263 matches
-
parte a doctrinei îl califică drept contract forțat sau contract de dependență. În acest sens, a se vedea Gh. Piperea, op. cit., p. 71. 104 A se vedea, J. Goicovici, "Moralizarea contemporană a raporturilor contractuale privire specială asupra dreptului consumației", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, pp. 159-179; J. Goicovici, Dreptul consumației, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, p. 7. 105 În legătură cu reprimarea clauzelor abuzive a se vedea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice; f) orice alte condiții impuse prin dispozițiile legale în vigoare. 143 Cu privire la definiția legală și doctrinară a noțiunii de "consumator" a se vedea, J. Goicovici, " Consumatorul: cine este el?", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, pp. 82 și urm. 144 Potrivit art 1683 C.civ., cu denumirea marginală, "Vânzarea bunului altuia". "Dacă, la data încheierii contractului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
obiectului ce a devenit în sine și pentru sine; lume incapabilă de trăire autentică și de susținere a unor cauze și, bineînțeles, cunoașteri dezinteresate în acord cu o societate civilă, matură în gândire. Omul-obiect al zilelor noastre "a îngropat", prin consumerismul isteric al capitalismului global, mesajul kantian (ieșirea din minoratul gândirii minorat întreținut de către politicieni împreună cu intelectualii lor), precum și valorile cardinale ale civilizației creștine și europene (1. iubirea, 2. dreptatea, 3. munca, 4. toleranța, 5. bunătatea, 6. generozitatea, 7. adevărul, 8
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
medicală care îl privesc, se dezvoltă constant o abordare a bolnavului prin prisma noțiunii de „client“. Denumirea reflectă intenția de a asculta cu mai mult interes dorințele reale ale pacientului, solicitările și opiniile sale, însă a dus la dezvoltarea unui consumerism medical nerecomandabil, cu atât mai mult cu cât, chiar și în clinicile private, ar trebui să fie dominantă latura profund umană a raportului medic-pacient, și nu aspectele de natură comercială de tipul client -prestator de servicii. Acest obiectiv nu poate
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
să fie satisfăcute, într-o manieră tipică unei societăți de consum. Totul lucrează în favoarea unei elite productiviste, ce acționează și controlează totul la scară globală. Nu se mai produce pentru a se consuma, ci se consumă pentru a produce, un consumerism ieftin și gratuit (vezi și Pascal Bruckner, Mizeria prosperității, sau René Guénon, Domnia cantității și semnele vremurilor). "Regele consumator", individul în general, este redus la o creatură cu reflexe condiționate, lipsită de creativitate, a cărui fericire constă în a repeta
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
unei descoperiri para doxale. Un autor cu o viață de telenovelă "sublimează" foarte puțin (aproape deloc!) în operă din propriul tumult existențial. Proza lui McEwan abundă în analiză (intros pecție, investigație psihologică, excurs meditativ etc.), lăsînd "acțiunea" (căutată de cititorul consumerismului actual!) pe planul secund. Faptul nu se încadrează, repet, în așteptările celor care acordă prioritate biograficului în ficțional. CBE (Commander of the British Empire), laureat al unui Shakespeare Prize, membru în diverse societăți academice prestigioase, Ian McEwan atrage constant atenția
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din 1990, The Dwarves of Death/Piticii morții (devenit chiar o peliculă de succes, în 1999, sub titlul Five Seconds to Spare/ Cinci secunde disponibile!), o diatribă reținută (din zona umoru lui negru), fără accesele furibunde specifice acestui gen, la adresa consumerismului și postindustrialismului despiri tualizat. Romanele de mai tîrziu consfințesc valoarea lui Coe, introducîndu-l, legitim, în spațiul literar internațional. What a Carve Up! (cu varianta românească, deja propusă, de Ce mai hăcuială!, însă pentru care, personal, aș prefera expresia Partea leului), apărut
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
facă apel la motivele inconștiente și viscerale ale populației. Dacă cetățenii nu aveau nevoie în mod „obiectiv” de un automobil mare, aveau nevoie afectiv. Și acest afect este stimulat prin mijloace puse la dispoziția noilor campanii publicitare. Primul motor al consumerismului: invidia. Am văzut astfel apărând noi sloganuri. Acestea nu mai spuneau „Noua berlină X sau Y vă aduce confort și siguranță”, ci „Știați că este indispensabil să aveți berlina X sau Y? Ați verificat dacă vecinul dumneavoastră nu are deja
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și să se concentreze asupra senzației de dominare pe care o oferă sau determinarea unor legături afective cu un prezentator pentru a favoriza cumpărăturile impulsive. Toate aceste metode și-au atins scopul: în SUA mai întâi, apoi în toată lumea industrială consumerismul a fost relansat, iar liniile de producție salvate de la blocaj. Din acea perioadă datează apariția societății de consum propriu-zise, care era în totalitate un proiect politic bazat pe intenția explicită de manipulare a maselor. Și atunci ce atitudine se putea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
