202 matches
-
și cel al extazelor mistice. DANIEL CRISTEA-ENACHE SCRIERI: Vântul sau țipătul altuia, București, 1992; Eu și iadul, pref. Vasile Andru, București, 1993; Simbol sau vedenie, București, 1995; Aripile arhanghelului Mihail, București, 1996; Apocalips amânat, București, 1997; Cer iertare, București, 1997; Contemplatorul solitar. Introducere în opera lui Vasile Lovinescu, Iași, 1997; Ultima biserică, București, 1997; Muntele viu, Iași, 1998; Ritualul nopții, pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1998; Veninul metafizic, Iași, 1998; Morminte străvezii, București, 1999; Ultimul om, Iași, 1999; Domnul clipei, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
Universității și impozantul edificiu, amplasat în zona Iașului încărcată de istorie, numită Fundație, care adăpostește acum Biblioteca Centrală Universitară, dar care, din păcate, nu este reprezentat medalistic. Splendida realizare medalistică, scanată după un exemplar dintr-o colecție ieșeană, stimulează imaginația contemplatorului prin impresia de masivitate și greutate a coroanei de pe capul regelui Ferdinand, prin compoziția simbol de pe revers pe care personal o văd ca pe o „pălărie de floarea soarelui” alcătuită din cinci petale cu imagini simbol ale provinciilor care au
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care-i accentuează nota de măreție, de edificiu simbol, cât și prin certe calități artistice în redarea imaginii iconice a Sfintei Parascheva (prezentă pentru prima dată pe o medalie și având o notă specifică de expresivitate, care îl pune pe contemplator în contact vizual cu sacralitatea). Reflectarea medalistică actuală a Bisericii „Trei Ierarhi”, o ilustrăm cu o realizare din anul 2002 (bronz aurit, 75mm). Aceasta marchează împlinirea a 360 de ani de la Sinodul ținut la Iași, în 1642, este inițiată de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
plasată inscripția JUBILEU 120 DE ANI, iar de o parte și de alta a acesteia, anii 1884 și 2004. Noi înțelegem că este vorba de jubileul Episcopiei, ca instituție ecleziastică, și nu de cel al edificiului. Ne întrebăm însă dacă contemplatorii neavizați ai medaliei nu vor înțelege că este vorba de jubileul edificiului. Posibilitatea confuziei putea fi evitată, după opinia noastră, fie prin renunțarea la cercul liniar interior, care segmentează legenda aversului în două inscripții, fie prin eliminarea textului JUBILEU 120
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din cei trizeci de ani de existență ai acesteia. Aversul medaliei jubiliare a clinicii (fig. 35av) are în zona centrală o compoziție foarte sugestivă care poate fi receptată ca simbol al corpului uman divizat în vital și morbid. Secțiunea din stânga contemplatorului, ramificată în frunze, sugerează viața, iar cea din dreapta acestuia, în ramuri uscate, sugerează calea spre implacabilul sfârșit în prelungirea căreia intervine medicul recuperator. Brațele întinse lateral ne duc cu gândul la simbolul crucii sub care se află atât existența umană
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
simbolice este cea realizată cu ocazia Centenarului sărbătorit în anul 1960. După cum lesne se poate observa pe aversul acesteia (fig. 43av) se reia imaginea integrală, de ansamblu a fațadei palatului din Dealul Copou, adică și a părții de nord, din dreapta contemplatorului medaliei, care a adăpostit facultatea de științe, în 1960 ca și acum, folosită de Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”. Prin aceasta se comunica un subtil mesaj legat de rolul pe care clădirea l-a avut ca sediu în care s-au
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fi impus ca simbol al învățământului academic medical din vechea capitală a Moldovei, mai ales că imaginea va fi preluată pe medalia jubiliară și de protocol din anul 1999. Medalia realizată în 1999, la împlinirea a 120 de ani, după cum contemplatorii inițiați în medalistică vor fi observat, preia pe revers efigia savantului Grigore T. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști (fig 57rv), iar pe avers, imaginea Institutului de Anatomie de pe medalia de expoziție filatelică și numismatică, din anul 1979
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mult pe verticală (scutul timbrat de cifra 150, cuprins, sus și jos, de inscripții în limba română, pe avers, și imaginea fațadei palatului Universității cuprinsă între anii 1860 și 2010 și inscripțiile latine, pe revers). Modalitatea aceasta de dispunere înlesnește contemplatorului vizualizarea rapidă a lor și lasă impresia de receptare imediată a mesajului. Nivelul următor de receptare, pe care l-am numi avansat, constă în analiza atentă și detaliată a reprezentărilor de pe medalie care ne conduce la concluzia că înțelegerea semnificației
