1,467 matches
-
învățături soteriologice, îndemnându-i pe creștini să le citească și să le aplice în propria lor viață. De pildă, Sfântul Ioan Damaschin, rezumând gândirea patristică, îndeamnă pe creștini la citirea Sfintei Scripturi, căci prin ea „suntem îndreptați spre virtute și contemplație netulburată. În ea găsim îndemn spre orice fel de virtute și îndepărtare de la toată răutatea. Dacă suntem iubitori de învățătură vom fi și cu mai multă învățătură, căci prin știința, prin osteneala și prin harul lui Dumnezu, se duc la
DESPRE SFÂNTA SCRIPTURĂ ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_scriptura_in_viata_crestinului_.html [Corola-blog/BlogPost/355573_a_356902]
-
e evidențiat prin implementări de amintiri afective, exhibit cu duioșie în viziuni duioase încărcate de speranțe, ce se încheagă într-un spectacol al exorcismului divin. Speranțele încarnate în imagini conduc către fenomenul Fata Morgana, hrănită de metafore surprinzătoare, ce produc contemplații calde ale alterității, vibrații extatice ale sufletului. Autoscopia, care e în fond o confesiune deghizată, tulbură imaginarul liric până la o înaltă vibrație, întorcând vioara invers, cum o fac virtuoșii arcușului. Privirea ia locul simțurilor, amintirile se derulează în panorama modulare
EMILIA TUDOSE TRIUMFUL IUBIRII , CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Emilia_tudose_triumful_iubiri_al_florin_tene_1364888889.html [Corola-blog/BlogPost/366066_a_367395]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CONTEMPLAȚIE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ne afundăm zilnic în soare într-o nesfârșită repetare a botezului risipa aceasta de frumusețe încă mai are un sens să prefaci noaptea în așteptare
CONTEMPLAŢIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1486029618.html [Corola-blog/BlogPost/376588_a_377917]
-
zilnic în soare într-o nesfârșită repetare a botezului risipa aceasta de frumusețe încă mai are un sens să prefaci noaptea în așteptare așteptarea în rugă ruga în viață timpul curge spre infinit ca râurile de pe cusăturile muscelene. Referință Bibliografică: Contemplație / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CONTEMPLAŢIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1486029618.html [Corola-blog/BlogPost/376588_a_377917]
-
și se termină în expoziție, când e vizualizat realizează o reflecție estetică. Acesta pentru mine se naște dintr-o nevoie spirituală. “Mesajul” pe care doresc să-l transmit e că există o cale înspre cunoaștere/autocunoaștere prin creația artistică și contemplația frumosului și că dincolo de aparențe putem găsi esențialul. Sper ca acesta să fie latura puternică a artei mele. Pentru mine e foarte important ca lucrarea să fie bine făcută în sensul mânuirii tehnicii (tradiționale și/sau digitale) și să stea
“…dincolo de aparenţe putem găsi esenţialul.” by http://uzp.org.ro/dincolo-de-aparente-putem-gasi-esentialul/ [Corola-blog/BlogPost/94160_a_95452]
-
unui copac / și nu știi / și nu știi cum bate vântul prin apă” (înveliș pentru suflet). De altfel, Ileana Popescu Bâldea, în castelul său de gheață pictează norii și se roagă la crucea din stele. În miezul unei astfel de contemplații ea scrie: “îmi fac pat din cuvinte pe-ascuns de uitare / plâng piatra mângâiată cu teamă / întind mâna a boare / întunericul râde îmi ține degetele moi / țip la aerul verde prin fluturi / și împing umbrele spre timpul/ care nu mai
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia by http://confluente.ro/Singuratatea_albului_intuneric_cronic_cezarina_adamescu_1355664177.html [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
cerului, apei și cântecului. Cu albastrul cerului și lacurilor pulverizat în el, împăturit de verdele brazilor, Siriul mirific, frumos ca raiul e un punct de eterogenitate culturală din care prinde viață armonia. Această zămislire transcede din istoria culturală întemeiată pe contemplația cosmică a inepuizabilei spiritualități, cu ochii și cu sufletul locuitorilor dintotdeauna ai pitorescului meleag buzoian. Reveria transcendentă a creației artistice locale nu poate fi, din această cauză, actul abstragerii dintr-un singur izvor ci dintr-un estuar în care toate