prima provocând frustrarea, iar a doua aducând consolarea la această frustrare. Cuplul acesta are atâtea în comun, încât noi trăim într-o lume obsedată în același timp de slăbire și de atracția spre o alimentație compulsivă. Un bilet câștigător pentru consumerism, dar nu neapărat și pentru echilibrul psihic al cetățenilor. Pentru mai multe informații Agliata, D., Tantleff-Dunn, S. (2004), „The impact of media exposure on males’ body image”, Journal of Social and Clinical Psychology, vol. 23, nr. 1, pp. 7-22. Bessenoff
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Aici se remarcă o evoluție. Pentru că una e să constatăm că creierul uman are capacitatea de a relaționa cu 150 de persoane prin răspândirea zvonurilor și bârfelor (ca odinioară, la sate), dar alta e să transformăm această capacitate în motorul consumerismului industrial. Presa people are un tiraj anual de 135 de milioane de exemplare doar pe piața franceză. Ea se folosește de o nevoie fundamental umană de a-și forma un „clan” în jurul câtorva figuri considerate intime, dar tocmai aici oglinda
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
să încoroneze debutanți, de n-ar fi să-i amintim decît pe Jonathan Littell (2006) sau Alexis Jenni (2011), laureații celei mai prestigioase recompense literare, premiul Goncourt. Cît privește tematica, nou veniții abordează cu predilecție subiecte sociale contemporane: criza, excluziunea, consumerismul etc., arta fabulatorie pură fiind lăsată mai degrabă în seama "veteranilor". De altfel, în buna tradiție pariziană, cititorii au fost pregătiți în acest sens de-a lungul verii de cronicari și jurnaliști experimentați, între care, probabil, cel mai pertinent și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sau că editorii fac legea pieței impunîn du-le autorilor cărticele nu mai mari de 150 pagini, cu paragrafe spa țiate, aerisite, digerabile în metrou sau autobuz. Recent premiatul volum al cunoscutului scriitor Yann Moix sparge toate clișeele impuse de consumerismul rapid, oferind un slow-food intelectual de primă mînă. Adevărul e că e chiar nevoie să ai și mînă bună, adică puternică, musculoasă, ca să reușești să parcurgi cele 1152 pagini (!) și 1,3 kg ale romanului Naissance (Naștere), apărut la Grasset
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nihilist subversiv, paznic al unei lumi în derivă, respectiv autor pentru tineret, cinic și amar, tratînd susnumita derivă cu mijloacele secolului 21. În străfundurile cele mai adînci, găsim la amîndoi aceeași distanțiere de sine, același disconfort vital, același dezgust față de consumerismul generalizat, față de senzaționalismul mediatic, sau de abdicările de tot felul, același echivoc în raporturile cu sine și cu cititorul, aceeași trăire a unui eu prea îngust, strîmb, instabil și fragmentar. Iar pentru noi, un regal intelectual, destabilizant, desigur, dar în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
coordonarea inovației și formularea politicilor"105. Pornind de la aceste coordonate, s-a continuat conturarea noii societăți și la alți teoreticieni, accentuându-se evoluția altor raporturi de putere și mecanisme psiho-sociale, ce conduc spre un nou hedonism și spre "societatea informatizată". Consumerismul contribuie la amplificarea "pieței iluziilor", a importanței "sistemului obiectelor" și a publicității. Postmodernitatea pare a fi condus la o exacerbare a consumului și a tehnologiilor mass-media până acolo încât unii critici ai fenomenului consideră că aceasta este un produs al
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
normele Iluminismului, postmodernitatea propune imaginea unei lumi "contingente, lipsite de întemeiere, diversă, instabilă, nedeterminată, a unui set de culturi neunificate sau interpretări care dezvoltă un grad de scepticism în legătură cu obiectivitatea adevărului, istoriei și normelor"142; de asemenea, ea conduce către consumerism, cultul efemerității născut din evoluția tehnologiei și incoerența identităților. Într-o manieră similară, Best și Kellner preferă evitarea confuziei conceptuale, prin tranșarea între postmodernism văzut ca descriind mișcările și artefactele din domeniul culturii, ce se deosebesc de mișcările, textele și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
of the vocabulary of the strand of thought and another one which is represented by the writing itself, which is an example of a postmodern approach to language, reference, and significance. Some significant topics of Baudrillard's early writings are consumerism, the world of objects, the symbolic exchange, the every day life, and the similarities between their theorising and those provided by Marx, Debord, Lipovetsky, Lefebvre, are suggestive in this respect. As far as his later works are concerned, the division
