1,368 matches
-
semnificative. Condițiile restrictive prevăzute pentru reglementarea prin ordonanță de urgență nu pot fi avute în vedere la examinarea constituționalității legiferării prin angajarea răspunderii Guvernului, întrucât la interpretarea și aplicarea dispozițiilor și principiilor constituționale nu este admisă metoda analogiei. Dacă legiuitorul constituant ar fi dorit să impună aceleași condiții pentru ambele proceduri de legiferare, ar fi prevăzut aceasta în mod expres. 2. O altă critică de neconstituționalitate se referă la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, care instituie obligativitatea respectării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176849_a_178178]
-
prevăzute de art. 21 alin. (4) din Constituție, astfel cum, fără temei, susțin autorii sesizării. Curtea constată că, în materia răspunderii disciplinare, sancțiunile se stabilesc de către conducerea unipersonală sau colegială a unității, iar, în ceea ce privește contestațiile împotriva măsurilor de sancționare, legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar instituirea unor jurisdicții speciale administrative, care sunt facultative și gratuite. Accesul liber la justiție ar fi încălcat numai dacă legiuitorul ordinar ar prevedea în mod exclusiv competența organelor de jurisdicție administrativă, fără a da
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176849_a_178178]
-
Constituția nu prevede numărul membrilor Curții de Conturi și nici modul de organizare și repartizarea lor pe secții. Stabilirea numărului consilierilor de conturi și reglementarea structurii organizatorice și funcționale a Curții de Conturi reprezintă atributul exclusiv al Parlamentului. Atunci cand legiuitorul constituant a vrut să reglementeze structura organizatorică a unei instituții a făcut-o în mod expres, ca de exemplu în cazul Curții Constituționale. - Reducerea numărului de consilieri de conturi s-a impus întrucât numărul acestora este strâns legat de structură organizatorică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139932_a_141261]
-
postul de ministru sau de la revocarea din funcție a unui ministru. - Având în vedere că funcția de ministru este politică și că între Președinte și primul-ministru pot exista divergențe în privința persoanei ce ar urma să fie învestită în funcție, legiuitorul constituant a stabilit termenul de 45 de zile în care un minister să fie gestionat de un ministru interimar. În perioada termenului de 45 de zile, cei 2 șefi de autorități trebuie să găsească o soluție. Până la împlinirea termenului de 45
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187597_a_188926]
-
complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depășirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate." În motivarea sesizării se arată că dispozițiile criticate adaugă la Constituție condiții pe care legiuitorul constituant nu le-a avut în vedere, și anume: - termenul de 45 de zile curge de la prezentarea proiectului de lege Biroului permanent, iar prezentarea în Biroul permanent se face după primirea avizelor legale de la Consiliul Legislativ, Guvern și Consiliul Economic și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213976_a_215305]
-
întruni trăsăturile menționate. Or, prin legea criticată, majoritatea a fost modificată fără să se țină seama de exigențele mai sus prezentate. Face referire la Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007 , prin care Curtea Constituțională a conchis că "atunci când legiuitorul constituant a dorit să instituie o anumită majoritate de voturi, a făcut aceasta printr-un text de referință, a cărui aplicare la situații subsidiare este subînțeleasă, cu excepția cazurilor în care o asemenea majoritate este lăsată pe seama legii". Arată că, în cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243203_a_244532]
-
al doilea tur de scrutin. Astfel, Curtea Constituțională a precizat că "nu exclude posibilitatea ca legiuitorul să opteze pentru o majoritate de voturi relativă pentru demiterea Președintelui în toate cele trei situații". De asemenea, Curtea a reținut că, atunci când legiuitorul constituant a dorit să instituie o anumită majoritate de voturi, a făcut aceasta printr-un text de referință, a cărui aplicare la situații subsidiare este subînțeleasă, cu excepția cazurilor în care o asemenea majoritate este lăsată pe seama legii. Având în vedere jurisprudența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243203_a_244532]
-
Constituțională a statuat că nu constituie o discriminare, care ar însemna o încălcare a unui principiu constituțional, faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective; - legiuitorul constituant sau cel ordinar, prin dispoziții constituționale ori prin dispoziții legale, a stabilit regimuri diferite în raport cu natura unor autorități și cu atribuțiile acestora. Acest tratament privește chiar exercitarea unei singure căi de atac (recursul). Este cazul sentințelor care privesc infracțiunile săvârșite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125970_a_127299]
-
