267 matches
-
avem onore a ve notifica că pentru suprafața de teren în întindere de una mie patru sute nouă zeci și șapte metri patrați și 25 cmp (1497.25 cmp) expropriată prin sentința Trib. Iași s. III, no. 51/97 în scopul construcțiunei atelierelor din Iași. Ad-strația căilor ferate, vă oferă ca îndemnisare suma de lei, două sute nouă, bani 61/00 (209 lei 61/00) și sunteți invitat, ca pînă în zece zile de la notificarea presentei oferte, se declarați în scris primind, sau
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
liber pentru a legifera în această materie! Toate celelalte le avem: școalele de meserii pentru fete sunt excelente, viața familiară este din ce în ce mai solidă, numărul populațiunii este în spor; universitatea femeiască ne mai lipsește! Dar ce să ne ocupăm de asemenea construcțiuni cam juvenile! Societatea română, în totalitatea ei are prea multă prudență pentru a se risca în aventuri legislative de felul celor propuse, și impresiunea ce proiectul de lege al d-lui Conta a produs-o pintre deputați și pintre profesori
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
portret al lui Cesar Bolliac, pe care-l publicăm cu plăcere. [28 februarie 1881] {EminescuOpXII 88} ["IERI D. BRĂTIANU A DAT CITIRE... "] Ieri d. Brătianu a dat citire în Cameră proiectului de lege pentru conversiunea împrumutului domenial, acoperirea cheltuielilor de construcțiune ale liniei Ploiești predeal și pentru consolidarea datoriei flotante, prin emisiune de 152 milioane în rentă 5 procente. D. Brătianu a cerut ca Adunarea să treacă în secțiuni unite pentru a începe studiarea proiectului, ceea ce s-a și făcut. Împrumuturile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
proiectul de lege în întregul lui. Din el și din observațiunile ce urmează mai la vale se va vedea natura operației financiare, propuse de guvern. Art. 1. Pentru conversiunea obligațiunilor domeniale existente, însumă de lei 56022000; pentru acoperirea cheltuielilor de construcțiune ale căii ferate Ploiești - Predeal, în sumă de 34350351 lei și 10 bani; pentru stingerea deficitelor constatate la închiderea exercițiului 1876, în sumă de 31 077726 lei 16 bani; în total 121450077 lei 26 bani guvernul este autorizat a face
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scăzute și neprezintate la plată se prescriu peste 5 ani de la scădența lor. {EminescuOpXII 89} Art. 10. Îndată ce legea de față [î ] și va fi primit aplicarea, legea din 1871 pentru contractarea împrumutului domenial, legea împrumutului pentru acoperirea cheltuielilor de construcțiune ale liniei Ploiești - Predeal, precum și legea din 12 iuniu 1880 pentru emiterea bonurilor de tezaur sunt și rămân desființate. Art. 11. Comitetul și Casa domenială se desființează o dată cu terminarea operațiunii de conversiune aci prescrisă; resursele acestei Case se vor trece
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au contestat cele 31077726 lei despre cari și astăzi guvernul și organele lui mai cutează a susținea că ar fi rezultat ca deficit la sfârșitul anului 1876. Pentru a cincea sau a șasa oară s-au dovedit că din suma construcțiunii liniei Ploiești - Predeal trebuiesc scăzute 3 milioane, cari au fost plătite de la început chiar. În privința deficitului de 31 milioane care se pretinde că ar fi rezultat la finele anului 1876 cată a se releva următoarele: 8 milioane din acest pretins
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a arăta dezastrele morale ce le cauzează asemenea întreprinderi, precum și crizele comerciale cărora le dau naștere, mai cu seamă pe o piață de efecte relativ nouă, inexperiență, ademenită cu atât mai lesne de lăcomia câștigului. [18 iulie 1881] SOCIETATEA DE CONSTRUCȚIUNI Ce rol joacă Creditul Mobiliar pe lângă Societatea de Construcțiuni care e a se înființa paralel cu el? Mărturisim că nu știm. Nu vedem deloc necesitatea unui Credit Mobiliar alături cu Societatea. Are nevoie aceasta ca Creditul să-i plaseze titlurile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