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
observațiilor, operele "maeștrilor" și ale "minorilor" sunt tratate de pe poziții de egalitate. În plus, consider că fenomenul simbolist/decadent în artele plastice ca și în literatură este deopotrivă relevant atât prin realizările majore, cât și prin cele care alunecă spre consumerism, spre exotismul de "bazar sentimental", sau spre kitschul erotic, adesea chiar la limită cu pornografia, acuzația fiind nelipsită din repertoriul de acuze aduse noilor formule în artă. Avem și o artă care își face publicitate la confiniile cu Art Nouveau-ul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o educație ereditară mai îndelungată: educație fără de care opera unui Puvis de Chavannes, unui Gustave Moreau, unui Claude Monet, spre exemplu, va rămâne mereu literă moartă"116. Această artă aplicată, criticul o vede amenințată de mercantilism, un alt nume dat consumerismului, gustul popular invidiind gustul "burghez" "în toată a sa ... mitocanie, plata sa pretenție!". Naivitatea și prospețimea artei populare, crede criticul, este amenințată de kitschul livrat de vânzătorii ambulanți evrei care vând "obiecte de talcioc"117. Bachelin reia discuția în articolul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Lăzărescu, Mișu Teișanu, Artur Verona, Ștefan Popescu, primii trei fiind irecuperabil demiși). Ci pentru că, într-un anume fel, Kimon Loghi devine un "caz școală", un antimodel, atât prin succesul pe care-l au tablourile sale, cât și pentru un anumit consumerism asociat kitschului, care tinde, mimetic, către o omologare cu direcțiile noi, pe care le abordează pictorii "Tinerimii artistice" (cei care au provocat o ruptură fondatoare cu academismul osificat). Într-una din cronicile publicate în Facla, în 1911, cu privire la "Expoziția societății
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cadru de aur; domnul Lăzărescu l-a înțeles"603. Asocierea picturii lui cărților poștale ilustrate cu o estetică decorativistă tipică afișismului și ilustrațiilor Art Nouveau marchează o filiație pe care tablourile sale o îndreptățesc doar colateral. Arghezi sesiza mimetismul și consumerismul acestui pictor care reflecta moda și un compromis al unei părți a aristocrației insuficient de informate cultural cu kitschul superior. Tablourile sale sunt cumpărate, sunt căutate de incultura și de analfabetismul artistic aristocratic [...]"604. XIII.2. Sigmund Maur, Theodorescu Sion
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Transnational Body), Oxford, New York, Berg, 1998. Bryman, Alan, Disney and His Worlds, Londra și New York, Routledge, 1995. Burke, Peter, Popular Culture in Early Modern Europe, New York, New York University Press, 1978. Campbell, Colin, The Romantic Ethic and the Spirit of Modern Consumerism, Oxford, Blackwell, 1989. Caplan, Pat (ed.), Food, Health and Identity, Londra și New York, Routledge, 1997. Carlin, Martha și Rosenthal, T. Joel (ed.), Food and Eating in Medieval Europe, Londra și Rio Grande, the Hambledon Press, 1998. Christiansen, Eugene Martin, Brinkerhoff-Jacobs
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Press, 1991, p. 84. 188 George Ritzer, Explorations in the Sociology of Consumption (Fast Food, Credit Cards and Casinos), Londra, Thousand Oaks, New Delhi,Sage, 2001, p. 108. 189 Vezi Colin Campbell, The Romantic Ethic and the Spirit of Modern Consumerism, Oxford, Blackwell, 1989, pp. 153 și următoarele. 190 George Ritzer, Explorations in the Sociology of Consumption, op. cit., p. 23, care se bazează de fapt pe edițiile anterioare ale studiului The McDonaldization of Society, loc. cit., 1996, cap. 7, 2001, cap
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și cu cea a regelui Wilhelm sau a Republicii de la Weimar. Nu doar prin faptul că a devenit un pitic politic și un gigant economic, ci și prin faptul că militarismul său s-a transformat în pacifism, ambiția sa, în consumerism, iar raționalizarea sa a fost contracarată de ecologism. În contextul acestei mutații, țara rămîne altminteri ea însăși, alimentîndu-se din pînze freatice profunde. În ceea ce privește Franța, ea pierde brusc malthusianismul economic care o caracteriza de decenii bune și se lansează în expansiunea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
urmarea unei anumite variante agoanei după stimuli, ci doar schimbă punctele esențiale". (Morris, 2010, p. 309) Deși lumea modei pare a ilustra cel mai bine modul cum noutatea încorporează valoare unui produs, procedeul în sine este, cum aminteam, specific turbo consumerismului de care vorbea Gilles Lipovetsky. Se supune mediul școlar ca mediu educațional și ca mediu de învățare acestui principiu? Aparent da; prelucrarea didactică a unor științe presupune măcar omiterea intenționată a unor detalii, elemente etc., pe baza premisei că sunt
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]