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
este «MILIA», nu «MILLIA»”. Literatura medalistică românească remarcă existența acestor medalii, bătute în aur, argint, aramă și plumb, cu dimensiuni de 48 și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața unor realizări medalistice care lasă o impresie plăcută contemplatorului prin finețea execuției detaliilor la reprezentările de pe revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită de altfel, de a da chipului domnitorului o alură statuară, de efigie romană imperială. Cum spuneam mai sus, în timpul domniei lui Mihail Grigore Sturza debutează
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
numele gravorului și mai jos, spre marginea medaliei, o stea în cinci colțuri. Chipul este flancat în față și în spate de inscripția arcuită PROFESORUL ERNEST JUVARA / MCCMLXX-MCMXXXIII. Pe revers, (fig. 112rv) o ramură bogat de laur arcuită spre dreapta contemplatorului medaliei îmbrățișează inscripția pe patru rânduri COLEGII / ELEVII / ADMIRATORII / 1934. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, dată de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ca a unui "scepticism fiziologic, o îndoială a cărnii" (TD). E, de altfel, o perspectivă pe care o justifică o veche legendă românească despre Dumnezeu ca perfecțiune a Lenii! De fapt, dacă Dumnezeu nu și-ar fi părăsit tronul de contemplator, Cioran n-ar mai fi avut, poate, atîtea reproșuri să-I adreseze, el care i-a venerat mereu pe acei voluptuoși ai eșecului, acele ființe care rivalizează în abulie cu îngerii și care se opresc în pragul oricărei întreprinderi. Cultului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Universității și impozantul edificiu, amplasat în zona Iașului încărcată de istorie, numită Fundație, care adăpostește acum Bibliotecă Centrală Universitară, dar care, din păcate, nu este reprezentat medalistic. Splendida realizare medalistica, scanata după un exemplar dintr-o colecție ieșeana, stimulează imaginația contemplatorului prin impresia de masivitate și greutate a coroanei de pe capul regelui Ferdinand, prin compoziția simbol de pe revers pe care personal o văd ca pe o „pălărie de floarea soarelui” alcătuită din cinci petale cu imagini simbol ale provinciilor care au
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care-i accentuează notă de măreție, de edificiu simbol, cât și prin certe calități artistice în redarea imaginii iconice a Sfintei Parascheva (prezenta pentru prima dată pe o medalie și având o notă specifică de expresivitate, care îl pune pe contemplator în contact vizual cu sacralitatea). Reflectarea medalistica actuala a Bisericii „Trei Ierarhi”, o ilustram cu o realizare din anul 2002 (bronz aurit, 75mm). Aceasta marchează împlinirea a 360 de ani de la Sinodul ținut la Iași, în 1642, este inițiată de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
plasată inscripția JUBILEU 120 DE ANI, iar de o parte și de alta a acesteia, anii 1884 și 2004. Noi înțelegem că este vorba de jubileul Episcopiei, ca instituție ecleziastica, si nu de cel al edificiului. Ne întrebăm însă dacă contemplatorii neavizați ai medaliei nu vor înțelege că este vorba de jubileul edificiului. Posibilitatea confuziei putea fi evitată, după opinia noastră, fie prin renunțarea la cercul liniar interior, care segmentează legendă aversului în două inscripții, fie prin eliminarea textului JUBILEU 120
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din cei trizeci de ani de existență ai acesteia. Aversul medaliei jubiliare a clinicii (fig. 35av) are în zona centrală o compoziție foarte sugestiva care poate fi receptata ca simbol al corpului uman divizat în vital și morbid. Secțiunea din stanga contemplatorului, ramificata în frunze, sugerează viața, iar cea din dreapta acestuia, în ramuri uscate, sugerează calea spre implacabilul sfârșit în prelungirea căreia intervine medicul recuperator. Brațele întinse lateral ne duc cu gândul la simbolul crucii sub care se află atât existența umană
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
simbolice este cea realizată cu ocazia Centenarului sărbătorit în anul 1960. După cum lesne se poate observa pe aversul acesteia (fig. 43av) se reia imaginea integrală, de ansamblu a fațadei palatului din Dealul Copou, adică și a părții de nord, din dreapta contemplatorului medaliei, care a adăpostit facultatea de stiinte, în 1960 că și acum, folosită de Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”. Prin această se comunică un subtil mesaj legat de rolul pe care clădirea l-a avut ca sediu în care s-au