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421405930.html [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
este Biserica și înaintând spre El înaintăm spre Biserica cerească, prin cea pământească făcută după aceea. Astfel, caracterul bisericesc al misticii se identifică cu caracterul ei hristocentric. Chiar cel ce s-a ridicat la starea de „minte pură” și de „contemplație” fără simboluri nu a părăsit cadrul ierarhic al Bisericii în sens larg și nu a sărit dincolo de Iisus Hristos și de Taine.[ 3] Rugăciunea permanentă a creștinului ca persoană aparte presupune o încălzire prealabilă și des repetată a lui prin
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
absurdă) “rup detalii din marginea cerului redecorez fiecare bătaie de inimă îmi spun că singurătatea poate muri în sălbăticie de fapt cuvintele mele sunt transplantul dorului frânt” (nu pot să alerg pe o stradă oarecare) Nevoia de încadrare minimalistă a contemplației poate duce cu gândul la înțelepciunea niponă, rece, detașată, dar stilistica folosită, limbajul structurat pe metaforă (un mixaj specific autoarei) fac din poezia Adrianei o orgă de cuvinte dând înțeles aforistic fie ca observare, fie ca sentiment decelat. Dintre metaforele
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1448082894.html [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
care depășește viața lui precară de aici, e zbuciumul lui. El se adaptează imanenței, veacului. Efortul luptei spre a nemuri îi ia locul o practică, pe care o ideologizează, în vederea realizării fericirii terestre. La el, acțiunea capătă un primat asupra contemplației. „Homo Faber” triumfă asupra lui „Homo Sapiens”. Nu în zadar substituie Faustul lui Goethe, mărturisirii despre întâietatea Cuvântului Lui Dumnezeu, mărturisirea modernă: La început era: Fapta ! Dar strădania lui, fapta lui, nu sunt desăvârșite, nu sunt o mântuire în sine
DESPRE RAPORTUL INTELECTUALILOR CU BISERICA, ASTAZI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_raportul_intelectualilor_cu_biserica_astazi.html [Corola-blog/BlogPost/344936_a_346265]
-
pelerinul sideral ajunge mai repede la sursele belșugului,cu cât frumusețea și atrația dintre cele două poluri magnetizează mai eficient investigația imaginară realizată în carte,cu atât negativismul morții se va destrăma lent într-o miraculoasă feerie nocturnă,într-o contemplație vrăjită de muzici(cu referiri laVerdi, Beethoven, Bach, Strauss, etc) și culoare, de mersul stelelor,de illuminate profunzimi (Dante, Shakespeare).Toate acestea devin o formă de histrionism metafizic. Traducerea critică a obiectului acestui eseu ar consta în descoperirea acelei iubiri
VASILE DORIN GHILENCEA ÎN SPATELE ICOANEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_dorin_ghilencea_in_spatele_icoanei_.html [Corola-blog/BlogPost/375128_a_376457]
-
sa veșnică și supratemporală. Despre cercetarea și abordarea omului ca persoană teologică Trecând acum într-un registru mult mai profund, vom remarca și susține cu toată convingerea și tăria că, în măsura în care se împărtășește de toate acestea, pe calea ascezei și contemplației, a făptuirii și a theoriei, omul se descoperă pe sine, își descoperă rostul și rolul său în această lume și viață și descoperă rațiunile sau sensurile înalte ale existenței sale, ale lumii și ale timpului, ca loc și timp al
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_om_stelian_gombos_1332312142.html [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
ca fiind compus din două puteri: puterea intelectuală și puterea vitală. Facultatea mintală se compune la rândul ei din minte și rațiune (latura contemplativă, respectiv latura practică) în dezvoltarea acestora fiind un progres necontenit al sufletului, latura contemplativă: minte - înțelepciune - contemplație - cunoaștere - cunoaștere ce nu se uită în adevăr, însă și a celei practice, raționale: rațiune - prudentă - făptuire - virtute - credința, în bine. Numai prin unirea progresivă a rațiunii cu mintea, prudenței cu înțelepciunea, lucrarea, virtutea cu cunoașterea și credința cu cunoașterea
