595 matches
-
în ocurență, așa cum este cazul cu Oaspetele lui Albert Camus. Comparația povestirii lui Camus cu cea a lui Maupassant este, dincolo de diferența de poetici și de miză, revelatoare pentru mecanismele acestei deteritorializări a gazdei fără voie, actor al unei ospitalități constrânse și supotarte, care nu este nici vrută, nici dorită. Umbra și harta Maupassant (sau mai precis și exact naratorul din Horla) descrie cu lirism (e drept un lirism în mod foarte subtil neliniștitor) locul său de ședere unde își are
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
excluderii sale. De aceea Daru se descoperă el însuși un oaspete, un oaspete indezirabil în ceea ce el socotea că este propria lui țară pentru că aici s-a născut, pentru că aici a trăit și pentru că pe ea a iubit-o. Ospitalități constrânse Celebra povestire a lui Vercors 479, pe care autorul ei o narează cu o deosebită economie de mijloace stilistice, își extrage forța din caracterul lapidar al unei exprimări concise în raport cu greutatea tăcerii căreia îi dă întreaga ei densitate. Acest stil
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
statut în funcție de evenimentele microlocale și de mutațiile globale iau naștere ca niște intersectări ale unor comparații cu atât mai importante cu cât spațiul surprins fie în planul virtual, fie în cel fictiv sau "real" implică "lumea" ca pe o entitate constrânsă sau onirică. Ocurențele politice ale muncii Vom ilustra aceste afirmații prin confruntarea succintă a două exemple unul despre Coasta-de-Fildeș și altul despre Vietnam care, pornind de la întreprindere și de la raporturile sociale ale muncii ca substrat economic, derulează ansamblul înlănțuirilor unei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nicio rezistență 71. Într-adevăr, în țările așa-zise ale "socialismului de piață", "rebeliunile" izbucnesc nu în straturile marginale ale acestei populații care se mulțumește cu resturile pieței -, ci în grupurile sociale mizerabile menținute în contact cu pământul și / sau constrânse la angajarea eventuală ca zilieri imigranți pe șantiere. Dacă este așadar necesar să se facă o demarcare în raport cu tendința actuală a unei culturalizări înglobând întreprinderea în cadrul pieței, interogația antropologică rămâne în schimb valabilă în privința modurilor de interpretare a singularității raporturilor
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
privim realitatea cu toată răspunderea: moartea nu a cedat o iotă din poziția sa privilegiată, păstrîndu-se nedesmințită în nedesvăluite enigme. Omului îi rămîne libertatea să ficționeze într-un fel sau în altul; este o libertate necesară și morală, deși limitată, constrînsă. Atîta vreme cît păstorul alege calea destinală, cea mai grea, cum s-a văzut, transferînd întreaga problematică a morții dintr-o acțiune imediată, efemeră și la îndemîna oricărui aventurier într-o meditație de cel mai înalt înțeles existențial, înseamnă că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lutul ars, gresia sculptată și masca de aur. Statuia, cadavru stabil și ridicat care, în picioare, îi salută de departe pe trecători ne face un semn, primul nostru semn. Sub cuvinte, pietrele. Semiologia, pentru a fi înțeleasă, va fi oare constrânsă să revină de la faptele de limbaj la faptele de imagine și deci la hoitul omenesc? În limbaj liturgic, "reprezentarea" desemnează "un sicriu gol peste care se întinde o pânză mortuară pentru o ceremonie funebră". De adăugat definiția din Littré: "În
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
măsurându-se după nivelul lui de audiență: "cinci din cinci" înseamnă un certificat de victorie. Mediametrie, precizie fără drept de apel și fără posteritate. Însă istoria cinematografiei poate servi din nou aceleași feluri, reîncălzindu-le pe cele mai bune (legea capodoperei, constrânsă să-și inventeze un public pe măsură). Micul ecran este oglinda satului: fiecare țară dezvoltată are televiziunea pe care o merită. De aceea emisiunile de producție proprie se exportă atât de greu. Cinematografia bună călătorește; televiziunea bună, asemeni vinului bun
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și virtuțile educative ale măgarului 1. Bunul simț al măgarului și al preotului. Să arătăm câteva virtuți ale măgarului, drept exemplu pentru opera educativă a preotului, începând de la bunul său simț care evocă și încurajează bunul simț al preotului, deseori constrâns să folosească acest simț foarte special care îl educă permanent în via-ța de fiecare zi. Bunul simț trebuie readus cât mai repede în opera de educație și în pregătirea creștină, ca un antidot contra procedurilor pedagogico-didactice excentrice și fără de măsură
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
