1,488 matches
-
strălucite victorii de către domnitorii români. Basarab I învingea la Posada în 1330 pe regele Ungariei Carol Robert d’Anjou. Au urmat cele ale lui Mircea cel Bătrân, Vlad |epes, Nicolae Mavrogheni. Aici s-au refugiat revoluționarii de la 1821, de la 1848, constituanții de la 1866. Chiar mănăstirea Cozia a fost construită în urma unei victorii a lui Mircea împotriva ungurilor.(1* Și locul nu e întâmplător ales pentru că aici valea era sălbatică, cu versante abrupte și munți prăpăstioși, cu înălțimi de până la 1500m cu
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
profesiei de medic stomatolog, prevăzută de art. 393 alin. (3) și art. 488 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, afectează rolul Ministerului Public, prevăzut de art. 131 din Constituție, limitându-i posibilitatea de a-și îndeplini misiunea dată de legiuitorul constituant, aceea de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Textele în cauză încalcă, în egală măsură, și art. 132 din Legea fundamentală, referitor la statutul procurorilor. Astfel, potrivit acestui din urmă text, există raporturi de conducere
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
art. 41 din Constituție conduce automat și la încălcarea dreptului de proprietate garantat prin art. 44 din Constituție. Or, reține Curtea, o astfel de susținere ignoră faptul esențial că, deși nu pot fi negate anumite legături între drepturile fundamentale, puterea constituantă a garantat în mod distinct dreptul de proprietate privată nu doar față de dreptul la muncă, ci și față de orice alt drept fundamental. Dreptul de proprietate are o configurație proprie, complexă, iar simpla susținere a autorilor că prin încălcarea
DECIZIA nr. 547 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298298]
-
Legea nr. 304/2004, își realizează funcția de înfăptuire a justiției prin intermediul judecătorilor organizați în completuri de judecată. Pentru ca organizarea puterii judecătorești să nu devină în sine aleatorie și pentru a nu permite apariția unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit că procedura de judecată se stabilește prin lege, iar, în ceea ce privește Înalta Curte de Casație și Justiție, a consacrat faptul că atât compunerea sa, cât și regulile de funcționare se stabilesc prin lege organică. Astfel, instanța
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
administrative individuale emise în temeiul acestuia și contestate în cauze pendinte, la data publicării. ... 54. În considerarea prevederilor art. 142 din Constituție, Curtea precizează că funcția sa esențială de a veghea la respectarea supremației Constituției, prin mecanismele pe care legiuitorul constituant le-a consacrat, a fost materializată, în jurisprudența sa, inclusiv prin verificarea constituționalității prevederilor legale în interpretarea dată acestora de Înalta Curte de Casație și Justiție cu prilejul soluționării unor recursuri în interesul legii ori al pronunțării unor hotărâri prealabile
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Legii fundamentale. Într-o viziune contrară, Parlamentul, deși are calitatea de „autoritate legiuitoare a țării“, nu își poate îndeplini rolul constituțional atribuit de legiuitorul constituant cu caracter exclusiv, aflându-se astfel în imposibilitatea de a interveni în mod concret asupra unor dispoziții normative în vigoare, statuate printr-o normă juridică cu caracter infraconstituțional, care ar deveni în acest mod imuabile, ceea ce este inadmisibil într-
DECIZIA nr. 126 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299850]
-
sub sancțiunea vânzării silite; (vi) bunurile persoanelor juridice de utilitate publică se repartizează, prin hotărâre a Guvernului, unor asociații (fundații) cu scop similar sau unor instituții publice; (vii) în urma lichidării federației, bunurile se transmit, în cote egale, persoanelor juridice constituante. ... 36. Jurisprudența instanței de contencios constituțional referitoare la transferul bunurilor asociațiilor/fundațiilor în ipoteza dizolvării în condițiile art. 56 alin. (1) lit. a)-c) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 este în sensul că „transmiterea, prin Ministerul Finanțelor Publice, a bunurilor asociației
DECIZIA nr. 349 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300005]
-
18 mai 2022, paragraful 30). Termenul „superioară“ din cuprinsul art. 143 din Constituție are în vedere instituțiile de învățământ superior, astfel că pregătirea juridică superioară se referă la calitatea absolventului de licențiat în științe juridice. Formula generică folosită de legiuitorul constituant (pregătire juridică superioară) „nu trebuie asociată unei înalte competențe, materializată în rezultatele muncii practice“ [Geneza Constituției României 1991 - Lucrările Adunării Constituante, Ed. R.A. Monitorul Oficial, București, 1998, p. 879 (amendament 967 - respins)]. Ca atare, rezultatul muncii prestate/activității desfășurate este elementul
