10,996 matches
-
și axiomele lui naturale. Prelucrîndu-l altfel, de fapt ea l-a reconstruit. Dublînd cioplirea cu asamblarea, materialul a fost deplasat semnificativ dinspre statuar spre arhitectură, dinspre funcția simbolică și implicată spiritual, spre imaginea secularizată și spre expresivitatea gratuită. Eliberat de constrîngerile și de stereotipiile sale străvechi, lemnul își pierde, oarecum, identitatea și este confundabil, ca subiect al manipulării, cu alte materiale care pot suporta intervenții similare. Metalul, materialele sintetice de toate categoriile, care nu s-ar fi putut adecva, asemenea lemnului
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
nu de preparatele artistului. În societatea românească ticăloșiile de orice fel poartă aproape constant semnul inocenței; acești oameni fac rău fără să păcătuiască. Perversitatea, viciul adevărat și tragic nu sunt cu putință decît acolo unde, printr-o îndelungată și profundă constrîngere morală și religioasă, s-au putut forma acele duplicități și conflicte din care se naște conștiința complicată a binelui și răului moral. O lume care să fie mai ignorantă în această știință decît lumea în mijlocul căreia a creat artistul Caragiale
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
tragic și a esenței fenomenului tragic, în general: "Desigur , nu e vorba doar de un simț acut al tragediei - notează autoarea în legătură cu povestirea lui Kafka - ci și de unul la fel de acut al crizei vremii sale, al cărei aparat inuman de constrîngere nu putea fi condus decît de un fanatic, capabil, pentru a-i dovedi necesitatea, să se așeze de bunăvoie în el. Acest fanatic crede în aparatul pe care îl supraveghează cu aceeași tărie cu care crede Creon în ordinea sa
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
sa, a ales moartea, deși nimic nu iubea mai mult decît viața?", se întreabă, retoric, autoarea, dînd o definiție, prin ricoșeu, conduitei exemplare a Antigonei și, în general, oricărui act de eroism, curajului de a lua atitudine, de a ignora constrîngerile exterioare în numele "a ceva ce nu se vede, ceva nenumit, ceva inexprimabil(...), căruia unii îi zic ideal, alții conștiință; unii sminteală, alții rătăcire; unii orgoliu, alții delir; unii misionarism, alții manie" după fericita formulare a lui N. Steinhardt, din articolul
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
în datele simpozionului, intrînd într-un dialog spontan cu lucrarea realizată într-una din edițiile trecute de Titi Ceară. Așadar, și cea de-a patra ediție s-a înscris în datele mari ale proiectului și lucrările finalizate acum, în afara oricărei constrîngeri tematice, se adaugă precedentelor cu aceeași naturalețe cu care însăși firea își organizează formele și își orchestrează mesajele. De altfel, simpozioanele de acest tip, a căror miză este recuperarea unor materiale și reconstrucția lor în ordine simbolică, au ceva din
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
ca să nu le ia pe gratis colhozul tâlharilor de comuniști... pe nepotu-său, pe Mihuț, viitorul gestionar al comunei... bunicul, Păvăluț, mulțumit că nu lăsase iepele pe mâna tâlharilor, stătuse mult și se gândise, fiind liber, atât de liber, în mijlocul atâtor constrângeri și prigoniri, având înaintea ochilor toată acea viață ori rest de viață, ce-i mai rămăsese lui să trăiască... nemaiștiind, de fapt, ce face cu așa numita lui viață... Se gândea ca abea trezit dintr-un somn lung și liniștit
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
scop îndoctrinarea comunistă în orele libere, mai degrabă decît recreere. Se fac presiuni asupra tineretului pentru ca acesta să se înscrie în brigăzi "voluntare" de muncă pentru reconstrucție prin toată țara. Cu toată ostilitatea celor mai mulți tineri români față de acest gen de constrîngere, programul comunist de a extinde ideologia marxistă asupra unei proporții apreciabile dintre ei va reuși, fără îndoială, dacă accesul la alte puncte de vedere va continua să fie împiedicat. Comuniștii își pun evident mari speranțe în programul pentru "controlul gîndirii
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
un Jurămînt de castitate invitînd la întoarcerea la originile artei a 7-a are și un decalog personal pe care se străduiește să-l respecte. E convins că orice manifest ascunde o idee, un țel a cărui atingere presupune anumite constrîngeri. De aici autoimpusele exerciții ,,de stil". În spatele cărora se poate ghici o disperată căutare a unei modalități eficace de militantism. O flagrantă eroare judiciară curmă printr-o execuție pedant detaliată viața unei biete tinere muncitoare, emigrată în țara tuturor făgăduințelor
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
