208 matches
-
pentru situații de urgență nu sunt modificate, suspendate, anulate, abrogate sau abandonate fără aprobarea prealabilă scrisă a Asociației. ... ... 2. Împrumutatul se va asigura că structurile și aranjamentele menționate în Manualul CERC sunt menținute pe tot parcursul implementării Părții de răspuns contingent în situații de urgență, cu personal și resurse adecvate satisfăcătoare pentru Bancă. ... 3. Împrumutatul se va asigura că: (a) instrumentele de mediu și sociale necesare pentru Partea de răspuns contingent în situații de urgență sunt pregătite, dezvăluite și adoptate în
AMENDAMENT din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274758]
-
CERC sunt menținute pe tot parcursul implementării Părții de răspuns contingent în situații de urgență, cu personal și resurse adecvate satisfăcătoare pentru Bancă. ... 3. Împrumutatul se va asigura că: (a) instrumentele de mediu și sociale necesare pentru Partea de răspuns contingent în situații de urgență sunt pregătite, dezvăluite și adoptate în conformitate cu Manualul CERC și ESCP și având forma și conținutul acceptabile pentru Bancă; și ... (b) Partea de răspuns contingent în situații de urgență se desfășoară în conformitate cu instrumentele
AMENDAMENT din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274758]
-
instrumentele de mediu și sociale necesare pentru Partea de răspuns contingent în situații de urgență sunt pregătite, dezvăluite și adoptate în conformitate cu Manualul CERC și ESCP și având forma și conținutul acceptabile pentru Bancă; și ... (b) Partea de răspuns contingent în situații de urgență se desfășoară în conformitate cu instrumentele de mediu și sociale într-un mod acceptabil pentru Bancă. ... ... 4. Activitățile din cadrul Părții de răspuns contingent în situații de urgență vor fi întreprinse numai după ce a avut
AMENDAMENT din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274758]
-
având forma și conținutul acceptabile pentru Bancă; și ... (b) Partea de răspuns contingent în situații de urgență se desfășoară în conformitate cu instrumentele de mediu și sociale într-un mod acceptabil pentru Bancă. ... ... 4. Activitățile din cadrul Părții de răspuns contingent în situații de urgență vor fi întreprinse numai după ce a avut loc o criză sau o urgență eligibilă. ... ... ... (c) Tabelul de la secțiunea III.A din anexa 2 la Acordul de împrumut se înlocuiește în întregime cu următorul tabel: „Categoria
AMENDAMENT din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274758]
-
ordinea alfabetică: (i) «Manual CERC» înseamnă manualul menționat în secțiunea D.1. (a) din anexa 2 la prezentul acord, deoarece acest manual poate fi actualizat periodic cu acordul Băncii și care face parte integrantă din Manualul operațional. ... (ii) «Parte de răspuns contingent în situații de urgență» înseamnă orice activitate sau activități care urmează să fie desfășurate în temeiul Părții 4 a Proiectului pentru a răspunde unei crize eligibile sau situații de urgență. ... (iii) «Plan de acțiune pentru situații de urgență» înseamnă planul
AMENDAMENT din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274758]
-
sau provocat de om. ... (v) «Cheltuieli pentru situații de urgență» înseamnă oricare dintre cheltuielile eligibile prevăzute în Manualul CERC la care se face referire în secțiunea D.1. (a) din anexa 2 la prezentul acord și necesare pentru Partea de răspuns contingent în situații de urgență. ... ... ... 4. Toate celelalte prevederi ale Acordului de împrumut, cu excepția celor modificate prin prezenta scrisoare de amendament, vor rămâne în vigoare și își vor produce efectele integral. ... 5. Vă rugăm să confirmați acordul dumneavoastră cu modificarea
AMENDAMENT din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274758]
-
deschidere ale sufletului și trupului omenesc spre lumină ce se pogoară spre noi prin vămile inepuizabile ale transcendentului. Astfel „infinitul limitat” omenesc se umple cu infinit dumnezeiesc, cu hâr și energie divină care ne pot ridica măcar câteva momente deasupra contingentei timpului și a spațiului. Pe cei deja virtuoși, cu o treaptă mai sus pe scara indohovnicirii, îi pot pândi însăși ispitele postului sau ale ascezei. Ispitele de a considera că au de-acum suficientă putere spirituală de a se stăpâni
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
Numai după ce vom cunoaște măsura în care putem influența performanța creativă prin astfel de metode vom fi capabili să investigăm eficient influența factorilor externi asupra ei (p. 70). În spiritul considerațiilor lui Hyman (1964), capitolul de față tratează factorii proximi, contingenți și imediați ce influențează creativitatea. Lucrarea lui Hyman despre manipulare prin instructaj ne servește drept punct de plecare valoros, pentru a trata ulterior cercetarea experimentală a percepției și imagisticii, a afectivității și în cele din urmă a stimulării și atenției
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