DECIZIA nr. 344 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299854]
-
de lege asupra căruia Guvernul își angajează răspunderea - nici asupra domeniului de reglementare, nici al structurii, sens în care sunt invocate deciziile nr. 147 din 16 aprilie 2003 și nr. 298 din 29 martie 2006. Prin urmare, câtă vreme legiuitorul constituant nu a înțeles să facă distincție asupra domeniului și/sau structurii reglementării, rămâne la latitudinea Guvernului să contureze dimensiunile și conținutul proiectului de lege. ... 59. Cu privire la lipsa urgenței în adoptarea măsurilor din cuprinsul legii, se arată că Guvernul și-
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
fiscal-bugetar, modalitatea de colectare, cuantumul taxelor și impozitelor cu principiile din instrumentele internaționale ratificate de România, precum și cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene, ale Fondului Monetar Internațional, Comisiei Europene. ... 60. În viziunea legiuitorului constituant, alegerea modului în care Guvernul transpune în plan legislativ măsurile preconizate este lăsată, fără îndoială, la latitudinea acestuia. Nu este încălcat nici principiul loialității constituționale, întrucât Guvernul nu a interferat cu activitatea de legiferare a Parlamentului, având în vedere că
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
a fi extraordinară, implică o rezolvare ce nu poate fi amânată. O asemenea abordare se impune pentru că angajarea răspunderii Guvernului presupune ocolirea dezbaterii parlamentare, cu alte cuvinte, limitarea rolului acestuia de unică autoritate legiuitoare a țării. De altfel, legiuitorul constituant, reglementând procedura prevăzută de art. 114 din Constituție, a acceptat o asemenea limitare, fără însă a o echivala cu o procedură de legiferare obișnuită. Prin urmare, o asemenea procedură poate fi folosită în mod temperat și moderat și doar în
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
cu denumirea marginală „Securitatea națională“, care conținea definirea acestei noțiuni, Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituției a precizat că „noțiunea de «securitate națională», prin diversitatea, complexitatea și dinamica ei, este necesar a fi de domeniul legiuitorului ordinar, nu constituant, deoarece tocmai datorită acestei caracteristici orice definiție s-ar putea dovedi inadecvată“. Curtea a observat că, în ceea ce privește Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, securitatea națională este menționată în art. 8 paragraful 2 și în
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
legale, procedura fiind introdusă în anul 2003, cu prilejul revizuirii Constituției, înlocuind procedura medierii prevăzută la art. 76 din Constituția din 1991, nerevizuită. Odată cu partajarea competenței decizionale a celor două Camere ale Parlamentului, potrivit art. 75 alin. (1), legiuitorul constituant a avut în vedere ipoteza în care o prevedere din proiectul de lege/propunerea legislativă supus/supusă adoptării este adoptată/modificată în cursul procesului de legiferare de către o Cameră, deși se plasează sub competența decizională definitivă a celeilalte Camere. Instituția întoarcerii legii
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
pune în executare un act de reglementare primară. Hotărârile Guvernului se emit numai pentru «organizarea executării legilor» [art. 108 alin. (2) - Actele Guvernului din capitolul III - Guvernul], în ceea ce privește hotărârile Guvernului, tocmai în considerarea naturii lor juridice, legiuitorul constituant a prevăzut competența de control a instanțelor de judecată. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a reținut că separația puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului, ci, dimpotrivă, presupune existența unui control reciproc, precum și
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
prezenta cauză nu pot fi aplicate mutatis mutandis considerentele reținute în Decizia sa nr. 45 din 30 ianuarie 2018, invocată în susținerea criticilor de neconstituționalitate. ... 40. De asemenea, Curtea consideră că prevederile legale criticate reprezintă o transpunere a concepției legiuitorului constituant de a asigura organizarea statului român prin colaborarea celor trei puteri - legislativă, executivă și judecătorească - în ceea ce privește realizarea unor alegeri corecte, element esențial al suveranității și al statului democratic, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1 și ale art.