națională din Basarabia, în anii 1988-1991. Deputat în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990), membră a Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova, între 1990 și 1992, a stat apoi în fruntea Ligii Creștin-Democrate a Femeilor din Moldova (una din componentele constituante ale Partidului Social - Liberal în 2001). Începând cu anul 1992 o aflăm deputat în Parlamentul României (în 2004 fiind aleasă pe listele PRM, în rândurile căruia a rămas vreme de un deceniu). Va demisiona, în 2005, declarând că preferă „libertatea
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1383118330.html [Corola-blog/BlogPost/357534_a_358863]
-
pământ românesc, unde, la 10 mai 1866, a fost întâmpinat de Dimitrie C. Brătianu, primarul Capitalei, și aclamat frenetic de mulțimile strânse pe străzi să-l vadă pe noul suveran. La Mitropolie s-a oficiat Tedeumul, după care, în fața Adunării Constituante, Principele depunea jurământul în ședința extraordinară care reunea ambele Camere, Guvernul, membrii Locotenenței Domnești și Înaltul cler. Colonelul Nicolae Haralambie citea în limba română formula de jurământ, care i-a fost tradusă principelui în franceză: Jur de a fi credincios
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
Dacă ideea monarhiei s-a aprins mai nou în Partidul Social Democrat nu văd la ce-ar mai trebui un referendum”, scrie Marilena Rotaru. În măsura în care există consens în Parlament, se impune transformarea acestuia în Adunare Constituantă, care să elaboreze o nouă Constituție, monarhică. Acesta ar fi cel mai simplu și mai cinstit mod de a reveni la monarhie, arată Marilena Rotaru. De ce nu referendum? Pentru că, în decembrie 1947, poporul român nu a fost întrebat ce formă
Marilena Rotaru, scrisoare pentru Ninel Peia, deputatul PSD care vrea monarhie by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103610_a_104902]
-
fost chemat la vot în 8 decembrie 1991. Documentele vremii conțin această informație: Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare de pe buletinul de vot: "Aprobați Constituția României adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991?". Partidele de Opoziție (PNȚCD,PNL și PSD) au boicotat referendumul. Eforturile FSN s-au bazat pe un mecanism de propagandă exersat timp de 45 de ani, într-un moment în care istoria nefalsificată nu era accesibilă
Marilena Rotaru, scrisoare pentru Ninel Peia, deputatul PSD care vrea monarhie by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103610_a_104902]
-
nou în Partidul Social Democrat nu văd la ce-ar mai trebui un referendum. N-ar trebui decât ca, mințile luminate ale Parlamentului (în care se mai află politicieni monarhiști aparținând și altor partide) să propună transformarea acestuia în Adunare Constituantă, adunare care să elaboreze o nouă Constituție: monarhică. Cel mai simplu și mai cinstit mod de a reveni la monarhie. De ce nu referendum? Pentru că în decembrie 1947 poporul român nu a fost întrebat ce formă de guvernământ dorește. I s-
Marilena Rotaru, scrisoare pentru Ninel Peia, deputatul PSD care vrea monarhie by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103610_a_104902]
-
fost chemat la vot în 8 decembrie 1991. Documentele vremii conțin această informație: Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare de pe buletinul de vot: "Aprobați Constituția României adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991?". Așadar românii nu aveau un buletin de vot pe care să fie scris și cuvântul monarhie. Li se impunea din nou republica. Deși opoziția de atunci, PNȚCD-ul și PNL-ul au boicotat referendumul, deși electoratul
Marilena Rotaru, scrisoare pentru Ninel Peia, deputatul PSD care vrea monarhie by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103610_a_104902]
-
să se pășească fără întârziere la măsurile legale pentru recunoașterea principelui Mihai, fiul lui Carol al II-lea și al principesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei, ca principe moștenitor al României". În ziua de 4 ianuarie 1926, Adunarea Națională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunțarea lui Carol, se modifica Statutul Casei Regale, principele Mihai era proclamat moștenitorul tronului și se constituia o Regență care să exercite prerogativele suveranului, în cazul că acesta ar ajunge pe tron înainte de
Casa Regală a României și crizele dinastice care au măcinat-o by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103498_a_104790]
-
dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la proprietate privată și impun, totodată, munca forțată, interzisă prin Constituție. Curtea Constituțională constată că prin consacrarea, la art. 34 din Constituție, a dreptului cetățenilor la ocrotirea sănătății, ca drept fundamental garantat și complex, legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar misiunea de a reglementa prin lege ansamblul de măsuri concrete ce țin de sistemul de organizare a asistenței medicale în România. Prin legea supusă controlului de constituționalitate - Legea nr. 263/2004 - legiuitorul ordinar, plecând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244151_a_245480]
-
cererea trebuie făcută de Președintele României "ar însemna o adăugare nepermisă la textul constituțional". S-ar crea în felul acesta două categorii de miniștri, unii răspunzători față de Președintele României și alții față de Parlamentul României, ceea ce "ar înfrânge însăși voința puterii constituante". Art. 16 din Legea nr. 115/1999 , care constituia temeiul legal al unei eventuale transmiteri a cererilor de începere a urmăririi penale formulate de Președintele României celor două Camere ale Parlamentului, a fost declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