neutralizate prin participarea activă a membrilor. Alegerea liderilor prin referendum a fost stabilită în 1896 și, astfel, a rezultat o organizație sindicală sigură de ea însăși și foarte dezinvoltă în relațiile ei cu conducerile întreprinderilor (ibidem, pp. 440-448). Dincolo de factorii contingenți, Lipset și echipa lui s-au străduit să prezinte într-o formă generalizabilă factorii ce pot neutraliza tendințele spre oligarhie. Aceștia sunt în număr de patru. Mai întâi, trebuie ca secțiunile locale să beneficieze de o largă autonomie, astfel încât să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai puțin intense, clar formulate sau numai sugerate - dintre problematica acestuia și procesele/fenomenele de rol. Aceste rezultate reprezentative în domeniul psihosociologiei conducerii permit formularea unei concluzii cu valoare general-teoretică: eficiența conducerii este rezultatul interacțiunii dintre personalitatea liderului și factorii contingenți, interacțiune exprimată prin anumite cerințe de rol specifice. Ținând cont de caracteristicile organizaționale, o serie de autori chiar recomandă studiul conducerii militare pe baza teoriei rolului (Hunt, Philips, 1991). • Cadrul conceptual: competența liderului militar Ținând cont de specificul organizației militare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
funcționarea unei organizații. Datorită polisemiei noțiunii, subcapitolul 1 începe cu o serie de delimitări conceptuale, urmată de accepțiunile psihologice ale termenului. Subcapitolul 2 se ocupă de teoriile și modele conducerii, sistematizate astfel: teorii personologice, teorii comportamentiste, teoriile situaționale primare, teoriile contingentei, teoriile cognitive și teoriile interacțiunii sociale, fiecare fiind abordată din perspectiva ideilor de bază și a specificului. Gruparea a cestor teorii a permis constituirea unor modele ale conducerii, în funcție de modul de concepere și interpretare al conducerii. Autorul desprinde trei astfel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
evoluției, întrebări de tipul: de ce au dispărut dinozaurii, de ce au prosperat moluștele sau de ce și cum a apărut omul. Deși asemenea evenimente sunt în deplin acord cu legile cunoscute ale naturii, producerea lor depinde de o mare diversitate de factori contingenți. Doar prezentarea succesiunii și interacțiunii faptelor într-o narațiune le poate explica. Darwin însuși a fost pe deplin conștient că evenimentele care marchează evoluția aleatorie, contingentă a formelor vieții de-a lungul erelor geologice reclamă explicații care se îndepărtează sensibil
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
al elementelor periferice (Abric, 1994). Vom reveni asupra acestor concepte în capitolul următor. Să subliniem pentru moment faptul că Abric descrie și el RS-urile în con-textualizarea lor discursivă, socio-economică și culturală. Le vede ca "organizări semnificante, dependente de factori contingenți [...] și de contextul social și ideologic [...], ca sisteme de interpretare a realității care reglementează relațiile dintre indivizi și mediul lor [...], ghiduri pentru acțiuni" sau "construcții sociocognitive, conduse de propriile lor legi", permițînd o precodare a realului (Abric, 1994, p. 14
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
conceptului de partid european, existînd riscul să nu distingem genurile de grade. Fără delimitări, ne va fi imposibil să arătăm schimbările survenite în cadrul europartidelor. De aceea conceptul trebuie precizat. Din această perspectivă, o primă strategie constă în a distinge termenii contingenți conceptului de europartid. 2.2.3. Europartidele și termenii contingenți FEP nu sînt nici partide politice în sensul convențional, nici rețele partinice instituționalizate, nici relații de la partid la partid, nici Internaționale de partide. Trebuie să distingem europartidele de acești termeni
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de grade. Fără delimitări, ne va fi imposibil să arătăm schimbările survenite în cadrul europartidelor. De aceea conceptul trebuie precizat. Din această perspectivă, o primă strategie constă în a distinge termenii contingenți conceptului de europartid. 2.2.3. Europartidele și termenii contingenți FEP nu sînt nici partide politice în sensul convențional, nici rețele partinice instituționalizate, nici relații de la partid la partid, nici Internaționale de partide. Trebuie să distingem europartidele de acești termeni contingenți. Mai întîi, FEP nu sînt partide politice în sens
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
conceptului de europartid. 2.2.3. Europartidele și termenii contingenți FEP nu sînt nici partide politice în sensul convențional, nici rețele partinice instituționalizate, nici relații de la partid la partid, nici Internaționale de partide. Trebuie să distingem europartidele de acești termeni contingenți. Mai întîi, FEP nu sînt partide politice în sens convențional. Sînt, desigur, importante folosirea modelului partidelor naționale și aplicarea în cazul FEP pentru a determina dacă sînt partide veritabile. Pentru Luciano Bardi, patru dimensiuni sînt importante, și toate țin de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