începutul secolului al XVIII-lea, poartă în ele semnul universalității. Tocilescu a mizat pe asta și a cîștigat. Sînt sunete, ritmuri, priviri, gesturi, stări pe care iubirea le poartă cu ea dincolo de rostiri care particularizează, dincolo de frumoase costume japoneze, de constrîngerile sociale, aceleași, pe care doar timpul și spațiul le îmbracă în alte forme. Alexandru Tocilescu ne provoacă în sensul cel mai profund să descoperim farmecul unui basm și zbuciumul din fiecare. Ne învață să ascultăm ritmul interior pe care ni
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
mai ales, o lectură tridimensională, care încearcă să surprindă textul din interior, dintre nodurile și firele mecanismelor sale. Nenea Anghelache din Inspecțiune de Ion Luca Caragiale este un angel degradat, un scindat, în cazul căruia cinstea e un produs al constrîngerii, iar el se recunoaște în casierul delapidator. Pornind de la aceste premise, Roxana Sorescu așează cazul personajului într-o altă lumină și vorbește despre complexul Anghelache: "el reprezintă, într-un fel, reversul complexului lui Oedip, întrucît în locul revoltei împotriva tatălui care
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
păstrarea cozilor chihlimbarii ale moartei pe pian, sub un geam de cristal). O corespondență stranie se stabilește între poezia hipersensibilă a marelui oraș melancolic și spaima de viciu, de păcat a locuitorilor săi, ale căror trăiri interioare sînt prizonierele unor constrîngeri religioase mai vechi și mai negre decît zidurile printre care se plimbă îndureratul, confuzul Viane. Jane Scott, femeia care seamănă halucinant cu moarta, e o creatură a acestui oraș aparent placid, liniștitor, însă de fapt tiranic pînă la demență. Asemănarea
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
tot, cu personaje care nu încetează a vorbi despre Dumnezeu ca despre un alt personaj, căsătoria este, în general, o greșeală de tinerețe, iar consecințele conștientizării acestui fapt, dramatice. Clișeul ține de o lume conștientă de propria criză, în care constrîngerile sociale încă mai sufocă impulsul către împlinirea personală. Iubirea este numai o etapă, doar un cadru, e drept: reușit, dar de pe care camera, mișcată de motorul social, trebuie să se mute... Ingmar Bergman - Convorbiri particulare. Traducere din limba suedeză de
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
a inexprimabilului, față de care ambii gânditori, atât cel clasic cât și cel romantic, caută diferite soluții pentru a o depăși; unul în "facultatea de judecare intuitivă", celălalt în "paradoxul ironic". Natură eu-lui în puternică legătură cu infinitul și inepuizabilul, precum și constrângerea, captivitatea omului în limbaj au format în epoca romantică credință în indicibilitatea esențelor. W. H. Wackenroder este autorul unei estetici în care religiozitatea cu care este asociată artă da naștere convingerii că limbajul este mărginit la a exprima doar "raționalul
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
traseul expiator prescris, ocrotindu-l și răsfățîndu-l ca pe un fiu infantil ce se află, el amînă și îngreunează procesul de autoclarificare a acestuia. Astfel, chiar de la începutul curei, cînd Puiu trăiește într-o insecuritate profundă, tatăl îi impune o constrîngere suplimentară: simularea nebuniei". De abia medicul curant, doctorul Ursu, îl obligă pe Puiu să renunțe la propriile fantasme. Treptat, își asumă deplin responsabilitatea crimei. Și, apoi, ca un corolar firesc, Puiu, internat pentru a scăpa de pedeapsă, înnebunește de-a
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
permanent și explicit aventura ficțiunii. Senzualitate și sexualitate, obsesie și detașare, iluzie și realitate, provocare și supunere, dorință, gelozie, tristețe, resemnare, luciditate, fidelitate, maternitate, ruptură, singurătate, porniri și trăiri etern umane, toate acestea sînt racordate la mentalitatea actuală în care constrîngerile morale, sociale și chiar verbale au fost abolite. Existența bărbaților în viața personajului și reflecția autoarei asupra propriei scrieri, iată cele două piste care se întretaie asigurînd astfel dinamica și unitatea acestui roman. Mărgele de tot soiul par legate pe
Carnet de bal by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/16420_a_17745]
-
pentru a-și regla, cu inerentele stîngăcii ale începutului, raporturile cu contextul literar în care urma să se lanseze? Un răspuns decis și decisiv la această dilemă fiind dificil, nu ne rămîne decît să constatăm că unica certitudine în legătură cu această "constrîngere" teoretică pe care și-o impune tînărul Franzos o reprezintă sursa, - directă sau indirectă, este mai puțin important în situația de față, - a întregii dezbateri din a doua jumătate a secolului al XIX-lea german cu privire la o poetică a "tipurilor
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
al XIX-lea, "adus" de scriitorii cu studii în Occident sau călători pe acolo. Reacțiile românești la "grădina ordonată", chiar dacă oarecum întârziate, corespund cronologiei firești - de la admirația clasicizantă față de asemenea opere ale rațiunii și calculului, la nemulțumirea față de rigiditatea și constrângerea pe care o presupun. De pildă, în Escursiuni în Germania meridională, scriere publicată în Naționalul din București, între 6 septembrie 1859 și 20 martie 1860, Nicolae Filimon preferă să meargă pe latura "clasică", de simpatie pentru arta peisagistă de tip