de alții, care nu ține cont de preferințele mele, să economisesc timpul și să nu-l pierd, pentru că altfel aș compromite unele șanse și avantaje oferite de viața în societate. Dar poate cel mai penibil e că mă simt mereu constrîns să privesc sub aspectul măsurii viața și evenimentele care o umplu. Nu numai că mă gîndesc cu anxietate la vîrsta mea, exprimată într-un număr de ani, și la anii care mi-au mai rămas, ca și cum viața ar fi o
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
organizeze percepția asupra mediului și redactarea notelor în jurul unor categorii ce i se impun puțin cîte puțin, el va putea să înceteze colectarea datelor și să părăsească terenul avînd un fir director. Cu toate acestea, observatorul poate fi tentat sau constrîns să revină asupra deciziei sale în mai multe cazuri. Mai întîi, atunci cînd începe să-și parcurgă datele, observă că unele sînt prea abstracte, altele prea narative, cîteva persoane care figurează nu sînt identificate sau că o secvență nu are
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
privind "hipersocializarea" în comunitate și societate, construcția sinelui în relație cu celălalt (G. H. Mead), construcția identității într-un spațiu-timp intergenerațional, în care oamenii sunt în interrelații, interacțiuni și-și urmează traiectoria biografică. Sociologii ne spun că oamenii sunt membri constrânși și abilitați de către societate, sunt autonomi, liberi, responsabili atât timp cât respectă reguli, norme, legi. O schemă utilă pentru inteligibilitatea procesului educațional include: tipurile de societate, tipurile de comunitate în care se face educație, făcând distincție între nivelul comunitar (al integrării sociale
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
work; cultural patterns. Introducere În România, în cei douăzeci și cinci de ani de tranziție, cu schimbările, crizele și instabilitățile specifice acestei perioade, problemele sociale și personale au fost și sunt trăite intens, uneori dramatic, atât de către femei, cât și de către bărbați, constrânși să răspundă provocărilor unei societăți dinamice, aflate în plin proces de remodernizare. În cursul acestor procese de schimbare, care produc mutații vizibile pe piața muncii, bărbații sunt în continuare avantajați, atât pentru faptul că nu își asumă "dubla zi de
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
noțiunea de voluntar și involuntar. Dar și pentru legiuitori aceasta e de folos în vederea stabilirii de răsplăți și pedepse"19. Definiția pe care Aristotel o dă actelor voluntare este negativă, acestea fiind ceea ce nu se face prin constrângere sau neștiință. "Constrâns sau silit", susține Aristotel, "este un lucru al cărui principiu se află în afară și unde făptuitorul sau cel care suferă sila nu contribuie cu nimic la aceasta"20. Și actele săvârșite din neștiință sunt tot fără voie, dar în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nefericire, ceea ce ne motivează să mergem înainte devine acea forță care ne oferă o perspectivă nouă și ne ajută să trecem dincolo de toate. „Precum copacii care, într-o pădure deasă și riguroasă, se află unii lângă alții și sunt parcă constrânși să crească nu în dimensiunea orizontală ci în special în înălțime, în dimensiunea verticală”, la fel și persoanele consacrate sunt chemate să se dezvolte spre înălțimi, tocmai datorită limitelor pe care le întâlnesc și restricțiilor pe care trebuie să le
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
reveni într un fel asupra deciziilor. Părintele se transformă astfel într-o instanță supremă iar copilul învață că el trebuie să se raporteze în permanență la ce nu trebuie făcut decât la ceea ce poate și știe să facă. Copilul devine constrâns în gândirea lui iar lucrurile importante sunt în permanență amânate, el neputând să ia o decizie. Cum funcționează barajul? Dacă un părinte, de exemplu, repară ceva prin casă sau în garaj, iar copilul vine și vrea și el să se
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2986]
-
ochiului dintr-o parte în alta a rândului. Acest exercițiu se face pentru a obișnui ochiul și creierul cu o viteză mai mare de citire. Antrenamentul nr. 2: Reveniți la textul inițial și căutați următoarele cuvinte: combustibilul, entuziasmul, automulțumirea, argumente, constrâns, implice, subconștient, germenii, inconștienți, creativitatea, aspirații, zadar, învingător, triumfătoare, schimbare, îndepărtează, amânăm, depășim, prezentăm, îndeplinirea, oboseala, frontal, perfectibile, proiecții, construim. Antrenamentul nr. 3: Numărați în text cuvintele boldate și cele scrise cu italic. Treceți peste pagină în survol mental și
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2986]
-
constata de mai multe ori că manifestările de tip hipomaniac apăreau la adolescenții care, din motive personale sau familiale (cel mai adesea cele două sunt asociate), nu puteau nici să se recunoască, nici să fie recunoscuți în cadrul suferinței lor depresive, constrânși s-o nege și s-o apere în maniera unei negări maniacale. Credem că aceste metode de apărare psihice se manifestă foarte des la adolescenți, cu atât mai mult cu cât anturajul familial reacționează la problemele tânărului cu o rigiditate