urmărirea penală". Așadar, singurele autorități competente să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului care au și calitatea de parlamentar sunt Senatul și Camera Deputaților, după caz, astfel cum, de altfel, rezultă și din dispozitivul deciziei Curții Constituționale. Folosirea de către legiuitorul constituant a conjuncției "și" în textul art. 109 alin. (2) din Constituție exprimă voința acestuia "de a acorda dreptul de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, care în același timp este și parlamentar, Camerei din care acesta face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
referitor la raporturile constituționale dintre Parlament și Guvern, cuprins în art. 109 din Constituție având titlul marginal "Răspunderea membrilor Guvernului", precum și în alin. (1) al acestui articol, care consacră răspunderea politică a Guvernului exclusiv față de Parlament. Întrucât "nu întâmplător legiuitorul constituant a reglementat răspunderea politică a Guvernului și cea penală a membrilor acestuia în același articol", "eludarea rolului constituțional al Parlamentului în angajarea răspunderii Guvernului ori a membrilor acestuia este inadmisibilă și încalcă grav ordinea constituțională, limitând în mod nepermis atribuțiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
de natură constituțională. Pentru soluționarea cererilor ce formează obiectul dosarelor nr. 172E/2008, nr. 176E/2008 și nr. 207E/2008 Curtea Constituțională trebuie să se raporteze la textele din Legea fundamentală incidente și, prin interpretarea dată, să deslușească intenția legiuitorului constituant, astfel încât, în final, să ajungă la soluționarea conflictului instituțional. Totodată, ca și în alte cazuri, Curtea nu are a se pronunța cu privire la unele afirmații cu tentă evident politică, acestea fiind în afara atribuțiilor Curții Constituționale astfel cum sunt stabilite prin Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
din Constituție, al cărui titlu marginal este "Răspunderea membrilor Guvernului", prevede, la alin. (1), răspunderea politică a Guvernului numai în fața Parlamentului, iar la alin. (2), răspunderea penală a membrilor Guvernului pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției lor. Nu întâmplător legiuitorul constituant a reglementat atât răspunderea politică, cât și pe cea penală în cadrul aceluiași text, acestea intervenind, pe de o parte, în urma încălcării mandatului de încredere acordat de Parlament, iar, pe de altă parte, pentru încălcarea actului de numire a Guvernului de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
mai justificată dacă avem în vedere că Legea fundamentală a unui stat democrat are ca trăsătură definitorie stabilitatea. Aceasta este o cerință imanentă a statului de drept. În România, procedura de revizuire a Constituției se caracterizează prin aceea că puterea constituantă derivată este ținută să respecte voința Adunării Constituante, definitivată prin referendumul din 1991. Membrii Adunării Constituante au apreciat atunci că nu se impune proclamarea expresă a unui cvorum necesar pentru aprobarea legii de revizuire a Constituției, prin referendum, fiind suficientă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
fundamentală a unui stat democrat are ca trăsătură definitorie stabilitatea. Aceasta este o cerință imanentă a statului de drept. În România, procedura de revizuire a Constituției se caracterizează prin aceea că puterea constituantă derivată este ținută să respecte voința Adunării Constituante, definitivată prin referendumul din 1991. Membrii Adunării Constituante au apreciat atunci că nu se impune proclamarea expresă a unui cvorum necesar pentru aprobarea legii de revizuire a Constituției, prin referendum, fiind suficientă o construcție constituțională care să se bazeze pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
definitorie stabilitatea. Aceasta este o cerință imanentă a statului de drept. În România, procedura de revizuire a Constituției se caracterizează prin aceea că puterea constituantă derivată este ținută să respecte voința Adunării Constituante, definitivată prin referendumul din 1991. Membrii Adunării Constituante au apreciat atunci că nu se impune proclamarea expresă a unui cvorum necesar pentru aprobarea legii de revizuire a Constituției, prin referendum, fiind suficientă o construcție constituțională care să se bazeze pe principiile democratice. În concepția suveranității populare, fiecare cetățean
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
referendum, fiind suficientă o construcție constituțională care să se bazeze pe principiile democratice. În concepția suveranității populare, fiecare cetățean este deținătorul unei porțiuni de suveranitate, iar voința majorității reprezintă cvorum esențial pentru asigurarea caracterului democratic de modificare a voinței puterii constituante originare. A modifica voința puterii constituante originare, neținând cont de principiile generale, intangibile, ale statului român, prin utilizarea unor instrumente legale inferioare ca forță juridică, aduce atingere art. 1 și art. 2 din Constituție. Prin art. 151 din Constituție, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]