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_om_stelian_gombos_1332312142.html [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
meditații, simbolistica gestuală combinatorie cu privirea în adânc, fulgerătoare surâsuri, cu decodarea la prieteni, fără schimbarea de sens pentru că sunt dintotdeauna aceleași, iar prietenii aceiași, rostiri rare, șoptite... acestea-s restituirile comunicării verbale de care se bucură azi, resemnat în contemplația amintirilor și-n iubirea din jur, apreciatul cântăreț de muzică ușoară Cornel Constantiniu, artist ce zămislește legendei nimb, iar vieții care l-a luptat din toate direcțiile, o statuie a răbdării! Consolarea vine cu persistență de la efluviile iubirilor cu putere
CORNEL CONSTANTINIU LAVIURI PE PORTATIV de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1432796651.html [Corola-blog/BlogPost/372990_a_374319]
-
lumea se dezvăluie mai adânc în relație cu celelalte înțelesuri ale termenului lumen, anume făclie, viață, lumina ochilor, ochi, vedere, deschizătură, claritate, podoabă, ornament! Căci lumea se oferă ochilor fizici iar rațiunilor ei, ca hrană pentru minte și obiect al contemplației pentru ochii minții. Ea este podoaba Lui Dumnezeu dăruită nouă. Dar Hrsistos este Lumina lumii, „aluatul care dospește toată frământătura“, Lumina luminii, Cel care face ca ea să strălucească, să fie lumină pentru noi. Lumina - Cunoaștere, expresia puterii cerești, a
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_mircea_1495135105.html [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
Profesor Dumitru Stăniloae colaborează și el constant cu eseuri pur teologice („Despre dogmă” și „Temeiurile eterne ale mântuirii”, în anul 1941, „Considerații în legătură cu sfintele icoane”, în anul 1942, „Biserica Ortodoxă a Transilvaniei” și „Despre Iisus Hristos”, în anul 1943, și „Contemplație și asceză”, în anul 1944). Din anul 1942 până la sfârșit publică regulat poezii în paginile Gândirii și tânărul ierodiacon Valeriu-Bartolomeu Anania (n. 1921), cum din anul 1936 un colaborator asiduu al revistei fusese și ceva mai vârstnicul scriitor Horia Vintilă
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Tipo Moldova, 2011, antologie la care ne vom referi și din care vom cita în cele ce urmează. Universul textelor lui Eugen Bunaru se menține, cu puține modificări, în perimetrul citadin. Tema centrală a poemelor este urbea, obiect constant al contemplației. Dar orașul, de altfel mediu frecventat asiduu de autorii discursului poetic modern, nu este, pentru Eugen Bunaru, doar topos preferat, ci, mai cu seamă, nucleu generator de sens. Felul în care poetul se situează față de constituentele peisajului urban (stradă, cartier
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1409318514.html [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
rarilor trecători - /ei bine, o stratagemă a luminii/ (mi-am zis cu puțină invidie)/ ce ține de tehnica clar-obscurului”. Astfel trăiește orașul - Timișoara, transfigurată, desigur - în poezia lui Eugen Bunaru: la intersecția dintre emoție, imaginație și luciditate. La intersecția dintre contemplație nemijlocită și amintire. La intersecția dintre biografia citadină și autobiografie. O asemenea complexă recuperare, și configurare, a unui topos asigură textului originalitate și o stranie frumusețe tristă: “...Așa poate s-ar explica/ și emoția ce mă absoarbe/ când trec sub
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1409318514.html [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
iadul, mângâie mormântul și topește orice inimă înghețată... Iubiți mult, Iisus Hristos vă poruncește! Sunt tuturor toate. Nu sunt un moft. Viața mea este un poem, o carte, un film și mai mult de atât. Îmi doresc să ajung la contemplație, acolo, la începutul cuvintelor. Carte de despărțire. Mărturisire. Și cuvintele cele mai alese ne varsă în simplitate. Am învățat că în viață este de folos să nu găsești toate răspunsurile la o întrebare... Adâncimea lucrurilor este o taină; dincolo de om
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI by http://confluente.ro/stelian_gombos_1427117173.html [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