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fi impus că simbol al învățământului academic medical din vechea capitala a Moldovei, mai ales că imaginea va fi preluată pe medalia jubiliara și de protocol din anul 1999. Medalia realizată în 1999, la împlinirea a 120 de ani, după cum contemplatorii inițiați în medalistica vor fi observat, preia pe revers efigia savantului Grigore Ț. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști (fig 57rv), iar pe avers, imaginea Institutului de Anatomie de pe medalia de expoziție filatelica și numismatica, din anul 1979
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mult pe verticală (scutul timbrat de cifră 150, cuprins, sus și jos, de inscripții în limba română, pe avers, și imaginea fațadei palatului Universității cuprinsă între anii 1860 și 2010 și inscripțiile latine, pe revers). Modalitatea această de dispunere înlesnește contemplatorului vizualizarea rapidă a lor și lasă impresia de receptare imediată a mesajului. Nivelul următor de receptare, pe care l-am numi avansat, constă în analiza atentă și detaliată a reprezentărilor de pe medalie care ne conduce la concluzia că înțelegerea semnificației
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nu «MILLIA»”{\cîte 71}. Literatura medalistica românească remarcă existența acestor medalii, bătute în aur, argint, arama și plumb, cu dimensiuni de 48 și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața unor realizări medalistice care lasă o impresie plăcută contemplatorului prin finețea execuției detaliilor la reprezentările de pe revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită de altfel, de a da chipului domnitorului o alura statuara, de efigie română imperiala. Cum spuneam mai sus, în timpul domniei lui Mihail Grigore Sturza debutează
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
numele gravorului și mai jos, spre marginea medaliei, o stea în cinci colțuri. Chipul este flancat în față și în spate de inscripția arcuita PROFESORUL ERNEST JUVARA / MCCMLXX-MCMXXXIII. Pe revers, (fig. 112rv) o ramură bogat de laur arcuita spre dreapta contemplatorului medaliei îmbrățișează inscripția pe patru rânduri COLEGII / ELEVII / ADMIRATORII / 1934. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, data de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
selectiv): Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea, Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cele trei trepte ale singurătății, Andrei-Iustin Hossu Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Contemplatorul solitar, Dan Stanca Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fi el, scenă sau spațiu neconvențional. Iată cum am folosit acest instrument de lucru în cazul Meșterului Manole: Un decor ridicat în spațiul scenic propriu-zis ar fi îndepărtat fizic spectatorul de terenul dramei, l-ar fi situat în postura unui contemplator, ar fi dat naștere unor trucuri pentru a crea iluzia, așezând spectacolul în zona rece a unei concepții conformiste. De aceea, căutând un raport inedit cu publicul, am ridicat partea cea mai importantă a decorului în fosa de orghestră (sala
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
afaceri, nu cu noi, artiștii, ci chiar cu partenerii lor în domeniu. Oare întreg stratul median al societății să se bazeze pe o astfel de ignobilă conduită? Ar fi o consolare: în același perimetru, oarecum balcanic, se situa și înstăritul contemplator, de-atunci, al lui Tonitza, dar se situează și cel de azi, al lui... Val Gheorghiu (scuze pentru eclipsa modestiei). Neavenită consolare, nu? Oricum, prefer iluzionării franchețea refuzului. Nu aș încheia optimist delicata excursiune, dacă nu aș menționa existența totuși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Abia o cultura Dei, o cultură metafizică orientează spre acest domeniu, își pune mental subiecții în cîmpul diversității izvorîte, organizate, insuflate de Unu. îngerii apar ca una dintre variantele cele mai convingătoare ale universalului nu numai datorită calității lor de contemplatori și mesageri ai Unului, ci și pentru că diversitatea lor nu e grevată de individuația separativă al cărei simbol este corpul fizic. Deși le considerăm în mod curent categorii universale, natura, societatea, istoria țin de domeniul individual-generalului și ne mențin în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
drept humorul imatur, care nu ar fi decît superficialitate un rafinament estetic care ar depăși eticul 59. Există o modalitate "estetică" de a considera viața, care nu are caracterul marelui humor. Cel în cauză se plasează în afara vieții, ca pur contemplator și spectator, eventual ca un spectator pasionat, în cazul căruia poate deveni o pasiune să privească lucrurile fără vreo relație personală cu ele și fără a ține cont dacă acestea intervin în binele sau în suferința altor ființe. Poate că
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]