DECIZIA nr. 430 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275452]
-
2 iunie 1998, Decizia nr. 548 din 15 mai 2008, Decizia nr. 786 din 13 mai 2009 și Decizia nr. 537 din 18 iulie 2018). ... 12. Prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, Curtea Constituțională a reținut că legiuitorul constituant a stabilit, în mod indirect, în cuprinsul conținutului normativ al art. 73 alin. (3) din Constituție, că reglementările derogatorii sau speciale de la cele generale în materie trebuie și ele adoptate, la rândul lor, tot printr-o lege din aceeași
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
ori de câte ori o lege derogă de la o lege organică aceasta trebuie calificată ca fiind organică, întrucât intervine tot în domeniul rezervat legii organice. Mai mult, având în vedere decizia mai sus citată, se poate concluziona că legiuitorul constituant a stabilit, în mod indirect, în cuprinsul art. 73 alin. (3) din Constituție, că reglementările derogatorii sau speciale de la cele generale în materie trebuie și ele adoptate, la rândul lor, tot printr-o lege din aceeași categorie. Altfel spus
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
hotărârilor și ordonanțelor adoptate de Guvern atrage inexistența acestora. De asemenea, Curtea reține că, potrivit art. 100 alin. (1) din Constituție, nepublicarea decretelor emise de Președinte atrage inexistența acestora. ... 25. Având în vedere acest context legislativ, Curtea constată că legiuitorul constituant a prevăzut expres sancțiunea inexistenței actului în caz de nepublicare doar pentru hotărârile și ordonanțele adoptate de Guvern, precum și pentru decretele emise de Președinte. Art. 78 din Constituție prevede că legea intră în vigoare după data publicării în Monitorul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
completarea unui text legal deja existent, ci doar să verifice conformitatea normelor existente cu exigențele constituționale și să constate constituționalitatea sau neconstituționalitatea acestora. ... 24. Totodată, având în vedere că excepția de neconstituționalitate și obiectul acesteia au fost stabilite de legiuitorul constituant prin art. 146 lit. d) din Constituție, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate, prin critica formulată, tinde la modificarea normei constituționale prin introducerea unui nou obiect al excepției de neconstituționalitate - hotărârile Parlamentului. ... 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în
DECIZIA nr. 127 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288830]
-
la nivel constituțional, inclusiv sub aspectul puterilor sporite oferite executivului, adică Președintelui României, iar nu Guvernului. A „construi“ prin lege o instituție nouă - «starea de alertă», cu un regim evident mai puțin restrictiv decât starea de urgență reglementată de legiuitorul constituant - dar care să permită eludarea cadrului constituțional care guvernează legalitatea, separația puterilor în stat, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, contravine exigențelor generale ale statului de drept, astfel cum sunt consacrate de Constituția României. “ În Decizia nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
partid politic se convertește într-o interdicție legală absolută și nejustificată de a candida, opozabilă celorlalți colegi de partid, bărbați. ... 6. Se mai arată că discriminarea pozitivă creată de legiuitor nu este de natură să garanteze scopul urmărit de legiuitorul constituant prin redactarea art. 16 alin. (1) și (3) din Constituție, care consacră principiul egalității de șanse. Potrivit acestor norme constituționale, cetățenii sunt egali în fața legii, însă se susține că, în realitate, 3 membri bărbați ai unui partid aflați pe
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
care numărul de locuri eligibile este mai mic decât totalul celor înscriși pe lista electorală, ultimele poziții neeligibile fiind ocupate de femei. Se pune întrebarea, în aceste situații, dacă textul de lege criticat ar mai avea finalitatea urmărită de legiuitorul constituant. Concluzia autorului excepției este că dispozițiile art. 7 alin. (1) teza finală din Legea nr. 115/2015 au caracter imprecis, imprevizibil, lăsând în marja de apreciere a biroului electoral de circumscripție decizia cu privire la validarea sau nu a listei de
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
prerogativa de a ține seama în egală măsură și de deosebirile relevante dintre aceste categorii de bugetari. Astfel, pentru a ne rezuma la un singur aspect, însăși Constituția acordă Curții Constituționale un rol distinct de cel atribuit puterii judecătorești. Legiuitorul constituant a considerat că funcțiile instanței constituționale sunt într-atât de diferite de cele ale judecătorilor, care au menirea de a înfăptui justiția, încât i-a consacrat Curții Constituționale un titlu distinct - al V-lea - din Legea fundamentală. Ca atare, legiuitorului
DECIZIA nr. 215 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289886]
-
a prezenta informațiile și documentele necesare actului legiferării și, pe de altă parte, modalitatea de obținere a acestor informații, respectiv la cererea Camerei Deputaților, a Senatului sau a comisiilor parlamentare, prin intermediul președinților acestora. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice. Curtea a mai reținut că în cadrul raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern este obligatorie
DECIZIA nr. 554 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279346]
-
deputaților și a senatorilor se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Apreciază că termenul „numai“ este utilizat de către legiuitorul constituant pentru a garanta drepturile acestor persoane, care vor fi cercetate și judecate de organele judiciare de la cel mai înalt nivel. Susține că pentru a fi respectate dispozițiile art. 72 alin. (2) din Constituție, accederea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287579]