (nume disprețuitor cu care tratau pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
V. Șotropa, Proiectele de constituție, programele de reformă și petițiile de drepturi din Țările Române în secolul al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, 1976, pp. 63 și urm. 4 A. D. Xenopol, Primul proiect de constituțiune a Moldovei din 1822. Originile partidului conservator și a<le> celui liberal, București, 1898, p. 45. 5 Ionică Tăutul, Scrieri social-politice, ediție de Emil Vîrtosu, Editura Științifică, București, 1974, pp. 79-93. 6 D. V. Barnovschi, Originile democrației române. "Cărvunarii". Constituția
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prelecțiunile populare” au continuat aproape douăzeci de ani, reprezentând una dintre principalele forme prin care junimiștii își răspândeau ideologia. Dorind să contribuie la progresul culturii române, ei au acordat atenție mijloacelor oferite de presă. Au înființat ziarele „Vocea națională” (1866), „Constituțiunea” (1866), „Era nouă” (1889-1900), „Constituționalul” (1889-1900), „Voacea Iașilor” (1895). O importantă cale de răspândire a ideologiei junimiste și de înnoire a culturii și a literaturii române a fost revista „Convorbiri literare” (1867-1944), cel mai de seamă periodic literar românesc din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
curente ideologice existente pe scena politică, dublată de anunțul privind disponibilitatea acceptării unei liste electorale comune 521 reprezentau două gesturi politice remarcabile într-o atmosferă politică tensionată. Păstrându-se pe terenul noii Constituții, considerată una liberală, Comitetul format în jurul ziarului Constituțiunea realiza o comparație între efectele centralizării și cele ale descentralizării administrative, evidențiind mai ales impactul negativ al politicilor publice centraliste asupra intereselor locale și individuale. Întregul demers inițiat de Iordache Beldiman, Constantin Dimitrie Sturdza, D. Cornea, D. Cozadini, Al.C.
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]