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să-l chinuie, Dumitru Gh. Bordeianu mărturisește despre o trăire exaltată și maladivă: „În loc să trăiesc ura și răzbunarea, trăiam plăcerea și satisfacția - s-ar părea paradoxal - că cei care mă loveau nu o făceau din ură, ci pentru că erau nebuni, constrânși și torturați să facă ceea ce făceau. În clipa aceea, i-aș fi strâns În brațe și le-aș fi sărutat rănile și vânătăile de pe corpul lor”32. Lacrimile amestecate ale celor schingiuiți și ale schingiuitorilor lor siliți la aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Y, fiecare dintre acestea bazându-se pe o serie de asumpții privind motivația muncii și conducerea. Teoriei X are la bază următoarele supoziții specifice: oamenii tind, prin simpla lor natură, să muncească cât mai puțin posibil, astfel că ei trebuie constrânși, controlați, dirijați, amenințați și penalizați pentru a fi determinați să muncească pentru realizarea obiectivelor organizaționale. Persoana obișnuită preferă să fie dirijată, evitând responsabilitatea și fiind dominată de nevoia de securitate mai mult decât orice altceva. În opoziție cu teoria X
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
între relația astrului solar cu existența cuprinsă de-a lungul unei zile și raportul dintre lumina credinței individuale cu revelația însoțirii divine. Astfel, dacă odată cu răsăritul, cetatea umană și natura peste care se înalță soarele sunt, în marea lor parte, constrânse, obligate să se arate, să se înfățișeze în deschisul privirii omului, însoțirea divină a omului nu pot fi silită, determinată forțat să se reveleze de către apariția și dezvoltarea luminii credinței religioase în conștiința umană. Fenomenul însoțirii omului de către zeu poate
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
că acesta, asimilat țărânei, deci neantului, poate și trebuie să dispară. Faptul este un corolar al tezei că identitatea supremă (care este și finalitatea lui Blake din ipostază de artist vizionar) caută integrarea, nu insularitatea, astfel că ea se vede constrânsa să respingă tentativele repetate ale ego-ului de a submina unitatea ontologica primordială: "The Eternals said: What is this? Death / Urizen is a clod of clay" (E: 74). Polemică în turbionul căreia sunt atrași Urizen și Los dezvăluie conflictul acut dintre
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
vorbit despre necesitatea de a fi ajutat de un prezbiter, iar credincioșii, în unanimitate, cu aclamații, l-au condus pe Augustin în fața lui Valeriu ca să fie hirotonisit. Astfel a început, în 391, lunga și trudnica activitate ecleziastică a lui Augustin, constrîns mereu de necesitatea de a interveni pentru rezolvarea problemelor credincioșilor, de a fi judecător în controverse și litigii și, atît cît putem deduce din scrierile sale, angajat, din acest moment, într-o muncă de propovăduire, deși pînă atunci nu făcuse
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în îndeplinirea datoriei sale, pînă la moarte, survenită la 12 martie 604, cu o rîvnă comparabilă cu aceea a lui Vasile cel Mare sau Ioan Gură de Aur. Viața lui a fost un drum anevoios și dureros, drumul unui mistic constrîns să facă față problemelor secolului, asaltat de chinuri morale și de suferințe fizice. Deseori bolnav, el vorbește despre bolile lui cu simplitate în numeroase scrisori și chiar în public, în predicile ținute în fața poporului. Faima sa, nu numai cea de
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a produs înlocuirea evaluărilor autentic politice cu standarde pseudoștiințifice; în anumite cazuri, acest fenomen a mers atât de departe, încât a afectat, dacă nu a distrus, însăși capacitatea de a adopta orice decizie politică inteligentă. Oricât de limitată și de constrânsă, puterea este valoarea pe care viața internațională o recunoaște ca supremă. Testul prin care trebuie evaluate deciziile politice este așadar măsura în care ele afectează distribuția puterii. Întrebarea pe care și-ar fi adresat-o Richelieu, Hamilton (și Jefferson, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sprijinul a cel puțin unuia dintre partenerii săi de joc, dar nimeni nu putea fi sigur de un astfel de sprijin. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea nu exista realmente nici o națiune care să nu fi fost constrânsă (la un moment dat) să se retragă dintr-o poziție avantajoasă din cauză că nu a beneficiat de sprijinul pe care contase din partea altor state. Acesta a fost în special cazul Rusiei în secolul al XIX-lea. În schimb, dacă Germania, încălcând
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]