naturii europartidului (capitolul 2), miza este și aici de a nu cădea în capacana unui concept stretching. Vom expune pe larg dimensiunile și indicatorii conceptului nostru și entitățile la care el se aplică. 7.2.2. Politicile europartidelor și termenii contingenți O primă strategie în această optică va consta în distingerea politicilor federațiilor europene de partide de alte concepte contingente. După asta, ne vom propune propria concepție asupra politicilor europartidelor. Este vorba de cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
la existența formelor de influență care ar putea să fie definite ca "impersonale" spre exemplu, contagiunea în sensul că nu derivă dintr-o acțiune voluntară și policy-oriented a unor actori specifici, ci sunt mai degrabă rezultatul unei serii de factori contingenți. Să lăsăm deocamdată acest tip de mecanisme și să ne concentrăm asupra celor care se caracterizează prin prezența unor actori externi (actors-centred) care acționează în scopul de a exercita influența într-un anume context. Condiționalitatea În termeni teoretici, mecanismul condiționalității
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
conceptului de partid european, existînd riscul să nu distingem genurile de grade. Fără delimitări, ne va fi imposibil să arătăm schimbările survenite în cadrul europartidelor. De aceea conceptul trebuie precizat. Din această perspectivă, o primă strategie constă în a distinge termenii contingenți conceptului de europartid. 2.2.3. Europartidele și termenii contingenți FEP nu sînt nici partide politice în sensul convențional, nici rețele partinice instituționalizate, nici relații de la partid la partid, nici Internaționale de partide. Trebuie să distingem europartidele de acești termeni
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de grade. Fără delimitări, ne va fi imposibil să arătăm schimbările survenite în cadrul europartidelor. De aceea conceptul trebuie precizat. Din această perspectivă, o primă strategie constă în a distinge termenii contingenți conceptului de europartid. 2.2.3. Europartidele și termenii contingenți FEP nu sînt nici partide politice în sensul convențional, nici rețele partinice instituționalizate, nici relații de la partid la partid, nici Internaționale de partide. Trebuie să distingem europartidele de acești termeni contingenți. Mai întîi, FEP nu sînt partide politice în sens
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
conceptului de europartid. 2.2.3. Europartidele și termenii contingenți FEP nu sînt nici partide politice în sensul convențional, nici rețele partinice instituționalizate, nici relații de la partid la partid, nici Internaționale de partide. Trebuie să distingem europartidele de acești termeni contingenți. Mai întîi, FEP nu sînt partide politice în sens convențional. Sînt, desigur, importante folosirea modelului partidelor naționale și aplicarea în cazul FEP pentru a determina dacă sînt partide veritabile. Pentru Luciano Bardi, patru dimensiuni sînt importante, și toate țin de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
naturii europartidului (capitolul 2), miza este și aici de a nu cădea în capacana unui concept stretching. Vom expune pe larg dimensiunile și indicatorii conceptului nostru și entitățile la care el se aplică. 7.2.2. Politicile europartidelor și termenii contingenți O primă strategie în această optică va consta în distingerea politicilor federațiilor europene de partide de alte concepte contingente. După asta, ne vom propune propria concepție asupra politicilor europartidelor. Este vorba de cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
pentru aceste conflicte ia adesea forma unei neg]ri a faptului c] doar un singur cod moral are validitate și a unei afirmații c] adev]rul moral și legitimitatea, dac] aceste lucruri exist], sunt în vreun fel relative la factori contingenți din punct de vedere cultural și istoric. Aceast] doctrin] se numește relativism metaetic, pentru c] are de-a face cu relativitatea adev]rului moral și a legitimit]ții. O doctrin] despre cum ar putea acționa cineva fâț] de aceia care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
să obțină concursul, nu‑și impune propria soluție, dimpotrivă, este dispus să accepte și să implementeze soluția grupului). # Aceste stiluri decizionale sunt apoi analizate în funcție de șapte factori dintre care trei asigură calitatea deciziei, iar patru acceptarea ei. Factorii situaționali sau contingenți care afectează decizia sunt: a) calitatea necesară deciziilor; b) completitudinea informațiilor liderului care să‑i permită a lua singur deciziile; c) gradul de structurare a problemei; d) semnificația acceptării deciziei de către subordonați pentru o implementare eficientă a ei; e) probabilitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
instituționalizează, și modul în care aceste practici sunt legate de lumea socială. Se folosesc de studii cantitative pentru a demonstra emergența unei culturi globale prin care se răspândesc practici specifice, valori și modele. Folosesc metode genealogice pentru a identifica factorii contingenți. Apelează la comparații structurale pentru a înțelege mai bine condițiile în care normele difuzează de la un context la altul. Folosesc inclusiv simulări pe computer pentru a modela proprietățile emergente ale politicii mondiale. Constructiviștii și raționaliștii s-au angajat într-un
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]