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
sunt plante adevărate, fie tufiș, fie fire de iarbă, și dacă au viața lor organică, vor avea și puterea de a trăi." A vedea în natura supusă rațiunii un lucru negativ înseamnă, desigur, numai un aspect al chestiunii. Nemulțumirea față de constrângerile mai sus pomenite e însoțită de "dorul de codru" - și, la romantici, de fascinația ruinelor, nu numai pentru că sunt vestigiile unui trecut plin de mister, ci și pentru că reprezintă cea mai bună dovadă că natura își recucerește drepturile. Fără a
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
multe funcții ale dialogului civil, devenind un fel de unghie de spart burți, "o unghie uriașă de la piciorul lui Dumnezeu", vorba lui Iona. Apare, în cele câteva studii consacrate acestui deceniu, o eroare foarte gravă de interpretare. Chiar dacă au fost constrângeri mai puține, libertatea nu li s-a oferit tinerilor scriitori, drept cadou politic. Ei sunt cei care și-au cucerit-o, spărgând zidul de mediocritate din jurul lor. Mesajul lui Iona, "E invers. Totul e invers!" și "Răzbim noi cumva la
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
Sfântului Grigorie este o tânjire nesățioasă pentru divinul infinit - ἐπέκτασις - iar părintele capadocian contracarează noțiunea de a-pasional cu o viziune a pasiunilor reorientate spre un țel adecvat 7. Este de la sine înțeles că perfecțiunea umană este atinsă nu prin constrângere, ci printr-o dorință puternică. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nyssa spune că „desăvârșirea nu trebuie impusă, ea trebuie să fie voluntară și liberă de orice constrângere”8. Pe cale de consecință, perfecțiunea sau virtutea care constituie țelul vieții nu
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
7. Este de la sine înțeles că perfecțiunea umană este atinsă nu prin constrângere, ci printr-o dorință puternică. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nyssa spune că „desăvârșirea nu trebuie impusă, ea trebuie să fie voluntară și liberă de orice constrângere”8. Pe cale de consecință, perfecțiunea sau virtutea care constituie țelul vieții nu este ceva static. După cum explică Jean Daniélou într un eseu asupra Sfântului Grigorie, „Este [...] o greșeală să ne imaginăm perfecțiunea ca o stare de totală imobilitate [...] perfecțiunea este
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
și am descoperit că nu exista decât în rusă. Așa că am tradus-o, la început doar pentru mine, cu ajutorul Angelei Linvingstone de la Facultatea de Rusă a Universității Essex. A fost o experiență care m-a modificat. M-a eliberat de constrângerile poeziei ce se scria în jur... De frica să nu mă trădez. De precauții defensive. Și desigur de ironia englezească. L.V.Out of Touch e un poem sentimental, oarecum post-Browning ca ton: "iubire/ nu fii singur să nu/ trăim mereu
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
din iulie atmosfera sufocant dictatorială, infiltrarea vieții cotidiene de către Securitate și sentimentul că lucrurile sînt ireversibile l-au împins să "fugă", să "rămînă" în America De fapt, comunismul era foarte fragil, dar noi nu ne dădeam seama"). Acum, eliberat de constrîngerile academice, Matei Călinescu poate reveni la vocația sa inițială: "Nu mai vreau să scriu cu note de subsol, cu referințe. Tocmai pentru că în perioada americană am scris în felul acesta, am ajuns să detest acest tip de scriitură. Acum m-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
sau doar enunțuri conclusive (excepție face capitolul Where have all the heroes gone?, la bază o ingenioasă comunicare despre masculinitate și vampirism pornind de la romanul lui Stoker), iar ca literatură textul nu apucă să se desfășoare liber, să seducă în afara constrângerilor de natură așa-zis ideologică. Urmărind narațiunea îndeaproape, explicitând-o la tot pasul și expunându-i mesajul fără nici o reținere - totul e susceptibil de a fi concept, simbol, marcă -, ideologia concurează inutil carnația literară a textului. Romanul își conține propria
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
de rable poluante și telenovele latino-americane. Occidentul și-a făcut simțită prezența mai ales prin produsele vedetă, hamburgerul de Mc Donald, Coca Cola, Madona și Lady Gaga (care au concertat la București) și filmele americane. Descătușarea „libidoului consumist“ a măturat constrângerile impuse de vechiul sistem. Perioadei euforice postcomuniste i-a luat locul perioada de sărăcie generalizată, cauzată de prăbușirea producției interne, de corupția și de măsurile de austeritate impuse României de instituțiile externe care „i-au dat cu împrumut“. Paradoxal, sărăcirea
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]