2001)INTEGRAREA(Integrimi) Până când în jurul pietrei va încolți iarbaPână când soarele va schimba mersul săuPână când nu va cădea întunericul... VIII. DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI, de Baki Ymeri , publicat în Ediția nr. 2257 din 06 martie 2017. Fragilitatea echilibrului Contemplația dublată de inițiere în implicarea existențială nu ține cont de o anumită pasarelă a vieții. Tinerețea devreme, maturitatea ori vârstnicia pot la fel de bine să fie punctul de plecare în calculul grafic destul de complicat care ne cheamă spre a ne defini
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/baki_ymeri/canal [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
-l privește pe Ilir Çabrati, care vine în limba română grației traducerii lui Baki Ymeri, putem spune că în floarea vârstei sale este pregătit pentru magia împlinirilor ideatice prin asumarea unui lirism curajos. Fascinația vieții ... Citește mai mult Fragilitatea echilibrului Contemplația dublată de inițiere în implicarea existențială nu ține cont de o anumită pasarelă a vieții. Tinerețea devreme, maturitatea ori vârstnicia pot la fel de bine să fie punctul de plecare în calculul grafic destul de complicat care ne cheamă spre a ne defini
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/baki_ymeri/canal [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
logică, matematică, fizică, biologie; pe rațiune, deci; pe “Idei clare și distincte”, etc.), teoria, fie fizică, fie metafizică, se sprijină pe axa Pământului prelungită pe axa Cerului cristalin. Astfel, Pâmăntul se sprijină fizic pe oscilația Soarelui galactic, și matafizic, pe contemplație, viziune și intuiție; adică, pe intelectul angelic sau universal și pe “știința zeilor” care lucrează prin Stâlpul Central sau “Coloana soarelui de vis”, Sursă a intuțiilor intelectuale prime conceput ca fiind suflet viu, parte din Sufletul lui Dumnezeu. Dacă este
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_agonia_u_constantin_milea_sandu_1390586689.html [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
istorice, teoretice, comparative, stilistice și analitice în volumul „Lainici - Capodoperă a artei românești și europene” este, în mod firesc, unul expozitiv și sobru. De mai multe ori însă autorul acestui album se lasă influențat și dominat de marea bucurie a contemplației estetice și de trăirea entuziastă a frumuseților descoperite. Trăirea aceasta susține comunicarea lirică, epică și narativă. Precum în acest fragment care ne reamintește de faptul că Profesorul Mihail Diaconescu este nu doar un mare istoric, critic de artă, filozof și
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_prof_stelian_gombos_1349770143.html [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
înfloritoare și ale scrumului neiubirii. Sunt fremătătoare dar și urcătoare în meditație, sunt iubiri ce susură în firul de iarbă ori lăcrimează în lucirea stelelor. Cântecele Didei Drăgan dezlănțuie și dansul frenetic dar și așează pe genunchi a rugăciune și contemplație! Dida Drăgan a interpretat, interpretează și va continua să interpreteze fermecător șlagărele cele mai scutite de treceri prin preschimbări sau încercări de copiere, pentru că e greu, pentru că sunt autentice. Aceste cântece au talia trecută prin inelul sufletesc al artistei, sunt
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398226814.html [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
simboliza călăuza călătorilor spre lăcașurile zeilor. În căutarea Luceafărului poetul își străbate în felul său viața. Ceea ce ne dezvăluie nouă este prin forța sa de a stăpâni Pegasul la modul sublime, de a ști să-l facă să poposească, pentru contemplația a ceea ce zărește, sau dimpotrivă, de a-l îndemna să galopeze năpraznic într-u vârtej de lumi interioare ale eului. Astfel își realizează Eminescu partea sa de magie. Cătălina visa la Luceafărul „Lângă fereastră, unde-n colț/ Luceafărul așteaptă”. Acest
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_marele_noroc_al_litera_al_florin_tene_1357967162.html [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]