precum și crizele comerciale cărora le dau naștere, mai cu seamă pe o piață de efecte relativ nouă, inexperiență, ademenită cu atât mai lesne de lăcomia câștigului. [18 iulie 1881] SOCIETATEA DE CONSTRUCȚIUNI Ce rol joacă Creditul Mobiliar pe lângă Societatea de Construcțiuni care e a se înființa paralel cu el? Mărturisim că nu știm. Nu vedem deloc necesitatea unui Credit Mobiliar alături cu Societatea. Are nevoie aceasta ca Creditul să-i plaseze titlurile? Dar plasarea o poate face orice bancă, fără să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vezi că într-o procedare atât de limpede n-ar mai fi loc pentru agiotaj și pentru jocul de bursă și de-aceea o vedem înlăturată. De-aceea în decursul discuției am lăsat cu totul la o parte Societatea de Construcțiuni și Lucrări Publice, care n-are a face cu Creditul Mobiliar și care poate exista de sine. Daca această societate află destui acționari cari să crează că, prin clădiri ce le-ar face în București și aiurea, capitalul lor e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dar nu vedem, precum am zis, necesitatea creării unui Credit Mobiliar pentru acest scop. O casă de bancă comercială sau Banca Națională se poate însărcina cu vânzarea al pari sau pe un preț de emisiune oarecare a acțiilor Societății de Construcțiuni, luând un comision la sută. Dacă afacerea e solidă, dacă fondatorii inspiră încredere, dacă în sfârșit bancherul comisionar e cunoscut ca om ce distinge o afacere bună de una rea, capitaliștii vor merge la casa sa și va plasa fiecare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
casa sa și va plasa fiecare în acții atât cât va voi sau [î]i va da mână. Apoi nu-i asta intenția Creditului Mobiliar. {EminescuOpXII 257} Creditul Mobiliar [î]i stă la spate pentru a specula acțiile Societății de construcțiuni, pentru a le vinde peste pari, peste cât vor face vreodată, puțin păsîndu-i dacă Societatea de construcții va fi în stare, cu toată munca și cu toate șansele, să reproducă în valori reale, în clădiri, echivalentul sumelor plătite de acționari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
259} se pot însărcina oricând cu asemenea lucruri, precum am văzut mai zilele trecute deschizîndu-se subscripția pentru înființarea unei fabrice de hârtie, al cărei debit e garantat întrucîtva prin furnitura cancelariilor statului. Tot asemenea cale am recomanda și Societății de Construcțiuni și Lucrări Publice, dorind însă ca ea, prin lege să fie esclusă de la restaurarea monumentelor istorice precum: mănăstiri, biserici etc. cari, după natura lor, esclud întreprinderea în genere, necum întreprinderea anonimă pe acții. S-ar putea întîmpla bunăoară ca mănăstirea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putea întîmpla bunăoară ca mănăstirea Radu - vodă, un monument rar de arhitectură, să fie restaurată a la Goldenherg (Montaureanu ), căci fidelitatea reconstrucțiunii de monumente n-a fost nicicând partea tare a unei societăți de acționari. Cu această restricțiune, Societatea de Construcțiuni [î]și poate face evoluțiunea ei de afaceri bune ori mediocre, cu rizic mai mare ori mai mic al capitalului acționarilor. Fără îndoială vom releva că soarta celor mai multe din "societățile de construcție" (Baugesellschaften și Baubanken ) din străinătate n-a fost
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de ziarele cari s-au pronunțat deja în această privință. {EminescuOpXII 263} "Războiul" nu s-a vândut și nu se va vinde nimărui, și ne îndoim că "Timpul" a citit cele scrise de noi asupra Creditului Mobiliar și Societății de Construcțiuni, căci altfel nu ne-ar fi făcut onoarea d' a ne pune și pe noi în categoria organelor care au trâmbițat, în formă de revistă reclamă, avantajele economice ale societăților în cestiune, în schimbul unui meschin interes bănesc. Aceasta am găsit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
interne despre starea lucrurilor. El primește ordin de la ministru de-a merge în persoană în fața locului și de-a cerceta întrucît era întemeiată știrea. Prefectul se și duse la fața locului cu vicenotarul comitatului, Nicolae Szentivany, organ special al serviciului construcțiunilor, cu delegații orașului Berecic și cu martori cari cunosc bine localitatea. La 13 și 14 august el revizui granița între România și orașul Berecic și constată, pe baza spuselor martorilor, că pichetul s-ar fi construit în adevăr pe teritoriu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu s-a creat de la căderea administrațiunei trecute. Acele moștenite sunt în starea cea mai rea de întreținere. Singurele lucrări ce se mai fac sunt canalizări de râuri precum Luncavățul la Marcea ), care inunda moșiile arendate și esploatate de prefect, construcțiuni de mori la aceleași moșii, și altele de asemenea natură. La 15 octombre era să se deschiză consiliul județean. Nu s-a putut completa două săptămâni și mai bine, fiind prefectul dus la Pesta fără concediu pentru a specula porcii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
creditul industrial în genere. Credit agricol. Bănci de scont. Bănci de credit. Institute de credit real. Valoarea imobilului se amanetează și se ia împrumut. Cu acest împrumut se înmulțește puterea de reproducțiune a imobilului. Case, moșii. La case se fac construcțiuni nouă, la moșii se gospodărește mai bine. Un prisos mic însă regulat asupra dobânzii asigură plata îndărăt a capitalului. Credit fonciar. Principii. 1. Siguranța capitalului. Totalitatea imobilelor declară a garanta pentru datoria unuia, recunoscută de comunitate. 2. Siguranța dobânzilor. Se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ferate, mijloacele de transport aflate pe terenul acestor păduri; b. - Morile de orice fel și oriunde ar fi situate, pivele și teascurile țărănești de ulei și pivele țărănești de postav situate în comunele rurale și suburbane, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile de produse și materii prime; c. - Fabricile agricole de spirt, oriunde ar fi situate, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, instalațiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
postav situate în comunele rurale și suburbane, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile de produse și materii prime; c. - Fabricile agricole de spirt, oriunde ar fi situate, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, instalațiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile de produse și materii prime; d. - Industriile forestiere cu tot terenul, construcțiunile, instalațiunile, mașinile, uneltele, liniile de căi ferate, mijloacele de orice natură, întreg inventarul viu și mort, necesar
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
produse și materii prime; c. - Fabricile agricole de spirt, oriunde ar fi situate, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, instalațiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile de produse și materii prime; d. - Industriile forestiere cu tot terenul, construcțiunile, instalațiunile, mașinile, uneltele, liniile de căi ferate, mijloacele de orice natură, întreg inventarul viu și mort, necesar normalei lor funcționări și aparținând evreilor persoane fizice sau societăți; e. - Stocurile de cereale, nutrețe și recoltele de orice natură ce s’au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de citire. Mi se va spune poate că părerea lui Pumnul nu-i bună. Dacă nu-i bună, aceea însă stă - că cronistice e dreaptă și scuzată. După estremul latinităței, a etimologismului absolut inaugurat de Bătrânul Petru Maior, care scria construcțiuni latine în românește (estrem ce, pentru deșteptarea noastră din apatia lungă față cu latinismul, era neapărat trebuincios), după ridicarea la potență a aceluiași estrem de către următori, trebuia neapărat să vină ca remediu contra lui estremul fonetismului absolut, a iubirii nemărginite
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e și mai adevărat; și cu atâta mai bine pentru ei dacă, într-o limbă ce-o mânuiesc cu greu, urmăresc mai toți scopuri așa de nalte, așa de nobile, încît în focul urmărirei, uitîndu-se pe ei înșiși, străcoră în construcțiuni germanisme sau maghiarisme. Ei au învățat în școli în cari criticul nostru n-a învățat, și de aceea ei au, de nu dreptul, cel puțin scuza de-a comite greșeli așa de mici și cari asupra fondului se tușează. Dac
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au acești oameni ca să ne superiorize? Au ei ceva ce noi nu avem? Au ei limbă? Au științe? Au arti? Au legislațiune? Au industrie? Au comerț? - Ce au? Limba? ar trebui să li fie rușine de ea. Sunetele îngrozesc piatra; construcțiunea, modul de a înșira cugetările, de a abstrage noțiunile, tropii, cu un cuvânt spiritul infiltrat acestui material grunzuros, sterp, hodorogit, e o copie a spiritului limbei germane. Ei vorbesc germănește cu material de vorbă unguresc. Științele? Ce au descoperit ei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
programei, se înțelegea de fapt și predarea morfologiei, respectiv a formelor flexionare ale cuvintelor, rezultate în urma declinărilor, activitate numită „lecțiuni de cuvinte”. Lecțiunile de cuvinte erau lecții speciale unde se practicau însă memorări mecanice de „cuvinte și nuanțe”, „expresiuni și construcțiuni” (Papadopol, 1925: 21), scoase din context, ceea ce îi evocă autorului „dondăneala” evocată și de Creangă în Amintirile sale. Sprijinindu-se pe teoriile lui F. Collard și Adolf Mathias, Papadopol acceptă această activitate, considerând însă că trebuie „să se învețe cuvinte
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de o înălțime mai mică păstrându-se deasupra o suprafață plană patrunghiulară. Trei din laturi sunt drepte, iar a patra piezișă pentru suit. O sută cincizeci de care sunt ocupate în fiecare an a transporta legăturile de vreascuri necesare acestei construcțiuni, pe care iarna o strică de-a pururea. Pe această movilă de vreascuri împlântă Sciții un vechi iatagan de fier, ce se zice a fi închipuirea zeului Marte, și acestui iatagan oferă Sciții în fiecare an jertfe de vite și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]